Patria, iunie 1933 (Anul 15, nr. 117-138)
1933-06-10 / nr. 123
2 in Cojocna si Corpadea — p. s. Sa Episcopul Iuliu Hossu la mormântul bani scului său loan Hossu fost protopop unit in Cojocna — Clipe de sfântă bucurie şi înălţare sufleteasca — iMareluiluminat praznic a avut a doua zi la Rusalii fruntaşa comună , Cojocna. Acest praznic a fost prilegiuit de înalta vizită a P. S. Sale episcopu- lui Iuliu Hossu, care a sosit la ora 9 a. ■ m. însoţit de păr. canonic Ion Agârbiceanu, de profesorii de teologie Emilian Leményi, Silviu Popa şi Gavril Iager. « Superbe porţi triumfale, salve de treascuri, străzi îngrădite cu verdeaţă, porţile caselor îmbrăcate toate în cele mai frumoase covoare şi împodobite cu flori, apoi haina de sărbătoare a credincioşilor şi fericirea ce radia pe toate feţele, mărturiseau din plin, bucuria fără margini, cu care aceşti buni creştini aşteptau pe Marele Arhipăstor. La prima poartă triumfală o mulţime imensă, în frunte cu toată intelectualitatea comunei, prin puternice urale a anunţat sosirea celui mult aşteptat. Bucuria mulţimei a fost frumos tălmăcită într’un discurs rostit în numele comunei politice de către d. notar Iosif Paul. Drumul până la biserică a fost cu adevărat un drum de triumf, cu presărări de flori şi, în sunetele clopotelor de la toat© bisericile, secondate fiind de o muzică compusă din 30 persoane. Cortegiul deosebit de impunător, în fruntea căruia fâlfăiau 4 steaguri aparţinătoare diferitelor societăţi din comună, conducea cu mândrie spre biserică pe înaltul oaspe unde aşteptau copiii din şcoală în frunte cu toţi membrii cornului didactic şi un sobor de preoţi îmbrăcaţi în ornate. La biserică venerabilul preot al comunei pr. protopop Vaier Giurgiu, într’un adânc simţit discurs a dat expresie bucuriei sincere ce stăpâneşte toate sufletele, mulţumind înaltului Ierarh pentru cinstea deosebită de care i-a împărtăşit venind la ei chiar a doua zi de Rusalii. Tot aici a rostit un frumos cuvânt de bun sosit medicul cercual d. dr. Bosica, iar o mică elevă şi dşoarele învăţătoare Maria Suciu şi Maria Cojocnean au oferit admirabile mănunchiuri de flori. Liturghia arhierească s-a săvârşit în admiraţia tuturor credincioşilor cu toată solemnitatea. Cântările la liturghie le-a executat frumos corul tineretului executat frumos corul tineretului din din loc şi păr. prof. Popa. La sfârşitul liturghiei, în cadrele unei impresionante cuvântări, P. S. Sa a vorbit despre opera Mântuitorului din care a răsărit credinţa adevărată, operă desăvârşită prin colaborarea sfântului Spirit. S-a oficiat apoi un parastas pentru toţi protopopii decedaţi în Cojocna între cari şi bunicul P. S. Sale, cu rugăciuni şi pentru morţii parochiei. La casa parochială au urmat apoi recepţiile, la cari s’au prezentat cele 5 confesiuni ale comunei: unită, ortodoxă, romano-catolică, reformată şi unitară în frunte cu preoţii lor, primăria, şcoala, reuniunea „Sf. Maria“ şi „Agrul“. In numele curatoratului a vorbit foarte frumos de senator Simeon Nemeş, distinsul fiu al acestei comune şi curator bisericesc. La banchetul copios de 30 tacâmuri, au fost invitate toate autorităţile în frunte cu reprezentanţii celor 5 confesiuni. Plăcut atins de dragostea cu care au ştiut aceşti vrednici conducători să înconjoare pe slujitorul