Patria, iunie 1933 (Anul 15, nr. 117-138)

1933-06-10 / nr. 123

2 in Cojocna si Corpadea — p. s. Sa Episcopul Iuliu Hossu la mormântul bani­ s­cului său loan Hossu fost protopop unit in Cojocna — Clipe de sfântă bucurie şi înălţare sufleteasca — iMarel­ui­­luminat praznic a avut a­­ doua zi la Rusalii fruntaşa comună , Cojocna. Acest praznic a fost prilegiuit­­ de înalta vizită a P. S. Sale episcopu-­­ lui Iuliu Hossu, care a sosit la ora 9 a. ■ m. însoţit de păr. canonic Ion Agârbi­­ceanu, de profesorii de teologie Emi­lian Leményi, Silviu Popa şi Gavril Iager. « Superbe porţi triumfale, salve de treascuri, străzi îngrădite cu verdeaţă, porţile caselor îmbrăcate toate în cele mai frumoase covoare şi împodobite cu flori, apoi haina de sărbătoare a credincioşilor şi fericirea ce radia pe toate feţele, mărturiseau din plin, bu­curia fără margini, cu care aceşti buni creştini aşteptau pe Marele Arhipăstor. La prima poartă triumfală o mulţi­me imensă, în frunte cu toată intelec­tualitatea comunei, prin puternice ura­­le a anunţat sosirea celui mult aştep­tat. Bucuria mulţimei a fost frumos tălmăcită într’un discurs rostit în nu­mele comunei politice de către d. no­tar Iosif Paul. Drumul până la biserică a fost cu a­­devărat un drum de triumf, cu presă­rări de flori şi, în sunetele clopotelor de la toat© bisericile, secondate fiind de o muzică compusă din 30 persoane. Cortegiul deosebit de impunător, în fruntea căruia fâlfăiau 4 steaguri apar­ţinătoare diferitelor societăţi din co­mună, conducea cu mândrie spre bi­serică pe înaltul oaspe unde aşteptau copiii din şcoală în frunte cu toţi mem­brii cornului didactic şi un sobor de preoţi îmbrăcaţi în ornate. La biserică venerabilul preot al co­munei p­r. protopop Vaier Giurgiu, într’un adânc simţit discurs a dat ex­presie bucuriei sincere ce stăpâneşte toate sufletele, mulţumind înaltului Ie­rarh pentru cinstea deosebită de care i-a împărtăşit venind la ei chiar a doua zi de Rusalii. Tot aici a rostit un frumos cuvânt de bun sosit medicul cercual d. dr. Bosica, iar o mică elevă şi dşoarele învăţătoare Maria Suciu şi Maria Cojocnean au oferit admirabile mănunchiuri de flori. Liturghia arhierească s-a săvârşit în admiraţia tuturor credincioşilor cu toa­tă solemnitatea. Cântările la liturghie le-a executat frumos corul tineretului executat frumos corul tineretului din din loc şi păr. prof. Popa. La sfârşitul liturghiei, în cadrele unei impresio­nante cuvântări, P. S. Sa a vorbit des­pre opera Mântuitorului din care a ră­sărit credinţa adevărată, operă desă­vârşită prin colaborarea sfântului Spi­rit. S-a oficiat apoi un parastas pentru toţi protopopii decedaţi în Cojocna în­tre cari şi bunicul P. S. Sale, cu rugă­ciuni şi pentru morţii parochiei. La casa parochială au urmat apoi recepţiile, la cari s’au prezentat cele 5 confesiuni ale comunei: unită, orto­doxă, romano-catolică, reformată şi u­­nitară în frunte cu preoţii lor, primă­ria, şcoala, reuniunea „Sf. Maria“ şi „Agrul“. In numele curatoratului a vorbit foarte frumos de senator Simeon Nemeş, distinsul fiu al acestei comune şi curator bisericesc. La banchetul copios de 30 tacâmuri, au fost invitate toate autorităţile în frunte cu reprezentanţii celor 5 confe­siuni. Plăcut atins de dragostea cu care au ştiut aceşti vrednici conducători să în­conjoare pe slujitorul