Patria, decembrie 1933 (Anul 15, nr. 264-285)
1933-12-01 / nr. 264
Anul al XV-lea No. 264 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA Strada Begins Haris Nr, 36, T'n'T PPfiM • / Adm. 13-31 IE LEI OR . Direcţiunea 13.34 DIRECTOR: DR. AUREL BUTEANU ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere------Lei 806 funcţionari----------„ 700 Autorităţi şi instituţiuni „ 1000 în străinătate dublu. Organ al Partidului Național Lei 3 Taxa poștală plătită in numerar Mo. 11178/1920. DRUMUL NOSTRU Întâia chemare de tulnic la noua luptă ce a început, a adunat la Cluj din toate colţurile Ardealului, pe fruntaşii hotărâţi îşi inimoşi ai partidului naţional ţărănesc, pentru a face mărturiastrălucită a deplinei unităţi şi solidarităţi în jurul steagului ţinut de conducătorii acestui mare organism politic. Dar la Gliuj nu ia fost numai întrunirea unui for statutar — comitetul provincial executiv al partidului naţional ţărănesc, nu numai o impresionantă solemnitate pentru confirmarea desăvârşitei încrederi şi a devotamentului deplin faţă de marii animatori şi conducători de totdeauna : Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi Alex. [Vaida Voevod. ■A fost aici la manifestarea care'a fost urmărită cu bătăi repezi de inimă de către întreagă naţiunea.', o arătare şi o definire ai drumului pe care ţara trebuesă o urmeze, pentru înălţarea şi strălucirea iei. Cuvântările rostite de către cinii Iuliu Mamin, Ion Mihalache şi Mihai Popovici, au tras liniile mari ale unui program, şi audiat semnalul de joc alunei acţiuni care înglobează în cuprini suirile ei tot ce ţara aceasta are demn, vrednic şi sănătos.* Drumul de urmat, a fost definit prin,intele călăuzitoare, iar acestea au fost fixate în mod ,pe cât de limpede, pe atât de hotărât, ca nişte adevăruri retrâni cuitoare, izvorâte din însăşi porunca destinului românesc. Întâia dintre ele, cea care arde în cuprinsul tuturor gândurilor româneşti şi deca atingerea căreia atârnă în mare parte soarta celorlalte, este „restabilirea echilibrului perfect al vieţii de stat, prw împletirea wmoniomă a voinţa curate a monarhului cm voinţa curatei a farane,nii, jiMM-lui nu dispară de tie umbele tot ceea ce este parazikv". Marea operă de educaţie a ţărănimii şi de identificare a atructuri politice a statului cu structura naţională, va putea unna de aici nestânjenită şi luminoasă. * Fiinţa, partidului naţionil-ţărănesc este străbătută organic de idem naţională şi de idee ţărănească. Ideea naţională mut obligă la o întărire a tuturor bâziilor ed.i pentru desăvârşirea nncrederii în propriile noastre forţe, iar ideea ţărănească, ne cere imperios realizarea dreptăţii sociale, prin ridicarea mulţimii celor 80% de plugari din populaţia ţării, la conştiinţa limpede ai intereselor ei, a forţei şi a demnităţii sate cetăţeneşti. Suntem monarrhici convinşi, pentru câ principiul monarchic trăieşte viu şi hotărâtor din sufletul naţiunii joasteia care şi-a creat, mniri partidul maţional -ţărănesc, expresia organizată a voinţei sale. Dar tocmai acest monarhism convins care face din întreagă naţiunea ziduviu în jurul Regelui, cere manifestarea liberă şi directă a voinţei regate în toată strălucirea şi măreţia ei, pentru ca această putere de sus să se întâlnească nemijlocit, în cuprinsurile vieţii de stat, cu puterea de jos a voinţei naţionale liberă şi nefalsificată. Deaceea, întâia ţintă a faptelor partidului naţional-ţărăniesc, este înlăturarea acelor oameni cari s-au pus între