bisericei şi adânc pătruns de perfectă armonie şi frăţietate în care înţeleg să poarte destinele comunei, P. S. Sa într'un magistral Ioast a dat expresie mângăerii şi bucuriei sale. De Cojocna mă leagă neşterse amintiri, a spus P. S. Sa. Clipe fericite am trăit aici în frageda mea copilărie, venind la bunicul meu. Scumpe amintiri mă leagă şi de familia distinsului protopop Giurgiu, încă din primii ani ai preoţiei mele. Din aceste motive, cu drag implor de la Tatăl ceresc binecuvântarea sa la care cu dragă inimă alătur şi binecuvântarea mea arhierească. După acest banchet, IP. S. Sa, însoţit de păr, protopop Giurgiu a făcut peste 30 vizite în co mună.* A treia zi P. S. Sa cu asistenţa sporită cu păr. Giurgiu se îndreaptă spre Corpadea. Ceata de mândri călăreţi ieşiţi întru întâmpinare, vesteau Marelui Păstor bucuria cu care este aşteptat. In faţa minunatei porţi triumfale din marginea comunei, aştepta toată suflarea, înmulţită cu vreo 300 credincioşi din comuna Gădăluş, cari în frunte cu părintele lor protopopul Hopârtean au ţinut să participe la marele praznic al Corpădenilor. Urale puternice au răsunat din toate piepturile la sosirea Marelui Păstor, iar distinsul notar comunal d. Ion Bagajan a rostit în numele comunei neatinse de nici o sectă duşmană credinţei strămoşeşti, un prea frumos şi însufleţit discurs de bun sosit. De aici până la biserică, P. S. Sa a fost transportat într’un car ilegoric tras de cei mai frumoşi 12 boi ai comunei. Cortegiul ce s’a format în frunte cu şcolarii, urmând femeile din comună, apoi bărbaţii, iar Înaintea carului minunatul cor al tineretului îmbrăcat în mândrul şi originalul lor port naţional, condus de dşoara Letiţia Runen, cântând „Imnul Arhieresc“. La biserică zelosul preot al comunei păr. Vasile Checicheş, salută în calde cuvinte pe Arhiereu, iar dna preoteasă Victoria Checicheş şi elevul de cl. VH-a Teodor Cotor, au predat frumoase buchete de flori în numele Reuniunei Mariane şi ale micilor şcolari. Liturghia arhierească s’a săvârşit în liber la un frumos altar construit lângă biserică, toată solemnitatea, urmărită fiind în toate mişcările şi cu admiraţie de marea mulţime, care pentru întâia oară a văzut liturghie arhierească. La sfârşitul liturghiei P. S. Sa a rostit o magistrală cuvântare despre opera de mântuire a lui Hristos, care cu preţul vieţii sale ne-a răscumpărat, deschizându-ne porţile împărăţiei cereşti. Au urmat recepţiile, la cari şi-au prezentat omagiile: curatoratul, primăria, şcoala şi „Reuniunea Mariană“. După recepţii P. S. Sa a făcut mai multe vizite în comună cari sfârşinduse la ora trei s-a servit la familia ospitalieră a părintelui Checicheş o gustoasă masă. Către ora 5, P. S. Sa cu sufletul copleşit de mângâieri fără preţ se îndreaptă spreilaş, pentru a-şi cerceta pe iubitul său tată. In mijlocul comunei aştepta mulţimea credincioşilor pentru a mai ovaţiona odată cu toată căldura sufletului pe Marele Păstor. Uralele lor nesfârşite au însoţit pe arhiereu până la mare depărtare. SPECTATOR. — Concert. Domnul dr. Grigore Ghidionescu, membru al „Societăţii compozitorilor românii“, va da Sâmbătă 10 Iunie orele 9 seara, în Sala Prefecturii, un concert de compoziţii proprii, care vor fi executate cu preţiosul concurs al doamnelor Veturia Ghibu, Hevesi Piroska, Ana Votieanu-Nicoară şi domnul Virgil Popp. Spre sfârşitul anului 1932 s‘a montat un aparat Röntgen la Caisa de ocrotire Gilău şi a fost pus în funcţie în a doua jumătate a lunei Decemvrie. S‘au făcut până la sfârşitul anului 112 radioscopii pulmonare. , In luna Iulie 1931 s‘a deschis în co-muna Săvădisla, Sanatorul de stat ! „Regele Carol al II-lea.