bisericei şi a­­dânc pătruns de perfectă armonie şi frăţietate în care înţeleg să poarte des­tinele comunei, P. S. Sa într'un ma­gistral Ioast a dat expresie mângăerii şi bucuriei sale. De Cojocna mă leagă ne­şterse amintiri, a spus P. S. Sa. Clipe fericite am trăit aici în frageda mea copilărie, venind la bunicul meu. Scumpe amintiri mă leagă şi de fami­lia distinsului protopop Giurgiu, încă din primii ani ai preoţiei mele. Din aceste motive, cu drag implor de la Tatăl ceresc binecuvântarea sa la care cu dragă inimă alătur şi binecuvânta­rea mea arhierească. După acest ban­chet, IP. S. Sa, însoţit de păr, protopop Giurgiu a făcut peste 30 vizite în co­­ mună.* A treia zi P. S. Sa cu asistenţa spo­rită cu păr. Giurgiu se îndreaptă spre Corpadea. Ceata de mândri călăreţi ie­şiţi întru întâmpinare, vesteau Marelui Păstor bucuria cu care este aşteptat. In faţa minunatei porţi triumfale din marginea comunei, aştepta toată sufla­rea, înmulţită cu vre­o 300 credincioşi din comuna Gădăluş, cari în frunte cu părintele lor protopopul Hopârtean au ţinut să participe la marele praznic al Corpădenilor. Urale puternice au răsu­nat din toate piepturile la sosirea Ma­relui Păstor, iar distinsul notar comu­nal d. Ion Bagajan a rostit în numele comunei neatinse de nici o sectă duş­mană credinţei strămoşeşti, un prea frumos şi însufleţit discurs de bun sosit. De aici până la biserică, P. S. Sa a fost transportat într’un car ilegoric tras de cei mai frumoşi 12 boi ai co­munei. Cortegiul ce s’a format în frun­te cu şcolarii, urmând femeile din co­mună, apoi bărbaţii, iar Înaintea ca­rului minunatul cor al tineretului îm­brăcat în mândrul şi originalul lor port naţional, condus de dşoara Letiţia Runen, cântând „Imnul Arhieresc“. La biserică zelosul preot al comunei păr. Vasile Checicheş, salută în calde cuvinte pe Arhiereu, iar dna preotea­să Victoria Checicheş şi elevul de cl. VH-a Teodor Cotor, au predat fru­moase buchete de flori în numele Reuniunei Mariane şi ale micilor şco­lari. Liturghia ar­hierească s’a săvârşit în liber la un frumos altar construit lângă biserică, toată solemnitatea, urmă­rită fiind în toate mişcările şi cu ad­miraţie de­ marea mulţime, care pen­tru întâia oară a văzut liturghie arhie­rească. La sfârşitul liturghiei P. S. Sa a ros­tit o magistrală cuvântare despre opera de mântuire a lui Hristos, care cu pre­ţul vieţii sale ne-a răscumpărat, des­­chizându-ne porţile împărăţiei cereşti. Au urmat recepţiile, la cari şi-au prezentat omagiile: curatoratul, primă­ria, şcoala şi „Reuniunea Mariană“. După recepţii P. S. Sa a făcut mai multe vizite în comună cari sfârşindu­­se la ora trei s-a servit la familia os­pitalieră a părintelui Checicheş o gus­toasă masă. Către ora 5, P. S. Sa cu sufletul co­pleşit de mângâieri fără preţ se în­dreaptă spre­­­­ilaş, pentru a-şi cerce­ta pe iubitul său tată. In mijlocul comunei aştepta mulţi­mea credincioşilor pentru a mai ova­ţiona odată cu toată căldura sufletului pe Marele Păstor. Uralele lor nesfârşite au însoţit pe arhiereu până la mare depărtare. SPECTATOR. — Concert. Domnul dr. Grigore Ghidionescu, membru al „Societăţii compozitorilor românii“, va da Sâmbă­tă 10 Iunie orele 9 seara, în Sala Pre­fecturii, un concert de compoziţii pro­prii, care vor fi executate cu preţiosul concurs al doamnelor Veturia Ghibu, Hevesi Piroska, Ana Voti­ean­u-Nicoa­­ră şi d­omnul Virgil Popp. Spre sfârşitul anului 1932 s‘a montat un aparat Röntgen la Caisa de ocrotire Gilău şi a fost pus în funcţie în a doua jumătate a lunei Decemvrie. S‘au fă­cut până la sfârşitul anului 112 radios­­copii pulmonare. , In luna Iulie 1931 s‘a deschis în co-­­­muna Săvădisla, Sanatorul de stat ! „Regele Carol al II-lea.