Rege şi Naţiune, furişându-se acolo unde nu este locul lor, — şi eliminarea din viaţa politică a aceluipoliticianism pariaizatai, care exploatează şi falsifică voinţa naţională.Stârpirea tuturor vârcolacilor, atât cei cari se sbat să întunece voinţa de sus, cât şi cei cari caută să ştirbească, voinţa naţiunii, e întâia, poruncă a zilei şi a destinului românesc. Ea va putea fi împlinită ,complect, cândprincipiul responsabilităţii acelora cari deţin puterea publică în stat, va fi întronatîn deplinătatea lui în spiritul noum, Constituţii şi urmărit pana la prima şi ministru, iar acesta va fi înzestrat cu posibilitatea raspunderii reale, adica având realminte în matta la întreaga putere de stat şi întreg aparatul de guvernământ. stehimitarea Constituţiei se impune ca o necesitate naţională a cărei impunere nu rmai poate întârzia, atât pentru reorganizarea statului şi lărgirea drumurilor de progres ale României noul, cât şi pentru a cuprinde în ea spiritul ţărănesc şi iniţiativele creatoare locale, împiedicate în manifestarea lor de cadrele înguste ale-actualei Constituţii. * Ţintele acestea, ale programului desfăşurat lui cuvântările de pe Cluj, luminează puternic drumul drept al partidului naţional Ţărănesc. El nu este însă numai al nostru. In împrejurările actuale, când ţara este răscolită dintr'im capăt într’altul de provocaţiunile unui guvern născut din coanhinitate forţelor oculte, diruimiuili acesta, este drumul luminii, al progresului, al patriotismului şi al demnităţii iraţionale. .................................................................... D. Dinu Brâtianu totuşi pleacă la Paris BUCUREŞTI, 30. Aseară a avut tocmai locuinţa dini Nicolae Titulescu o lungă camărâbei, la mire au participat . Dinu Brătianu îşi Victor Slăvescu, jadaistul şi subsecretarul de stat dela finanţe. Cu acest prilej s’a hotărât defi' JUfutjiv, ca d. Dinu Brătiaaru să piece la fWis, sâmbătă pentru a lua contact cu reprezentanţii creditorior străioi. IOXOT Se deschide parlamentul hitlenst BERLIN, 30. *— D. Goring, preşedintele consiliului de miniştrii din Punisia, a bonvocat parlamentul Reichului pe ziua de 12 Decemvrie. Lucrările noului parlament vor avea exec in lomnul operei Kroll. Noul apartaament este fondat numai din hitleriști și deci nu mai decât un simplu birou da înregistrare. —oxo— Italia e îngrijorată de înarmărilor Sovietelor ROMA, 30. — Presa fascistă dă foarte mare importtanţă întrevederii ce va avea loc între d. Miussolini şi Litvinov, ministrul de externe al Sovietelor care re* Intercomdirse din America în Europa va. poposi tei Ramă. Se crede că Ducele va căultiai să obţină dela d. Litvinov unele ămuriri în ceeatoe priveşte inarmoTM *înatei roşii, fapt care nelinişteşte nu nhmiai Japonia, darşi ţările burgheze europene. •ntreaga presă aifirmă că Întrevederea va î poate cea mai importantă din câte a avut loc d«I război încoace în Capitala ttWDii . . ..... -- - te-iîJEi — Banditismele electorale continuă — D. prof. Petre Andrei şi propagandiştii partidului naţionalţârănesc din jud. Vaslui au fost atacaţi şi maltraţi de bârâu şi liberali — Alte acte de teroare s’au întâmplat la Tecuci — D. Ion Mihalache raportează Suveranului cum interege guvernul sa asigure libertatea alegerilor — TOClJRiEŞTl, 30. — Ştirile privitoare la campania electorală continuă să arate banditismele şi teroare®. icare s'a coborât din nou asupra satelor. Astfel, ieri în judeţul Vaslui candidatul partidului naţional•ţărănesc d. prof. imiv. Petre