Patria, iunie 1921 (Anul 3, nr. 116-139)
1921-06-10 / nr. 124
Nerespenarea tratatului de la Trianon — Guvernul român are datoria să sesizeze Consiliul Suprem — După informaţîile noai pe cai® le avem, Ungaria şi-a format 8 drezii , cu 60.000 oameni efectiv şi ea mai are încă 30.000 oameni sub arne, jandarmi, grăniceri şi poliţie mic- tară. Ungaria se reorganizează şi se înarmează.... Specialiştii militari spun că Ungaria îşi reorganizează în aşa fel armata, că chemând cela 22 contingente sub drapel,poate să o ridice la 320 mii de oameni. După cum sa ştie, tratatul Jeli Trianon, încheiat intre Aliaţi şi Ungaria, nu îngădue să ţină sub erfl derât 30000 de oameni, pentru pfl interni, pa care. conferinţa păseM| previzit-o și la celelalte popoaraiB vicse. 'Astfel, Ungaria trecând prevăzută, ca că tratatul d» pa« ochui Ah ap ■’or .n mai alea în :■ ^orB'aou'i, JA /■/.tata', t.g,t{i jfl pista. A N.5 }•■ tr ru fată M A A A ■ A A A I WF 1 Br I wr} A Hr esz și britan acestea,' nu pentru adu^^^la îndeplinirea tratatului de cu Germania1? Căci în afară df^Blema plebiscitului, ceeace a ridicat vie discuţie şi o preocupare încă în jurul Sileziei- Superioere, a fst invazia celor câteva unităţi germane, pe teritoriul în litigiu. Fapt »l că Germania,contrar shpulaţiui.Iar tratatului de pace, într’o burd zi, şi-a aruncat trupei» te ritorâie, in Silezia-Superioari, a constituit cea urai gravă abatere dela obligaţiunile luate, — înarmarea şi folosirea da armate, în chestiunile politice, pe cara numai Consiliul suprem, pe cale de deliberare, poate să le rezolve. Şi chestiunea Sueziei n’a luat sfârşit; între Franţa, Anglia şi Italia, urmează un viu schimb da păreri. De ca atâta preocupare numai de respectarea tratatului dela Versailles şi nu şi de a celui de la Trianon ? Tratatul cu Ungaria, nu este opera comună a aceloraşi puteri ? Da unde atâta uitare a executării lui, nu numai în Consiliul suprem, dar până şi în presa Aliaţilor, care consacră păgâni întregi, Sueziei-Superioara ? Şi oare Consiliul suprem, care a moştenit conferinţa păcei, nu are însărcinarea de a supraveghea la executarea complectă a păcei. Dacă răsfoim istoria activităţii Consiliului suprem, în curs de un an, avem ne vedem că preocuparea lui a fost mai mult de executarea păcei în apus şi că la mai toate conferinţele pe care le-a ţinut anul trecut şi anul acesta, problema păcei cu Ungaria, l-a preocupat foarte puţin. Poate că la abandonarea problemelor orientului apropiat, să fi contribuit şi Mica Antantă a Clor Tache Ionescu şi Benss, preconizat de Venizelos încă din anul 1919, la Paris. Poate că in urma zarvei pe care a facut-o dl Tache Ionescu prin străinătate, cu strângerea la un loc, a popoarelor moştenitoare ale fostei împărăţii habourgice, Consiliului suprem şi, deci, mirilor Aliaţi, să le fi părut că sunt desărcinaţi într’o mare măsură, de supravegherea executărei păcei, în orientul apropiat. Insă nei până astăzi nu ştim în ce stadiu de corn invers sefii Mica Antantă. Ştim însă că Ungaria calci flagrant, tratatul de pase şi nu se semnalează nici-o observaţie, nici din partea Micei Antante a dlor Beneş şi Tache Ionescu. In curând, Consiliul Suprem se va întruni de data aceasta şi cu reprezentantul Statelor Unite, pentru a delibera, bun înţeles, asupra chestiei Sileziene, asupra executăriitratatului de la Versailles. Ce măsuri a luat Mica Antanta, pentru a proveni pe