‘‘ Acest sanator serveşte în prima linie nevoile de ospitalizare a pacienţilor din plasă. Până la sfârşitul anului 1932 s'au internat 36 bolnavi proveniţi din plasă. Consultaţii antvenerice In anul 1931 s‘au ţinut 173 şedinţe, s'au dat 987 consultaţii, pentru 105 persoane. S'au descoperit 51 cazuri de sifilis, 48 persoane sifilitice au urmat tratament medical, 3 n'au urmat tratamentul. S'au administrat 333 injecţii de Neosalvarsan 474 injecţii de nemut. S'au luat 107 probe de sânge. Surorile de ocrotire au făcut30 vizite la domiciliu. In anul 1932 s'au ţinut 365 şedinţei, s'au admis 1048 noi cazuri pentru examinare şi s'au dat în total 3499 consultaţii. Numărul noilor admişi arată o urcare faţă de anul precedent de 898%, iar cel al consultaţiilor de 254%. S’au descoperit 208 cazuri pozitive, adică 19,8% al celor examinaţi-S'au făcut 2573 injecţii anti,sifilitice, adică cu 218% mai mult decât în pri-mul an. Reacţia Wassermann s’a făcut în 962 cazuri. Surorile de ocrotire au făcut 430 vizite la domiciliu adică aproximativ 2 vizite pentru fiecare caz nou descoperit. Mişcarea bolilor infecto-contagioase In anul 1932, s-au înregistrat următoarele cazuri de maladii infecto-contagioase: Scarlatina 1 caz, febră tifoidă 6 cazuri, difterie 8 cazuri, disenterie 91 cazuri, tuse convulsivă 62 cazuri, varicelă 4 cazuri, pojar 5 cazuri, crisipel 3 cazuri. Cazul de scarlatina a fost izolat la spitalul epidemie din Cluj. Din cele 6 cazuri de febră tifoidă, 3 au fost izolate în spital, 3 la domiciliu. Din cele 8 cazuri de difterie, 3 au fost internate în spital, 5 la domiciliu. In comuna Săvădisla unde s’au ivit 4 cazuri de difterie în scurt timp unul după altul, s'a făcut vaccinarea tuturor copiilor între 2—14 ani. S'a întrebuințat anatoxină Ramon, preparată de Institutul Cantacuzino. După această vaccinare nu s'au mai ivit nici un caz nou. Disenteria s'a declarat în 2 comune, cu caracter explosiv. In aceste două comune s'au înregistrat în scurt timp 89 îmbolnăviri cu 12 decese. (Va urma). Sărbătorirea zilei de 8 iunie la Cluj — Serviciul divin — Cuvântările — Defilarea — Serbările sportive de la arenă - Prima sertătorire a zilei Sporturilor - CLUJ. 9. — Ziua de 8 iunie a fost sărbătorită la Cluj cu un deosebit fast. La orele 10 a. m. s au servili Te- Deum-uri în toate bisericile și templele din oraş. Prăvăliile, instituţiile publice şi particulare au fost în închise iar casele pavoazate. La orele 10 şi un sfert a avut loc în piaţa din faţa Teatrului Naţional o înălţătoare serbare, care a început printr-un serviciu religios celebrat de un numeros sobor de preoţi în frunte cu părintele protopop Vasiu. La festivitate au fost prezenta orele 3 d. a., a avut loc pe Arena Sportivă din Parcul Oraşului, maridemonstraiţiini sportive organizate de Comitetul Regional U. F. S. R. din Cluj cu concursul cluburilor şi societăţilor sportive din localitate. Serbarea s-iai deschis