‘‘ Acest sanator­­ serveşte în prima linie nevoile de ospi­talizare a pacienţilor din plasă. Până la sfârşitul anului 1932 s'au internat 36 bolnavi proveniţi din plasă. Consultaţii antvenerice In anul 1931 s‘au ţinut 173 şedinţe, s'au dat 987 consultaţii, pentru 105 per­soane. S'au descoperit 51 cazuri de sifi­lis, 48 persoane sifilitice au urmat tra­tament medical, 3 n'au urmat trata­mentul. S'au administrat 333 injecţii de Neosalvarsan 474 injecţii de nemut. S'au luat 107 probe de sânge. Surorile de ocrotire au făcut­­30 vi­zite la domiciliu. In anul 1932 s'au ţinut 365 şedinţei, s'au admis 1048 noi cazuri pentru exa­minare şi s'au dat în total 3499 consul­taţii. Numărul noilor admişi arată o ur­care faţă de anul precedent de 898%, iar cel al consultaţiilor de 254%­. S’au­­ descoperit 208 cazuri pozitive, adică­­ 19,8% al celor examinaţi-S'au făcut 2573 injecţii anti,sifilitice,­­ adică cu 218%­ mai mult decât în pri-­­­mul an. Reacţia Wassermann s’a făcut în 962 cazuri. Surorile de ocrotire au făcut 430 vi­zite la domiciliu adică aproximativ 2 vizite pentru fiecare caz nou descope­rit. Mişcarea bolilor in­fec­to-c­ontag­i­oa­se In anul 1932, s-au înregistrat urmă­toarele cazuri de maladii infecto-conta­­gioase: Scarlatina 1 caz, febră tifoidă 6 ca­zuri, difterie 8 cazuri, disenterie 91 ca­zuri, tuse convulsivă 62 cazuri, vari­­celă 4 cazuri, pojar 5 cazuri, crisipel 3 cazuri. Cazul de scarlatina a fost izolat la spitalul epidemie din Cluj. Din cele 6 cazuri de febră tifoidă, 3 au fost izolate în spital, 3 la domiciliu. Din cele 8 cazuri de difterie, 3 au fost internate în spital, 5 la domiciliu. In comuna Săvădisla unde s’au ivit 4 cazuri de difterie în scurt timp unul după altul, s'a făcut vaccinarea tuturor copiilor între 2—14 ani. S'a întrebuin­țat anatoxină Ramon, preparată de In­stitutul Cantacuzino. După­ această vaccinare nu s'au mai ivit nici un caz nou. Disenteria s'a declarat în 2 comune, cu caracter explosiv. In aceste două co­mune s'au înregistrat în scurt timp 89 îmbolnăviri cu 12 decese. (Va urma). Sărbătorirea zilei de 8 iunie la Cluj — Serviciul divin — Cuvântările — Defilarea — Serbările sportive de la arenă - Prima sert­ătorire a zilei Sporturilor - CLUJ. 9. — Ziua de 8 iunie a fost sărbătorită la Cluj cu un deosebit fast. La orele 10 a. m. s­ au servili Te- Deum-uri în toate bisericile și temple­le din oraş. Prăvăliile, instituţiile pu­blice şi particulare au fost în închise iar casele pavoazate. La orele 10 şi un sfert a avut loc în piaţa din faţa Tea­trului Naţional o înălţătoare serbare, care a început printr-un serviciu re­ligios celebrat de un numeros sobor de preoţi în frunte cu părintele protopop Vasiu. L­a festivitate au fost prezen­ta orele 3 d. a., a avut loc pe Are­na Sportivă din Parcul Oraşului, mari­­demonstraiţiini sportive organizate de Comitetul Regional U. F. S. R. din Cluj cu concursul cluburilor şi socie­tăţilor sportive din localitate. Serba­rea