mării Aliaţi, de nerespectarea tratatului de pace cu Ungara ? Şi dacă Mica Antantă incă eu este o valitate politic, dacă este încă un deziderat al ţărilor care învecineau Ungarie, ne întrebăm: guvernul "român, o**e s freat atâtea greşeli în politica externă, ca cedarea malikiureşului dela Nord, — nu crede că l ■■ îvue să profite da ocazie și să sesizeze Consiliul Suprem, asupra ee■t oare se petrece în Ungaria? . ■Ut . Ugaria să se înarmrze în .Hh ’.o.i ti?, cuni tratatul da paca •'VKjjtrf*-1' *' vigoare, nu sa poate ■ . D.Ui guvtr n Av.?c ... I.JJ ..i, e.. . i; ;m Zonale, cu respecCu prilejul aniversării a 50 ani a dlui N. Horga La 18 iunie, dl Nicolae Iorga, preşedintele Liga Culturale, împlineşte 30 ani. Pentru marea şi Intensa activitate depuş şi în timp de 35 ani de muncă, pentru uriaşa operă , istorica, literară, ştiinţifică şî d’atristicâ pe care a dat-o până astăzi, pentru imensul serviciu ce a adus culturii româneşti, şimai ales pentru brunca fără de preget cu care a condus şi îndrumat Liga Culturală în timpul ultimilor 15 ani, Comitetul central al acestei instituţiuni culturale se simte dator să strbătorească această aniversare prin întemeierea unei opere de cultură, de care să rămână legat numele preşedintelui său. Următor hotărârilor congresului Ligei Culturale din R.Văieta, de anul trecut, comitetul central deschidă o listă de subscripţie pentru strângerea unui fond „Nicolae Iorga“ care să servească la înfiinţarea unei Universităţi populare, sau al unui institut cultural superior la Vălenii de Munte. Toate sumele de bani se vor înainta pe adresa dlui G. D. Scraba, Bucureşti, str. Domniţa Anastasia Nr. 11, casierul central al Ligei Culturale, sau la ziar, iar numele tuturor subscriitorilor se vor publica. Cererile de liste de subscripţie se vor adresaLigei Culturale“, str. Banul Mărăcine Nr 1, Bucureşti. Elena dr I. Cantaouzîno, I. Al. Brătescu- Voineşti, Z. Florian, Şt. Lambro, general Leonte, Simion Maiîreanu, colonel I. Manoleacu, S. MociorniţS, D. Mucteami-FUmmc, dr Al. Obregia, Stefan Pop, pr. N. M. Popeacu, Aurel Scurtu, G. D. Scraba.t’";ce m i- v.-Pv.-J ■ f ssSiS BL ■L. Rai ai Ligii culturale EFEMERIDE Mărgăritare cari mor Administraţia Louvre-lui din Paris aliant psşii necesari pentru a pune la licitaţia un preţiea portot de mărginite donat muzeului Ole dna Tiers, văduva fostului bărbat de Stat francez. Deja de 20 de ani, de când a intrat în posesiunea muzeului, preţioasele mărgăritare au fost atinse de o boală misterioasă pe care spacialiştii o arată ca un fel de oftici. Contactul cu corpul omenesc,ere — după cum , se ştie — o înrâurire binefăcătoare asupra mărgătarelor şi din motivul acesta giuvaergii dau sfaturi ca mărgăritarele să fie purtate totdeauna pe piele. Colierul donat muzeului de dna Tiers şi-a pierdut aproape cu totul strălucirea şi albeaţa, brazda negre şi vineţii încep a fi vizite în ele şi an de an să observă cum nemiloasa borfă face progrese ameninţând să le distrugă cu totul. Doi câţiva ani deja constatându-se acest lucru, administraţia Louvre-lui a venit cu propunerea ca salba de mărgăritare să fie împrumutată unei dame oarecare cu obligaţia de a le purta regulat pentru ca frumoasele perne atinse de boală să se restaureze. ARISTARO A COMP. II Sibiu ia 5' «vezi —--------Ungariei' i . . .......... . î nesiaratuie dui iscna ionescu Ziarul popular „Primăvara■ din Sânnicolaul Mare