prin defilarea tuturor asociaţiilor sportive. După acestea fanfara Regimentului 83 Inf. a intonat Imnul Regal. Luând apoi cuvântul d. prof. univ. dr. Coriolan Tătaru, vicepreşedintele Uniunii Federaţiei Sportive din România, a rostit o frumoasă cuvântare. Au urmat apoi interesante exerciţii libere, alergări, exerciţii la aparate, ciclism, salt cu prăjina, scrimă, demtilustraţii de Wolley-Ball, Baschett- Ball, exhibiţii artistice de ciclism şi un match de football jucat de două echipe combinate din jucătorii principalelor echipe de football clujene,te toate autorităţile civile, miliţiare şi ecleziastice din Cluj. La sfârşitul serviciului religios părintele protopop Vasiu a rostit o frumoasă cuvântare după care muzica Regimentului 83 Ini. a intonat Imnul Regal. A urmat apoi trecerea trupelor în revistă după care d. general Pileai, într'o înălţătoare cuvântare ,a arătat o ştire importanţa zilei de 8 iunie pentru neamul românesc şi armata română. La orele 11 a urmat apoi defilarea trupelor şi cercetaşilor. La exerciţii s-au remarcat în special dd.: Dejenariu, fugăria 100 m., Bibo la 400 m., Silaghii ciclism 3000 m., şii Biro la salt cu prăjina. Frumoasa serbare sportivă a fost onorată de prezenţa tuturor autorităţilor din Cluj precum şi de un număr mare de spectatori, elevi şi soldaţi. Menţionăm aici, că la manifestaţiia sportivă din parcul oraşului, nu au luat parte elevii şcoalelor minoritare din Cluj, deşi elevii celorlalte şcoli, ba chiar şi elevi de la şcolile din provincie, am fost prezenţi. înălţătoarele serbării sportive de la Cluj au fost încununate de succesul pedarel-l meritau şi nădăjduim că frumoasa iniţiativă de a se serbători în ziua de 8 Iunie Sportul Românesc, va fi încurajată astfel că an de an, cultul educţiei fizice să poată fi celebrat în toată amploarea lui. Prima manifestaţie a acestei iniţiative, a dat cele mai frumoase roade. "Seara la orei 9 a avut loc o impozantă retragere cu torţe după care fanfara Regimentului 83 a concertat până la orele 11 în Piaţa Unirii. Toate clădirile oraşului am fost luminate. —oxo— demonstratiile vie pe arena oraşului — Publicaţiune Noi Emil Tişca preşedintele Camerei de Muncă din Satu-Mare având în vedere propunerea Comisiei speciale delegate de şedinţa Comitetului de Direcţie în şedinţa din 2 Iunie 1933, publicăm concurs pentru împlinirea postului de secretar. Condiţiuni generale: 1. Să fie licenţiat în drept sau al Academiei de înalte Studii Comerciale. 2. Să posede cunoştinţe complecte asupra problemelor care întră în competinţa Camerei de Muncă. 3. Să fie cetăţean român. 4. Să fie major. 5. Să fi satisfăcut legea recrutării. 6. Să nu facă parte din Camera de Muncă. 7. Să cunoască la perfecţie limba românească. Condiţiuni speciale: 8. Definitivarea peste un an de serviciu. 9. Să aibe practică de cel puţin 5 ani. 10. Nu poate să ocupe în acelaş timp alt serviciu. 11. Postul se va ocupa cel mai târziu la 1 iulie a. c. 12. Salarul lunar se fixează în 7000 lei fix Cererile vor fi înaintate până în 16 iunie inclusiv însoţite de următoarele documente: a) Certificat de naştere. b) Certificat de cetăţenie. c) Certificat da moralitate. d) Certificat a! parchetului. e) Certificat de absolvenţă. e) Livret militar. * g) Certificat de serviciu. h) Declaraţie de limbile ce le posedă: Satu-Mare, la 2 Iunie 1933. 