s-iai deschis prin defilarea tuturor asociaţiilor sportive. După acestea fanfara Regimentului 83 Inf. a into­nat Imnul Regal. Luând apoi cuvântul d. prof. univ. dr. Coriolan Tătaru, vicepreşedintele Uniunii Federaţiei Sportive din Ro­mânia, a rostit o frumoasă cuvântare. Au urmat apoi interesante exerci­ţii libere, alergări, exerciţii la apara­te, ciclism, salt cu prăjina, scrimă, de­­mtilustraţii de Wol­ley-Ball, Baschett- Ball, exhibiţii artistice de ciclism şi un match de football jucat de două echipe combinate din jucătorii prin­cipalelor echipe de football clujene,­te toate autorităţile civile, miliţia­re şi ecleziastice din Cluj. La sfârşitul serviciului religios părintele protopop Vasiu a rostit o frumoasă cuvântare după care muzica Regimentului 83 Ini. a­ intonat Imnul Regal. A urm­at apoi trecerea trupelor în revistă du­pă care d. general Pileai, într'o înăl­ţătoare cuvântare ,a arătat o ştire­ im­portanţa­ zilei de 8 iunie pentru nea­mul românesc şi armata română. La orele 11 a urmat apoi defilarea trupe­lor şi cercetaşilor. La exerciţii s-au remarcat în special dd.: Dejenariu, fugă­ria 100 m., Bibo la 400 m., Silaghii ciclism 3000 m., şii Biro la salt cu prăjina. Frumoasa serbare sportivă a fost onora­t­ă de prezenţa tuturor autorită­ţilor din Cluj precum şi de un număr mare de spectatori, elevi şi soldaţi. Menţionăm aici, că la manifest­aţiia sportivă din parcul oraşului, nu a­u luat parte elevii şcoalelor minoritare din Cluj, deşi elevii celorlalte şcoli, ba chiar şi elevi de la şcolile din provin­cie, am fost prezenţi. înălţătoarele serbării sportive d­e la Cluj au fost încununate de succesul pe­da­rel-l meritau şi nădăjduim că frumoasa iniţiativă de a se serbători în ziua de 8 Iunie Sportul Românesc, va fi încurajată a­stfel că an de an, cultul educţiei fizice să poată fi cele­brat în toată amploarea lui. Prima manifestaţie a acestei iniţiative, a dat cele mai frumoase roade. "Seara la orei 9 a avut loc o impo­zantă retragere cu torţe după care fanfara Regimentului 83 a concertat până la orele 11 în Piaţa Unirii. Toa­te clădirile oraşului am fo­st luminate. —oxo— demonstratiile vie pe arena oraşului — Publicaţiune Noi Emil Tişca preşedintele Camerei de Muncă din Satu-Mare având în ve­dere propunerea Comisiei speciale dele­gate de şedinţa Comitetului de Direcţie în şedinţa din 2 Iunie 1933, publicăm concurs pentru împlinirea postului de secretar. Condiţiuni generale: 1. Să fie licenţiat în drept sau al Aca­demiei de înalte Studii Comerciale. 2. Să posede cunoştinţe complecte a­­supra problemelor care întră în competinţa Camerei de Muncă. 3. Să fie cetăţean român. 4. Să fie major. 5. Să fi satisfăcut legea recrutării. 6. Să nu facă parte din Camera de Muncă. 7. Să cunoască la perfecţie limba românească. Condiţiuni speciale: 8. Definitivarea peste un an de serviciu. 9. Să aibe practică de cel puţin 5 ani. 10. Nu poate să ocupe în acelaş timp alt serviciu. 11. Postul se va ocupa cel mai târziu la 1 iulie a. c. 12. Salarul lunar se fixează în 7000 lei fix Cererile vor fi înaintate până în 16 iu­nie inclusiv însoţite de următoarele do­cumente: a) Certificat de naştere. b) Certificat de cetăţenie. c) Certificat da moralitate. d) Certificat a! parchetului. e) Certificat de absolvenţă. e) Livret militar. * g) Certificat de serviciu. h) Declaraţie de limbile ce le posedă: Satu-Mare, la 2 Iunie 1933. 