Patria, octombrie 1929 (Anul 11, nr. 228-240)
1929-10-15 / nr. 228
2 tru exploatări industriale. Repartizarea proporţională a coloniilor extraeuropene. Micşorarea şi selecţionarea poporaţiei prin mijloacele eugenetice. Aceste sunt mijloacele propagate de utopiştii pan-europeni. Azi sunt puţin ascultaţi. Dar, criza economică care creşte galopând, ne împinge tot mai tare spre o Europă federalizată. Dacă astăzi lumea e surdă la glasul de persuasiune al utopiştilor, ca mâne îi vom asculta. Glasul urlător al stomacului ne va înmuia sufletele. P. Suciu Dela secţiunile Astrei Şedinţa pentru stabilirea programului de activitate 1929—1930 la şedinţa plenară a Secţiunilor, ţinută la 21 Sept. a. c. s’a primit planul de muncă a Secţiunilor pe anul 1929—1930, prezentat de Secretariat. Adunarea generală a Asociaţiunii ţinută la 6 Oct. la Turda, a hotărît continuarea activităţii noastre. In consecinţă Vă rugăm a participa necondiţionat la şedinţa plenară a Secţiilor ce se va ţinea Vineri, 25 Octomvrie, orele3 p. il. în localul nostru din Str. Memorandului Nr. 22. Până atunci rugăm pe toţi domnii preşedinti şi membri ai Secţiunilor să facă obiect de studiu problemele specificate mai la vale — eventual în şedinţa proprie a fiecărei secţiuni — venind cu materialul pregătit pentru şedinţa plenară, când se va stârnii definitiv planul de muncă, după următorul program: I. Alegerea şi stabilirea celor 20 subiecte (două de secţie) pentru conferinţe poporale, de recomandat despârţămintelor, pentru anul 1929—1930, pentru a se da o directivă unitară propagandei culturale a Astrei la sate. Subiectele se vor alege dintre cele pe care secţiunile le vor socoti necesare, mai folositoare azi. Se va prezenta şi materialul brut al acestor conferinţe, care în redactarea secretariatului secţiunilor — în formă de schelet alconferinţei — se vor tipări pe foi volante sau întră broşură ce se va împărţi despărţămintelor prin Comitetul Central. II. Alegerea şi stabilirea subiectelor celor 50 de fiecare pentru popor (câte 5 de fiecare secţie), cu prezentarea materialului, datelor etc. pentru fiecare articol, ce va fi redactat în formă poporală de secretarul secţiilor, şi se va tipări simultan în foile peporale, cu menţiunea: „După îndrumările Secţiei...“ III. Alegerea şi stabilirea conferenţiarilor şi subiectelor conferenţelor, ce se vor ţinea la Cluj — şi, dacă vom avea mijloace, şi în alte centre din Ardeal, — pentru următoarele 3 cicluri: A). Factorii de desvoltare ai conştiinţii naţionale. 13). Idealul românesc în noul Stat român. C). Mijloace pentru culturalizarea masselor. CINEMA SELECT CINEMA URANIA I ▼▼TVVVVVTVVTTVTTVTVTTT prezintă de BILLIE DOVE * cea mai frumoasă femee din lume în ultimul ei succes fecioare de la relies Berbere poveste din viaţa unei artiste de revue Monopol Erofilm. TTTTVTTVTTTTTTTTTTTTTV Premieră senzaţional! Lupta sexelor dramă socială cu: Wladimir Gajdarov interpretul filmelor: Sclava albă şi Răpitorul de femei PATRIA Marți, 15 Oct. An. XI. No. 228 Literare—Culturale—Artistice Rugă O, Doamne! Asupra mea apleacă-Ţi îndurarea Cum soarele îşi dăruie lumina Ca’n inimă-mi Să crească iarăşi floarea Nădejdii, — De vieaţă purtătoareal O, Doamnei Şi ’n sufletu-mi pierdut In oarba groază A nopţii ce s’apropie pustie, Tu fă să crească blând popas de oază Cu ’ntremător izvor de apă vie. O, Doamnei Cu glasul stins şi sugrumat de chin Cerşesc adânca ta milostivire Şi — fir umil de trestie — mă ’nchin Ca’n viforul vrăşmaş să-mi ştii de ştire, Tu, râu etern de milă şi iubire ! _____ CORNELIA BUZDUGAN. Culturalizare In cifre — Spicuiri din raportul cultural al Asociaţiunii — Să examinăm cum au lucrat