526 Preşedinte: Emil Tişcan —exo— »♦«♦♦♦♦♦♦ti CC& PDRUMATI Căutăm încasatori (pensionarii preferiţi) Uniunea proprietarilor de case. Str. Iuliu Maniu 6. 521 CaSfăria cosnardiant cu certificate bune cautari si ce post. Neta Pavel, Str. Rădulescu Nr. 38. De vânzara o maşină Creisler in bună stare cu 15.000 Iei. Strada Tunarilor 12. 519 B furou cu antisamblu de închiriat eîtin imediat. Cluj, Strada N. Iorga 5, portar. 522 Cea mai teisnâ plasare a capitalului: grădină cu 100 pomi fructiferi, situație splendidă în Hsjongard de vânzare. Kabdebo, Cluj, Str. Iorga 5, între 3—5 ,fog garmais importat din Nürnberg, cu pedigree, conformaţia fizică excelentă, de vânzare Prof. Papp Cluj, Str. Ioan Ghica Nr. 2/1. 525 Viou şi tânără caut post gospodină domn singur. Adresa: Ana Fritsch, Str. Dragoş Vodă Nr. 28. 524 De vârtszsra loc de casă, 6 minute din Piaţa Unirii. Preţul de cumpărare 3/1 sarcină la Banca „Albina“. Informaţiuni la Ştefan Dunky. Str. Babeş 19 între orele 2—3 d. m. 523 PATRIA S'a pronunţat sentinţa in procesul fal&lf temătorilor «to tisnlbro din Cluj — Cea mai mare pedeapsă temniţa prea «e 2 ani - CLUJ, 8. — Miercuri pe la orele 12 jumătate a. m. s‘a pronunţat în faţa secţiei a IV-a a Tribunalului Cluj sentinţa în procesul celor 8 falsificatori de timbre daţi în judecată încă în anul trecut. Completul Tribunalului a fost format din d. dr. Linzmiaier preşedinte, dr. Ienoiu asistent, ministerul public fiind reprezentat de către d. procuror Ciurgudeanu, iar grefier de şedinţă fiind d. Ciurel. Pronunţarea sentinţei s-a făcut în faţa acuzaţilor, a apărării şi a unui public numeros, de faţă fiind şi reprezentanta preseiA fost condamnat de către Tribunal la doi ani temniţă grea acuzatul Stern Adalbert, pentru crima de escrocherie şi pentru cumul ideal de infracţiuni, participând la falsificarea timbrelor ca instigator şi ca executant. Stern a fost condamnat şi la 5 ani suspendare de drepturi şi excludere. A fost condamnat pentru falsificare de timbre tipograful Katz Martin la un an şi 8 luni închisoare corecţională, litograful Baga la un an şi două luni, iar Fischer Alexandru la un an corecţională. Au fost achitate de orice penalitate, acuzatul Carol Pereş ca nefiind vinovat şi acuzaţii Stancovici, dr. Szinetar şi Kardos ca neputând fi dovedit de vinovaţi. Cei condamnaţi au fost obligaţi şi la 400.000 lei despăgubiri civile către Ministerul de Finanţe, în termen de 15 zile şi în mod solidar. CONDAMNAŢII AU FĂCUT APEL In urma pronunţării acestei sentinţe, atât Parchetul cât şi apărarea au declarat apel. Parchetul a făcut apel în contra achitării lui Stancovici şi a lui Stern, cerând majorarea pedepsei acestui din urmă. Apărarea a făcut apel în contra condamnării celor trei acuzaţi Katz, Baga Fischer, precum şi în contra condamnării lui Stern, făcând şi recurs în ce priveşte obligarea tuturor acuzaţilor la suportarea cheltueliilor de parte civilă. După pronunţarea sentinţei, apărarea a cerut eliberarea cauţiunilor depuse atât pentru condamnaţi cât şi pentru cei achitaţi, iar Parchetul a cerut punerea lui Stern în stare de arest. Tribunalul a respins cererea Parchetului în ce priveşte arestarea lui Stern, precum şi cererea apărării în ce priveşte eliberarea cauţiunilor