526 Preşedinte: Emil Tişcan —exo— »♦«♦♦♦♦♦♦ti CC& PDRUMATI Căutăm încasatori (pensionarii prefe­riţi) Uniunea proprietarilor de case. Str. Iuliu Maniu 6. 521 CaSfă­ria cosnardiant cu certificate bune caut­ari si ce post. Neta Pavel, Str. Rădulescu Nr. 38. D­e vân­zara o maşină Cre­isler in bună stare cu 15.000 Iei. Strada Tu­narilor 12. 519 B furou cu antisamblu de închiriat eîtin imediat. Cluj, Strada N. Iorga 5, portar. 522 Cea mai teisnâ plasare a capitalului: grădină cu 100 pomi fructiferi, situa­ție splendidă în Hsjongard de vânzare. Kabdebo, Cluj, Str. Iorga 5, între 3—5 ,f­og garmais importat din Nürnberg, cu pedigree, conformaţia fizică exce­lentă, de vânzare Prof. Papp Cluj, Str. Ioan Ghica Nr. 2/1. 525 V­iou şi tânără caut post gospodină domn singur. Adresa: Ana Fritsch, Str. Dragoş Vodă Nr. 28. 524 D­e vârtszsra loc de casă, 6 minute din Piaţa Unirii. Preţul de cumpă­rare 3/1 sarcină la Banca „Albina“. Infor­­maţiuni la Ştefan Dunky. Str. Babeş 19 între orele 2—3 d. m. 523 PATRIA S'a pronunţat sentinţa in procesul fal&lf temătorilor «to tisnlbro din Cluj — Cea mai mare pedeapsă temniţa prea «­e 2 ani - CLUJ, 8. — Miercuri pe la orele 12 jumătate a. m. s‘a pronunţat în faţa secţiei a IV-a a Tribunalului Cluj sen­tinţa în procesul celor 8 falsificatori de timbre daţi în judecată încă în anul trecut. Completul Tribunalului a fost format din d. dr. Linzmiaier preşedin­te, dr. Ienoiu asistent, ministerul pu­blic fiind reprezentat de către d. pro­curor Ciurgudeanu, iar grefier de şe­dinţă fiind d. Ciurel. Pronunţarea sentinţei s-a făcut în faţa acuzaţilor, a apărării şi a unui public numeros, de faţă fiind şi repre­­zentanta presei­A fost condamnat de către Tribunal la doi ani temniţă grea acuzatul Stern Adalbert, pentru crima de escrocherie şi pentru cumul ideal de infracţiuni, participând la falsificarea timbrelor ca instigator şi ca executant. Stern a fost condamnat şi la 5 ani suspendare de drepturi şi excludere. A fost condamnat pentru falsificare de timbre tipograful Katz Martin la un an şi 8 luni închisoare corecţională, litograful Baga la un an şi două luni, iar Fischer Alexandru la un an corec­ţională. Au fost achitate de orice penalitate, acuzatul Carol Pereş ca nefiind vino­vat şi acuzaţii Stancovici, dr. Szinetar şi Kardos ca neputând fi dovedit de vinovaţi. Cei condamnaţi au fost obligaţi şi la 400.000 lei despăgubiri civile către Mi­nisterul de Finanţe, în ter­men de 15 zile şi în mod solidar. CONDAMNAŢII AU FĂCUT APEL In urma pronunţării acestei sentinţe, atât Parchetul cât şi apărarea au­ de­clarat apel. Parchetul a făcut apel în contra achitării­ lui Stancovici şi a lui Stern, cerând majorarea pedepsei ace­stui din urmă. Apărarea a făcut apel în contra condamnării celor trei acuzaţi Katz, Baga Fischer, precum şi în contra condamnării lui Stern, făcând şi recurs în ce priveşte obligarea tutu­ror acuzaţilor la suportarea cheltuelii­­lor de parte civilă. După pronunţarea sentinţei, apăra­rea a cerut eliberarea cauţiunilor depu­se atât pentru condamnaţi cât şi pen­tru cei achitaţi, iar Parchetul a cerut punerea lui Stern în stare de arest. Tribunalul a respins cererea Parche­tului în ce priveşte arestarea lui Stern, precum şi cererea apărării în ce prive­şte eliberarea cauţiunilor