soare rezultatele culturale- Aduc despărţămintele Asociaţiunii în ultimul an pentru luminarea poporului. „Prelegeri poporale“ adecă pe alt nume ma nou conferenţe pentru popor din 89 despărţăminte active au organizat 72 iar restul de 17 n’au ţinut nici un fel de conferinţe pentru popor. In procente, din totalul despărţămintelor active, 80% au lucrat şi numai 20% n’au lucrat pentru luminarea poporului prin conferenţe. Cifra însă devine tristă dacă o raportăm la totalul despărţămintelor existente, dintre acestea numai 48%", au desvoltat activitate pentru luminarea poporului prin conferente. Cele 72 despărţăminte active au ţinut 1262 conferente la sate. In ordinea numerică globală vin următoarele despărţăminte: Sibiu: 103 — Sălişte: 99 — Reghin: 58 — Alba-Iulia: 52 — Blaj şi Lugoj câte: 38 — Năsăud 37 — Şosea montană: 30 — Sălciua (Turda): 28 — — Cluj: 26 — Vinţul de jos (Alba): 25 etc. Numărul total de conferenţe este impresionant. Decât, ce suntică realistă ne obligă să cântărim valoarea reală a acestor tem de vină, dacă spiritul de cinconferenţe, întâi un semn bun: din totalitatea activităţii despărţămintelor 47 este pentru oraşe şi 80%, pentru sate, întreb însă care poate să constitue numărul conferenţelor ţinute criteriul real care să mă o asemănare: apar două cărţi. Fiecare în câte un trai de 5000 exemplare. Dintr’una se vând 4000 exemplare, din alta 200. Care e criteriul real de judecată a valorii reale: tirajul sau numărul exemplarelor achiziţionate de public...? Numărul total de 1262 conferenţe poporale însemană numai o aproximativă măsurătoare a tirajului vorbelor exhibiţionate. Dar rezultatul..? Oamenii „culturali“ fac foarte des eroarea că se entusiasuiează de cifra conferenţelor rostite în campania de propagandă culturală. Socot că a se entusiasma numai exclusiv în faţa numărului de conferenţe poporale atâta vreme cât n’avem şi alte criterii de judecată asupra valoarei lor reale, este o greşală undamentală. ^Care pot fi însă criteriile adevărate după care să se poată judeca valoarea reală a conferenelor? Iată o întrebare care cere răspuns! Oamenii „culturali“ sunt datori să-l dea. Trafian C. Mărcuș Spectacole Cinematograful „Corso“ Mărfi: ora 5, 7, 9. Căpitanul Sorell şi Fiul său, Gu O. Nillson şi Nils Asther. Dramă sentimentală în 10 acte. Jurnalul săptămânii. Miercuri: ora 5, 7, 9. Căpitanul Sorell şi Fiul său şi Ufa journal. Joi: ora 5, 7, 9. Căpitanul Sorell şi Fiul său şi Ufa journal! Cinematograful Carmen Luni dela orele: 5, 7, 9. Ultima oră! Pe căi greşite. Dramă sentimentală. Cu Brigitte Helm. Mărfi dela orele: 5, 7, 9. Reluarea marelui succes. Eroticon Dramă puternică de dragoste. Film erotic. Numai pentru, adulţi. Prolog: Cel mai nou journal. Miercuri dela orele: 5, 7, 9. Eroticon. Puternică dramă de dragoste. Cu Ita Rina şi Olaf Fyord. Joi dela orele: 5, 7, 9. Eroticon. Cu Ita Rina şi Ohi Fyord. Colaborarea culturală şi politică dintre Cehoslovacia şi România — Opera cehului Jakub Cihák — Prietenia profesorului Jarnik — Un interview al d. prof. I. Bărbulescu Praga, 14. — In săptămâna trecută a avut loc la Capitala cehă, congresul internaţional al filologiei sclave. Din partea României a particpat distinsul prof. Ilie Bărbulescu, de la universitatea din Iaşi. Aşa înainte de a părăsi Cehoslovacia, a acordat unui mare ziar din Praga, un intersant interview, asupra relaţiilor culturale şi politice dintre cele două ţări amice. Vorbind despre această colaborare, d. I. Bărbulescu, a spus următoarele: Relaţiile Cehoslovaco-Române se împart în două perioade: în relaţiile de dinainte şi după marele războiu. La începutul secolului al 19-lea a venit la Iaşi medicul