publică declaraţiile pe care i le-a făcut dl Tache Ionescu, probabil în trecerea sa spre Belgrad. Ia privinţa Ungariei a declarat: Noi nu mai avem nici o revendicare de formulat în contra Ungariei, şi, considerăm tratatul, de la Trianon, ca o operă dreaptă şi definitivă. Raporturi de bună vecinătate şi de rscaţiuni economice, suntem întotdeauna gata să stabilim ca Ungaria, cu condiţia, 09Ungaria să înţeleagă dreapta paie care a pus capăt războiului — pe care dânşii, iar nu noi 1 am provocat. Nu primim să fie ştirbită nici o palmă de pământ. Pentru noi, cea mai depărtată comună dinspre frontiera ungurească, face parte din acest Regat, ca şi satele de lângă Bucureşti. In aceastiă privinţă, este bine, ca poporul unguresc să ştie, că cei cere-i cântă despre restabilirea fostelor graniţe, se tsplă amar. Suntem solidari cu Cehoslovacia şi cu Iugoslavia, ca să menţinem tratatul de la Trianon în toată întregitatea lui. Şi reprezintăm împreună: 45 milioane locuitori, aproape cât fosta monarhie austro-ungară De asemenea nu vom primi nici o restaurare a oricărui Habsburg, — fără excepţie, — pe tronul Ungariei Avem dreptul şi puterea să împiedeam o revenire a Habsburgilor, care ar însemna violarea bazei înseşi acordate Ungariei. Asuţa, tratatul de Trianon a fost ratificat în Anglia şî va fi peste câteva zile şi în Franţ», vom cere aliaţiior sâ defăimeze .Ungaria, cum desarmează Germania. Declaratmndiul Beneş „Ungaria va sfârşi — de asta sunt convins — prin a adopta o politică cuminte; ea va căuta să tragă maximum de folosise din colaborarea cu toţi vecinii ei. “Nu vrem să brutalizăm pe nimeni. Dar tî bine să sa ştie lămurit că oridecâte ori va interca cineva să iasă din limitele tratatului de pace, vom şti să ne apărăm. Pentru ungurii cari au rămas în Cehoslovia de pildă, noi am lăsat în Ungaria un număr foarte mare de slovaci. Maghiarii ar trebui să aplice mai întâi la dânşii acasă regimul pa cam îl aplicăm noi minorităţilor noastre na- Şiţionala ca să aibă dreptul să protesteze. 3_______________,_________ Sărbătoarea Eroilor Zua de mâine, înălţarea Domnului, a fost aleasă în chp ofal ca săi fi mtoare pentru glorificarea morţilor căzuţi în război.* Ede pentru noi o fericită ocazie de reculegere sufletească. Cu această ocaziune, prin înălţarea gândului la sufletele celor ce sau jertfit pentru ţară, ne putem contopi cu din contemplarea aceleiaşi toarte: Patria, ţelul sacrificilor lor şi scapu co nobil al vieţii noaste. JPentr ea s’au jertfit ei, pentru ea trăim noi. Istoria anlor de sacrificiu pentru înfăptuirea Românii Mari trăeşte în inimile noastre prin imagina celor morţi în război. Evocând amintirea celor morţi înfăptuim un cult şi totodată ne aducem aminte de cel mai măreţ moment istoric al vieţii poporului nostru. Legăm prin acest fapt trecutul de viitor. Dăm răsplată trecutului şi speranță viitorului. Cei vezi ardeau focul sacru pentru sufletele înaintaşilor noştri, adorându-i, invocându-l într’ajutor Se cuvine ca şi noi, în adunări, în procesiuni, în faţa altarului ca şi în Intimitatea căminului să comunicăm sacramentul cu sufletele eroilor noştrii morţi intr'o ridicare comună şi martiră sufletele noastre să se întreacă pe de visile, să le înţeleagă nobila lor jertfă, să o iubească. Cuprinzând într’o dragoste caldă şi recunoscătoare acela ce d au iubit mal presus de orice, Ţara, să jurăm lor şi nouă înşine că, acela ce s’a