depuse pentru acuzaţii condamnaţi. La cererea apărării, în vederea unei bune motivări a apelului, Tribunalul a hotărât comunicarea sentinţei şi în scris. —oxo— VIATA sportiva Balcaniada 1: 0 (1: 0) 20.000 de spectatori — Un match de clasă inferioară — Echipa României a desiluzionat — BUCURESTI, 9. — In fata unei multimi imense s’a jucat pe stadionul 0 N. E. F. al doilea match pe care-1 susţine România în cadrul competitiunii balcanice. Având ca adversari p© Greci, se sconta o victorie uşoară a echipei noastre naţionale, cu un scor care să ne fi adus fără drept de apel în fruntea clasamentului Balcaniadei. Jocul pe care l-audesfăşurat însă, echipele, n’a corespuns aşteptărilor. Cu toate că România a fost superioară şi cele două punct© n’au fost periclitat© nici unsingur moment de modeştii reprezentanţi ai soccerului elin, victoria românească n a fost de loc impunătoare, ba din contră a fost obţinută după 90 de minute de joc lamentabil. încă din primele minute s’a evidenţiat lipsa de coeziune şi absenţa elanului, la echipa românească. Acţiunile noastre erau deslânate şi ne-am menţinut în faţa porţii greceşti mai mult graţie slăbiciunii adversarului, decât eficacităţii atacului. Singurele acţiuni erau înjghebate de cele două aripi Bindea şi Dobay, zadarnic însă, căci tripleta era absentă, sau prost plasată, când balonul ajungea la mijloc. Chiar şi goalul care ne-a adus victoria a fost marcat cu ajutorul grecilor, anume mingea trasă de Bodola, ricoşează din piciorul portarului grec la poartă. Partea I. a jocului continuă în aceeaş notă de impotenţă. Speranţa că în partea a II-a Românii îşi vor reveni, a fost zadarnică, deoarece afară de Bindea, Lăcătuşşi Robe, echipa a jucat tot atât de fără suflet. După părerea noastră vina eşecului echipei naţionale, revine în întregime lui Ciolac şi Steinbach, cari n’au corespuns sarcinei ce li s’a încredinţat. Deasemlenea nici Petea Vâlcov n’are ce căuta în echipa naţională fiind absolut lipsit d© simţul pentru jocul de ansamblu. In apărare de astă dată a corespuns atât Albu cât şii Vogel. Portarul Sepei, neavând nimic de lucru, n’a putut repeta bravura din matchul cu Bulgarii. De la Greci au făcut impresie bună portarul își cei doi fundași, restul echipei se compune din jucătorii mediocri.După matchul de ieri se impune din nou problema echipei ce ne va reprezenta în contra iugoslavilor. Federalii au greaua sarcină să compună o echipă care să poată obţine un rezultat onorabil în matchul de Duminecă, la o victorie cu greu ne putem aştepta după cele văzute şi constatate în matchul cu Grecia. Echipele au jucat în următoarea formaţie: România: Şepci, Vogel, Albu, Robe, Steinbach, Lăcătuş, Bindea, P. Vâlcov, Ciolac, Bodola, Dobay. Grecia: Rimbas, Malios, Curandis, Vikelide II., Baltassis, Hipofantis, Pierakois, Rangos, Vazos, Simonides, Triandafilis. ) ill —oxo — Congresul filialei Oradea a „Agriului“. Din cauza, congreselor lanti-revizioniiste de Duminică, congresul fililalei Oradea, a Asociaţiei Românilor Uniţi, s-a amânat pentru ziua de Duminecă 11 Iunie. La congres va participa şi o delegaţia la comitetului central. SAMBATA. le Tuni*, Au. XV. No. 12. CINEMA: DACIA LILIACUL Celebra operetă a lui Strauss. INTERPREŢII PRINCIPALI: Anny Ondra Georg Alexander Ivan Petrovich