Andrei a fost atacat de o bandă de bătăuşi tiberili, cari au tăbărât cu ciomegele asupra propagandiştilor naţional-ţărăniişti rănind grav pe cetăţeanul Nicolae Bogarde. In toate părţile judeţului bătăuşii liberali au pus în funcţiune ciomegide, vârând groază în sulfletul locuitoriilor. Faţă de toate aceste provocări şi teroare, d. prof. Pietre Andrei a adresat Suveranului următoarea telegramă: „Măria Ta. La Vaslui nu poate fi vorba de campanie electorală, adevărate măceluri se comit de către bandele de bătăuşi guvernamentale în văzul autorităţilor, Măria Ta, Viaţa ne este La primejdie, apăra pe supuşii Ta*“. 1 .* BUGUREŞTIÎ, 30. — La Teouei de asemenea bandele de bătăuşi literali au împiedecat pe propagandiştii partod uhiu naţikântăl'tărănjesc, ca să se deplaseze în judeţ. Teroarea este de nedescris. LFOGRIZIA GUVERNULUI BUCURIEIŞtiI. 30. Faţă ele intârn ,poorite şi datele precise de mai sus guvernul prin ministerul de interne încearcă ca să lege ţara la ochi, dând comtr uidate prim cari se anunţă că în întreaga ţară domneşte cea mai perfită ordine şilinişte şi că reprezentanţii partidelor de opoziţie pot să-şi desfăşoare contaiotul nettullburat cu alegătorii. Guvernul nădăjdueşte ca să acopere cu această pastă faşă ochii naţiunei care uii numai vede ceile ce se întâmplă dare se simte, pentru că loviturile pe care le dă acest regim sunt date membrilor maghîului şi deci ţie lovesc corpul acesteia. Gomunidațieile oficiate pe care bas-buzucul dela interne le dă pentru liniştirea opiniei publice au darul ca să întărâte şi iimian muit lumea, şi deci să ridice, împtrriviat acestui regim întregul dispreţ şi oprobilu al neamului. 11. Personalitatea complexă a lui A. D. Xenopol ne întâmpină îrr pragul celui ide-al idoilea volum din Studii şi Documente literare. Epoca .tinimei cu toate problemele ei are adânc răsunet in memoria bogată, susţinută de o amplă cultură filosofică, a lui Xenopol. S’a discutat formaţia intelectuală a lui A. D. Xenopoil, laturea filosofică a personalităiţii sale,*) iar la aparţia acestui an doilea volum de Studii şi Documente Literare s’au scris articole relevând profunzimea de gândire şi ascuţimea spiritului acestei personalităţi multilaterale, bogat înzestrate precum şi punctul de plecare al gândirei sale: Bukle, Steinthal şi Lazarus.**) Totuşi trebue să ne oprim atenţia asupra dexterităţii sale în etajarea opiniilor critice peste dtate şi documente, şi mai ades asupra marilor posibilităţi de expresie în destăinuirea lucrurilor intime. Sentimental, deşi deprins cu om*) Gf. N. Bagdasar: Filosofia contemporă a Istoriei, Bucureşti 1930. **) Cf. I. Brucăr: Fillosofia în „Studii şi Documente“, România litera II, 70, oruxoasă disciplină ştiinţifică, Xenopod trădează o complexă viaţă interioară şi sentimentele sale i se insirue de la înfiriparea dragostei feciorelnice, cu veşnicele prăbuşiri de cedinţe, la iubirea de ţară, care-i trezea mânia împotriva a tot ce contribuia la denigrarea ţării. Şi, ţinându-se seamade originea sa străină, profesiunea de credinţă din scrisoarea din 1870 dieşi leagă misterul îndrăgostirii lui de trecutul nostru de voevozi şi norod aşezaţi deai lungul istoriei, şi al vieţii saie risipită în volume de fapte şi idei mari: „In inimă simt răsunetul durerii ce fiecare veste readespre ţara noastră aduce cu sine... Fără voia mea m-am născut, am crescut în sinul unui popor anumit, am adunat în sufletu-mi toate aspiraţiunile lui spre bine. Trebue să-i consacru tot ce natura mi-a dăruit: inimă şi spirit, putere şi răbdare, pentru că natura, prin legile ei de fel, a legat existenţa şi fericirea mea de existenţa şi fericirea întregului din care face parte.Mă vei trata poate, cum a făcut-o odată Junimea, de copil. Tu însă atunci nu erai de acea părere, şi dacă ceea ce simt eu acuma sunt simţiri copilăreşti, atuncişi dori ca până în ultimi«!