realizat cu preţul vieţii lor, vom păstra, vom creste mai depare?! vom înflori spre binele neamului și al României noastre. Sen. Badoglio despre România Roma. — Ziarul italian „Cosapublica*, publici interviewul scot dat de generalul Bedoglio după întoarcerea sa din România. Dsa îşi exprimă simpatia vie ca este o are pentru poporul român. Dsa arată în acel interview bogăţiile mari pe cari le posedă ţara noastră, care totuşi sufere încă de pe urma războiului. Dsa îşi exprimă speranţa că legăturile politice şi comerciale care există de mult intre Italia şi România vor deveni cu timpul şi mai stânse. Generalul Bsdoglio făgădueşte să intereseze pe oamenii politici italieni la strângerea legăturilor frăţeşti cu ţara noastră. (A. T. R.) Convenţiunea comercială româno-cehoslovacă înlesnirea tranzacţiunilor de comerţ — Regimul mărfurilor şi supuşilor celor două ţări — Acordul de tranzit pe C. F. şi vamal . Convenţiunea comercială încheiată de curând între România şi Cehoslo-cia stabileşte o apropiere a relaţiilor comerciale şi politice dintre aceste două ţări vecine. In afară de interesele pur comerciale, atât România cât şi Cehoslovacia au aceleaşi interese politice, pentru menţinerea integrală a tratateor de pace din Paris şi Trianon. Această convenţiune prevede oarecari dispoziţiunii cari constituiesc avantaji reciproce pentru înlesnirea tranzacţiunilor de comerţ între ambele ţări. Astfel toate vapoarele, mărfurile şi supuşii fiecăreia din , părţile contracrante,se vor bucura — potrivit acestei convenţiuni — de toate privilegiile acordate naţiunei celei mai favorizate. De asemenea toate obiectele şi produsele industriale sau ale solului, cari vor fi exportate dîntr’o ţară în alta, se vor bucura pe tot timpul cât va dura această convenţiune de tratamentul acordat naţiunei celei maifavorizate. In ceea ce priveşte supuşii fiecărui Stat, — pe teritoriul celeilalte părţi contractante — vor fi scutiţi de serviciul militar sau vreo contribuţie ca compensaţie, putând însă să-şi îndeplinească îndatoririle lor militare în propria lor ţară. Ei vor fi deasemenea scutiţi de orice muncă obligatorie. Pentru tranzitul pe C. F. — până la încheierea unui regim internaţional, — : - -V • ■ • ■ * • icele două ţări îşi acordă reciproc cea mai largă libertate, pe căile cele mai prielnice. Tranzitul nu va fi supus altor restricţiuni decât celor dictate de nevoile tehnice în legătură cu situaţiunea generală a traficului. Cât ’priveşte relaţiurfele poştale, telegrafice şi telefonice, ele sunt stipulate într’o convenţiune specială. Pentru întreprinderile particulare, convenţia acordă deplină libertate tuturor societăţilor de industrie, comerţ sau bancă, din ambele, ţări să se stabilească , pe teritorul oricăreia dintre cele două părţi contractante, şi să exercite co■merţul sau industria cu toate privilegiile acordate întreprinderilor naţio- nale. * De asemenea toţi negustorii, fabri-J canii şi industriaşii celor două ţări, cari vor dovedi că sunt autorizaţi să-şi exercite comerţul lor, vor avea dreptul să facă cumpărături pe teritoriul ambelor părţi contractante, fără a fiobligat să plătească vreo taxă specială. Regimul vamal este asemenea prevăzut în convenţiune. In acest scop toate punctele de vamă la frontieră vor reuni birourile ambelor ţări, lucrând de comun acord. Pentru toate mărfurile importante ca eşantioane se dă scutire de vamă cu restricţia