cehl Jakub Cihák. El s-a stabilit la Iaşi unde şi-a câştigat mari merite în viaţa culturală română. In operele sale, pe cari le-a scris în limba română găsim bazele metodelor ştiinţifice moderne în ţara noastră. A înfiinţat la Iaşi „Asociaţia medicală de lectură“, care s-a transformat mai târziu în Asociaţia medicilor Români, având în program nu numai progresul medical, dar şi activitatea în toate domeniile culturale, împreună cu românul Zotto, Cihák a înfinţat la Iaşi Muzeul ştiinţelor naturale. Alexandru Cihák a continuat cu succes opera tatălui său în domeniul colaborării ştiinţifice Ceho-Române. El a publicat în 1870 „Dicţionarul etymologic Daco-Român“, care fu premiat de Academia Franceză. Spiritul lui Cihák a contribuit şi la înfinţarea Universităţii din Iaşi, în 1860. Desvoltarea de mai departe a relaţiilor Ceho-Române se datoresc în cea mai mare parte profesorului Jarnik de la Universitatea cehă din Praga, care a venit în România pe la 1880. A scris numeroase opere în domeniul lingvisticei române, a tradus opere cehe în româneşte şi cu unul din cei mai zeloşi propagatori ai României în Cehoslovacia. Asociaţia pe care J. Cihák a înfiinţat-o la Iaşi,a ales pe Jarnik pentru marile sale merite, membru de onoare. Profesorul Ilie Bărbulescu s-a referit apoi la colaborarea dintre Români şi Cehoslovaci în parlamentele din Budapestaşi Viena. Această colaborare a fost începutul marei colaborări politice de după războiu. Rezultatul acestei lungi tradiţi a fost, pe terenul iternaţional, Mica Antantă. Dela începuturi mici s’a desvoltat o mare alianţă, culturală-politică şi de prietenie, care se consolidează din zi în zi tot mai mult. Presa cehă comentând aceste declaraţii, descrie cu multe amănunte toate acele momente, cari au contribuit la cimentarea relațiilor de sinceră prietenie dintre Cehoslovacia și România. Brodsky Talentatul compozitor de jazz, Nicolas Brodsky, autorul celebrui operete „Fuge Nevasta“, de câteva ziile se află în oraşul nostru, avitat de Teatrul Maghiar pentru a asista la premiera compoziţiei sale. Brodsky, cedând unei invitaţii a directorului varietelui „Palace“, s-a hotărît să concerteze mai multe seri şi pentru publicul clujan. Brodsky nu este numai un distins şi celebru compozitor de operete. El mai este şi un subtil cântăreţ de lieduri şi cântece exotice. Nicolas Brodsky va sta puţin încă la noi, întrucât angajamente anterioare îl reclamă pentru Budapesta și Viena. vwwwv dep. fabr. Staniel Lepage Cluj Cereţi mostre, oferte Au sosit reviste de modă în mare asortiment de toamnă. Se găsesc mai eftin ca oriunde la Librăria IOAN KIRÁLY Cluj, Piaţa Uniri 5 Fugara Kn animi incomplet Intr’un ziar de provincie citesc următorul anunţ: „Multe sărutări şi frumoase parale va primi acela, care îmi va readuce pe scumpul meu Ruby, pierdut aseară în strada Teilor. Semne distinctive: blană sură, ochi vioi, urechi mici. Nemângăiata Any Corbescu, Str. Salcâmilor 48, uşa 7.“ II citesc şi mă gândesc la sărmana femeie. Viaţa ei nu e viaţă, somnul ei nu e scum. Parecă o văd cum st trâmteşte disperată pe sofa şi cum oftează la fiece minut: — Buby, Buby! Nu mă mir de jertfa ei imensă. Pentru o astfel de comoară nici o recompensă nu e prea mică. O, ce se va face ea fără scumpul, neuitatul ei Ruby? Cu toate acestea, preţiosul ei anunţ nu cred să aibă vreun rezultat, pentru că e incomplet. Any Corbescu ar fi trebuit să-şi dea şi fotografia. Cunosc prea bine pe bărbaţi şi ştiu cât sunt de bănuitori şi pretenţioşi. Puma parte a recompensei promise o să-i pună pe gânduri. Se țin și ei de vre-o... primejdie. Adelina Istrate. Pânză eSf legat FX Lepage Clist Cereţi oierie, mostre