depuse pen­tru acuzaţii condamnaţi. La cererea apărării, în vederea unei bune motivări a apelului, Tribunalul a hotărât comunicarea sentinţei­ şi în scris. —oxo— VIATA sportiva Balcaniada 1: 0 (1: 0) 20.000 de spectatori — Un match de clasă infe­­rioară — Echipa României a desiluzionat — BUCURESTI, 9. — In fata unei mul­timi imense s’a jucat pe stadionul 0 N. E. F. al doilea match pe care-1 sus­ţine România în cadrul competitiunii balcanice. Având ca adversari p© Greci, se sconta o victorie uşoară a echipei noastre naţionale, cu un scor care să ne f­i adus fără drept de apel în frun­tea clasamentului­ Balcaniadei­. Jocul pe care l-au­­desfăşurat însă, echipele, n’a corespuns aşteptărilor. Cu toate că România a fost superioară şi cele două punct© n’au fost periclitat© nici un­­sin­gur moment de modeştii reprezentanţi ai soccerului elin, victoria românească n a fost de loc impunătoare, ba din con­tră a fost obţinută după 90 de minute de joc lamentabil. încă din primele minute s’a eviden­ţiat lipsa de coeziune şi absenţa elanu­lui, la echipa românească. Acţiunile noastre erau deslânate şi ne-am menţi­nut în faţa porţii greceşti mai mult graţie slăbiciunii adversarului, decât eficacităţii atacului. Singurele acţiuni erau înjghebate de cele două aripi Bin­­dea şi Dobay, zadarnic însă, căci trip­leta era absentă, sau prost plasată, când balonul ajungea la mijloc. Chiar şi goalul care ne-a adus victoria a fost marcat cu ajutorul grecilor, anume mingea trasă de Bodola, ricoşează din piciorul portarului grec la poartă. Par­tea I. a jocului continuă în aceeaş notă de impotenţă. Speranţa că în partea a II-a Românii îşi vor reveni, a fost zadarnică, deoa­rece afară de Bin­dea, Lăcătuş­­şi Robe, echipa a jucat tot atât de fără suflet. După părerea noastră vina eşecului e­­chipei naţionale, revine în întregime lui Ciolac şi Steinbach, cari n’au co­respuns sar­cinei ce li s’a încredinţat. Deasemlenea nici Petea Vâlcov n’are ce căuta în echipa naţională fiind absolut lipsit d© simţul pentru jocul de ansam­blu. In apărare de astă dată a cores­puns atât Albu cât şii Vogel. Portarul Sepei, nea­vând nimic de lu­cru, n’a putut repeta bravura din mat­­chul cu Bulgarii. De la Greci au făcut impresie bună portarul își cei doi fundași, restul echi­pei se compune din jucătorii mediocri.­­După matchul de ieri se impune din nou problema echipei ce ne va repre­zenta în contra iugoslavilor. Federalii au greaua sarcină să compună o echipă care să poată obţine un rezultat ono­rabil în matchul de Duminecă, la o victorie cu greu ne putem aştepta după cele văzute şi constatate în matchul cu Grecia. Echipele au jucat în următoarea for­maţie: România: Şepci, Vogel, Albu, Robe, Steinbach, Lăcătuş, Bindea, P. Vâlcov, Ciolac, Bodola, Dobay. Grecia: Rimbas, Malios, Curandis, Vikelide II., Baltassis, Hipofantis, Pie­­rakois, Rangos, Vazos, Simonides, Tri­andafilis. ) ill —oxo­ — Congresul filialei Oradea a „Agriului“. Din cauza, congreselor lanti-revizioniiste de Duminică, congre­sul fililalei Oradea, a Asociaţiei Ro­mânilor Uniţi, s-a amânat pentru zi­ua de Duminecă 11 Iunie. La congres va participa şi o delegaţia la comitetului central. SAMBATA. le Tuni*, Au. XV. No. 12. CINEMA: DACIA LILIACUL Celebra operetă a lui Strauss. INTERPREŢII PRINCIPALI: Anny Ondra Georg Alexander Ivan Petrovich REGIZOR: Karl Lamac Informall! „La examen'‘ Sunt blonde amândouă, sunt frumu­şele, drăguţe-­De aş fi un tânăr „de bu­nă speranţă“ le-aş considera drept neşte luceferi răsăriţi „pe firmamentul‘‘ vie­ţii mele. Aş scoate un oftat adânc, a­­­dânc, apoi mi­-aş adresa marea între­bare: — Cea din dreapta, ori . . . cea din stânga? întrebarea ar rămânea, probabil, fără răspuns. Pe de-o parte, e greu să faci o alegere definitivă între două frumu­seţi, iar pe de altă parte, e tot atât de probabil, că tânărul nostru ar fi cam... întârziat. Astfel de luceferi nu trec toc­mai ne­observaţi pe firmament, ori, dacă vreţi, pe .. . corso . . . Ajung amândouă în dreptul meu, îmi zimbesc, îmi zic, „sărut manile“, iar eu le întreb, tot zimb­indu-le: — Unde vă duceţi puşculiţelor? — La examen! — îmi răspunde cea din dreapta . . . — La examen! — ciripeşte cea din stânga . . . Eu? Murmur tot ce poate să mur­mure inima mea în astfel de clipe so­lemne. Dacă murmurul meu ar fi atot­puternic, atunci rezultatul examenului­­ s-ar putea af­işa înainte ... Le aş mai­­ adresa câteva întrebări în legătură cu­­ profesorii examinatori, dar le las să-şi urmeze drumul. Ştiu, că o să treacă pe lângă o biserică şi pentru lumea toată nuaş vrea să le răpesc tocmai clipele sfinte ale câte­ unui drăgălaş ,­,Tatăl nostru1“. Ori­cât ar fi de învăţată şi de bine pregătită, femeia e tot femeie, chiar şi când se duce la examen . . . Ele se duc, iar eu le urmăresc cu ochi şi cu ochelarii, murmurând o „NăscătoareDuceţi-vă, puiculiţelor! Acesta nu e nici primul şi nici ultimul vostru examen. O să faceţi încă, multe altele ... Şi totdeauna o să vă abateţi mai întâi... pe la biserică... ADELINA ISTRATE LOCALE — Din cauza unui scurt circuit ca­re a deranjat maşinile tipografiei la care se tipăreşte ziarul nostru, numă­rul de faţă n'a putut apare decât în 2 pagini. * Cu începere dela 3 iunie a. c. Admi­nistraţia Afişajului Public al Capitalei trece în mâinile Societăţei Rudolf Mosse din Bucureşti, Bulev. Brătianu 22. — Comunişti arestaţi la Braşov. In cursul zilei de ieri comuniştii din Brar­şov iau cercat să­­organizeze o demon­straţie de stradă. Ei au fost surprinşi însă tocmai în ittimpul, când încercau să răspândească manifeste incendiare. Poliţia a arestat pe cei mai mulţi din­tre ei, între­­câm­ şi cunoscutul agatar tor Balázs Antal. * La Uzinele Solvay din Ocna­ Mure­­şului este vacant un post de conductor technic de naţionalitate român, care să cunoască la perfecţie şi limba germană. * Cererile cu referinţa asupra trecutului,­­ fotografie şi copii după atestate se vor­­ adresa la Direcţiunea Uzinelor. 527 Publicaţiune Camera de Muncă Cluj, având nevoie de mobile pentru aranjarea biurourilor sale, aduce la cunoştinţă reflectanţilor care ar dori să furnizeze mobila, sa se prezinte cât mai urgent la Camera de Muncă, Piaţa Carolina Nr. 5 spre a ve­dea tabloul mobilelor necesare şi a pre­zenta oferte. Mobilele pot fi și uzate dar în stare bună. 528 Pastilele BERETVAS alungă si cele mai persistente dureri de cap, in careDiana Royal continuă concursă­ de dans sub conducerea prof. de dans PfSiuillî I Olga Wieder. Concursurile au loc Duminica şi Miercurea Intrarea gratuită. Câştiguri p­eţioase. Obiecte: » Ii ÎI!T Tipografia Naţională S. A. Cluj, Strada Regina Maria No. II, Redactor responsabil: EMIL C, 8 AB AU,

Next