reexportării lor în termenul regulamentar, * Cluj la Iunne 1921-UN LFU EXEMPLARUL Anul III. # Numărul 124 Răspuns liberalilor Mistificarea „Viitorului“ în chestia însurățeilor — Dovada istorică cum Ion Brăianu s’a opus la împroprietărirea lor -- Judecata lui Kogâlniceanu asupra Iul loan Brătianu — Z'stui „Viitorul“, reprezentând sapirsrea partidului liberal pe noi, că i’am divulgat cât pământ a dat tiranilor într’o jumătate de veac, iar ne unde, dar da data aceasta, ce ia cifrele noa-rtre, le utilizează ,şi mai adaogă la partida liberală.. . câteva sute de mii de heatare. De ce n'ar adăoga? Libertatea tiparului, este garentată de Constituţie. Dar aceleşi ziar, de unde în unul de Sâmbătă zicea despre noi că eu cunoaştem „istoria politică a vechiului Regat“, de data aceasta scrie că Patria „ştie adevarul“. Varieţiunile trădează slăbiciunea !... . * Să întrâm îa fond, pe scurt. Cifra noastră că liberalii au dat în 50 de ani numai 31 298 ha., o confirmă şi organul liberal, ceea ce înseamnă că am spus adevărul Adaogă ,însă, că ei au mai dat însurăţeilor [250 000 ] Să fie adevăraţi! însurăţeii era, după legea lui Kogălniceanu din 1864 (art. 36) nedăraşii care aveau numai casă şi grădină. Ei puteau să fie aşezaţi ,pe moşiile Statului. Când a venit chestia in discuţia Admirei din 1866, Ilor Brahmu sa opus categoric la împroprietărirea lor şi a declarat cădacă le ar vinde pământuri: „nu ar fi altceva decât spolierea bunurilor ţârii’’. Iată mai departe cum vorbea Ion Brătianu despre însurăţei, cu care se laudă astăzi „ Vilaţ tarar că au fost împroprietăriţi de liberali, fDar ca să primesc eu a rtspecta greşeile luţilor de candela, greşelile i de calcul ale acelui legiuitor arbitrar Kogălniceanu, nu voi face niciodată.” Aşadar după Ion Brătianu, marele Kogălniceanu, care prevăzuse împroprietărirea însurăţeilor, era un arbitrar, un greşit, un iute la condeiu. Şi foile liberale de azi, în frunte cu dl Duca, mai au cutezanţa să spună că cei doi oameni politici au lucrat împreună la împroprietărirea ţăranilor şi să ne desmintă pe noi, care susţinem adevărul istoric! .. Suma de 250.000 h.f inventată de Viitorul, ca date însurăţeilor de liberali, este o sumă, făcută la întâmplare, din pământurile pe care le-au dat guvernele liberale, la neţirani, în anii 1868, 1873 şi 1885, însuşi Ion Brătianu, care am văzut cum combursa pe Însurăţei la 1866, la 1886 mărturiseşte singur că însurăţeii din 1864, până sî le vie rândul la împroprietărire: „unii au murit, alţii s’au strămutat“. Dar iată şi judecata lui Mihail Kogălniceanu, în şedinţa dela 1 Martie 1889, asupra lui Ion Brătianu: „Toate legile cari s’au făcut sub dl Brătianu sunt legi de fiscalitate şi de răzbunare".A* * Acesta este adevărul istoric şi ştiinţific, pe care trebue sî-l afle şi „Viitorul* şi să şi-l însuşească, cum şi-a însuşit cifrele celelalte dela noi. Ion Brătianu s’a împotrivit la împroprietărirea Instiraţilior. Guvernate liberale au dat pămănt, nu tiranilor, ci chiaburilor dela sate, pe care şi-au întemeiat partidul. Singur Mihail Kogălniceanu a avut grijă de însurăţel şi el a dat pămănt ţăranilor după cum am arătat în „Patria", într’un an, de 64 de ori mai mult decât au dat liberali în 50 de ani şi a realizat această operă în luptă cu Ion Brătianu. Iată pentru ce a pedepsit vechiul Regat, aşa de tare, partidul liberal. Reorganizarea serviciului silvic Paplantarea pădurilor devastate — Intensificarea exploatărei pădurilor — Comerţul lemnelor — Nouile directorate — Unificarea administraţiei silvice , ’ ‘ —*o După alipirea Transilvaniei şi în special în decursul revoluţiei, pădurile au ajuns într’o situaţie foarte grea, întrucât erau mereu devastate. Personalul necesat pentru îngrirea pădurilor nu era complect, pentru că diu prilejul revoluţiei din 1918 foarte mulţi şi au părăsit posturi!