REGIZOR: Karl Lamac Informall! „La examen'‘ Sunt blonde amândouă, sunt frumuşele, drăguţe-De aş fi un tânăr „de bună speranţă“ le-aş considera drept neşte luceferi răsăriţi „pe firmamentul‘‘ vieţii mele. Aş scoate un oftat adânc, adânc, apoi mi-aş adresa marea întrebare: — Cea din dreapta, ori . . . cea din stânga? întrebarea ar rămânea, probabil, fără răspuns. Pe de-o parte, e greu să faci o alegere definitivă între două frumuseţi, iar pe de altă parte, e tot atât de probabil, că tânărul nostru ar fi cam... întârziat. Astfel de luceferi nu trec tocmai neobservaţi pe firmament, ori, dacă vreţi, pe .. . corso . . . Ajung amândouă în dreptul meu, îmi zimbesc, îmi zic, „sărut manile“, iar eu le întreb, tot zimbindu-le: — Unde vă duceţi puşculiţelor? — La examen! — îmi răspunde cea din dreapta . . . — La examen! — ciripeşte cea din stânga . . . Eu? Murmur tot ce poate să murmure inima mea în astfel de clipe solemne. Dacă murmurul meu ar fi atotputernic, atunci rezultatul examenului s-ar putea afişa înainte ... Le aş mai adresa câteva întrebări în legătură cu profesorii examinatori, dar le las să-şi urmeze drumul. Ştiu, că o să treacă pe lângă o biserică şi pentru lumea toată nuaş vrea să le răpesc tocmai clipele sfinte ale câte unui drăgălaş ,,Tatăl nostru1“. Oricât ar fi de învăţată şi de bine pregătită, femeia e tot femeie, chiar şi când se duce la examen . . . Ele se duc, iar eu le urmăresc cu ochi şi cu ochelarii, murmurând o „NăscătoareDuceţi-vă, puiculiţelor! Acesta nu e nici primul şi nici ultimul vostru examen. O să faceţi încă, multe altele ... Şi totdeauna o să vă abateţi mai întâi... pe la biserică... ADELINA ISTRATE LOCALE — Din cauza unui scurt circuit care a deranjat maşinile tipografiei la care se tipăreşte ziarul nostru, numărul de faţă n'a putut apare decât în 2 pagini. * Cu începere dela 3 iunie a. c. Administraţia Afişajului Public al Capitalei trece în mâinile Societăţei Rudolf Mosse din Bucureşti, Bulev. Brătianu 22. — Comunişti arestaţi la Braşov. In cursul zilei de ieri comuniştii din Brarşov iau cercat săorganizeze o demonstraţie de stradă. Ei au fost surprinşi însă tocmai în ittimpul, când încercau să răspândească manifeste incendiare. Poliţia a arestat pe cei mai mulţi dintre ei, întrecâm şi cunoscutul agatar tor Balázs Antal. * La Uzinele Solvay din Ocna Mureşului este vacant un post de conductor technic de naţionalitate român, care să cunoască la perfecţie şi limba germană. * Cererile cu referinţa asupra trecutului, fotografie şi copii după atestate se vor adresa la Direcţiunea Uzinelor. 527 Publicaţiune Camera de Muncă Cluj, având nevoie de mobile pentru aranjarea biurourilor sale, aduce la cunoştinţă reflectanţilor care ar dori să furnizeze mobila, sa se prezinte cât mai urgent la Camera de Muncă, Piaţa Carolina Nr. 5 spre a vedea tabloul mobilelor necesare şi a prezenta oferte. Mobilele pot fi și uzate dar în stare bună. 528 Pastilele BERETVAS alungă si cele mai persistente dureri de cap, in careDiana Royal continuă concursă de dans sub conducerea prof. de dans PfSiuillî I Olga Wieder. Concursurile au loc Duminica şi Miercurea Intrarea gratuită. Câştiguri peţioase. Obiecte: » Ii ÎI!T Tipografia Naţională S. A. Cluj, Strada Regina Maria No. II, Redactor responsabil: EMIL C, 8 AB AU,