“. Noul personal angajat apol nu era dună priceput în ce privea serviciul. Astfel în acesta timp şi chiar şi mai târziu, se ţineau lanţ devastările, cari sirea au putut fi oprite In ultimul timp, însî nu complect. Acuma însă s'a început şi replantarea pădurilor devastate, în special ale Statului. Particularii vor primi plante numai pentru anul viitor. Din cauza imenselor devastări, ce a’au ficut, Direcţiune Silviculturei a luat dispoziţii, ca sa sa cruţe pădurile tinere şi să nu se exploateze, decât cele mai vechi, în special în regiunea Maramureşului. In această regiune au fost prăbuşite podurile dansici, încât a trebuit să se exploateze urgent. Exploatări mai intensive de altfel nu s’au prea făcut, decât în anul aceria din lipsa de comunicaţie Exploatate cantitaţii mari de lemne stau depozitate fără a putea fi transportate. In ultimul timp s’a putut transporta foarta puţine. După restabilirea în parte a comunicaţiei, s’au transportat,,mai multe îns’ au fost în special înmagazinate, dini cauzi reglementarii exportului. Abia »coma în ultimul timp s’au luat dispoziţii, ca să se mai m-j lescească exportul lemnelor, care au contribuit la menţinerea preţului lemnelor. . Pentru a intensifica silvicultura/ serviciul acesta se reorganizează unificându-se, pentrucă până acuma administraţia silvioa gra autonomă de or.» din vechiul Regat. Până la terminarea vaificirii, pentru silvicultura nouilor teritorii, dela 1 Iulie a. c. se va sfi uita la Ministerul Domeniilor o direcţiune specială. Aceasta va aranja chestiile silvice a nouilor teritorii. Pentru silvicultura Transilvaniei se ataşează la administraţia centrală a Ministerului Domeniilor 5 ingineri ardeleni, cari vor avea să lucreze direct cu Ministerul. Astfel se vor desfiinţa cele 15 regiuni silvice existente, pentru a simplifica serviciul şi se vor înlocui cu 7, cari vor avea, fiecare, directorate dependente de Minister. Secretariatul , din Gluj devenind de prisos, îşi va suspenda activitatea. Unificarea însă va dura cel puţin până la finele anului 1922, pentru că lucrările merg încet, din cauza greutăţilor administrative, ce întâmpina. FUSERÎLA PO8CT Ziarul „Viitorul“ scrie: „Au sosit în ţară 14 milioane aur repartizat României de comisia de lichidare a băncii austro-ungare. Suntem în măsură a anunţa că în curând se va înfiinţa două noui ministere“... Sub un regim liberal n’ar fi fost nevoe de alţi două miniştri pentru un bagatel de 14 milioane. Un singur ministru liberal era suficient pentru tot acest aur să între la apă.* Dl dr Mitlea (ügyvéd) este aprigul susţinător al intereselor dlui Tăzlăuanu în faţa Justiţiei din Cluj. . Nici nu se puteao mai potrivită împărechere. Şi în materie de clientelă (?) se poate aplica, deci, zicătoarea: „Cine se aseamănă, se-aduna ! “ * Dl C. Bucşan, ce ar putea îndeplini doar funcţia de subprefect, a ţinut în Cluj o conferinţă asupra reformei administrative după care s’a dus la Bucureşti cerând portofoliul internelor. V J 1