« momente să-mi * păstrez iqotpflilăria sufletului meu“, vii. ro. • I toiceasta credinţa Al conduce la .studierea na^oruammuiu ca factor generator al opei eioi' ue arta, in sensul accentuarii apevânului ca punct de piecare. Arta creşte Um iraniantarine reaie ale sociecaţii şi trăieşte numai* prin, aceste frământări, jâi, sonietu i poporului se numniesia ut ţesătura operei artistice. Xenopol combate „cosmopolitismul" tim Xiaiurescu şi. recunoaşte naţionauismuiiut întreagă contribuţia în creaţia antiisticâ, iar in lămurirea procesului iile reproducere estetică, pe gustare a operei de artă, vădeşte o justă intelegere: „----un element esenţial al artei este de a fi naţională, adecă de a se mişca în aceea sfera de idei care formează bogăţia specială a unui popor. Cele mai frumoase produceri sunt tocmai acelea care sunt colorate mai mult sau mai puţin după nuanţele deosebite ale sufletului poporului în care sunt produse, huiron şi Florica, Rodica, sunt poezii care nu pot sa producă unui străin aceeaşi adâncă mulţumre sufletească pe care o prodţce unui Român, pentru că străinului îi lipseşte comoara de gândire şi de simţiri comune, către face ca fiecare cuvânt să aibă un răsunet în minte, să trezească un roliu de gânduri poetice în sufletul celui ce le citeşte. Deasemenea şi cu Omer sau cu Hermann şi Dorothea. De aceea cu atât mai mult guşti frumuseţalui Omer şi a lui Goethe in HurmiaMn «ii eât cunoşti mai bine iviaţa îsi spiritul popoarelor a căror icoana eae o îcpu ezmita. ireoue sa ca luuuh a Minau cureeţia naţionala a spiritului nostru mn ceeace priveste iiureaaiuia, oaca voim sa producean an aaevar ceva mat« ', tu, iidj. E aici, în aceasta delimitare a frumosuitui, o preţuire în dreapta măsură a rasei şi mediului ca factor generator al artei.. . şi o recunoaştere juista a i'Oilului usturiei iliterare, care este de a stabili condiţiile psihice ale creaţiei, aşa cum, mai târziu, B. Grace l-a formulat in cadrul doctrinei sale estetice. E interesant de reţinut această combatere a estetismului în arta al lui Titu Maiorescu chiar din partea meinilor Juanmei, care ne ajută să stabilim atmosfera de cristalizare a idirecţiei estetice, în cadrul parobiemeilor grele ce se impuneau cu necesitate, mai ales la noi. Tot atât de perspicace se arată Xenopol când vorbeşte de procesul de creaţie, de neiliniştea creatoare „aţâţată şi mărită de patimile cele mari ale vieţii, nelinişte asemenea cu aceea a naturei, din care ies creaţiuni“. Inlămurirea acestui moment, în care fiecare artist îşi găseşte realitatea sa temperam antală, dar toţi îşi mârturisec tumultuoasa îngrămădire die sensati, şi emoţii, într’o, atmosferă de bucurie înfiorată, dominată ide conştiinţa creaţiei, Xenopol ca şi Duiliu Zamfirescu sau Creangă — mai puţin nuanţat în expresie, dar dominat de conştiinţa atrei ixxperienţe reale, ne descoper taina de vis şi realitate, cu sonorităţi de cristale ale cuvintelor, a procesului creator. Iată ce-i scrie Duiliu Zamfirescu lui Iacob Negruzzi în 1888, când acesta îl anunţi de perioada de epuizare a inspiraţiei: „Ce păcat că nu mai scrii şi mai cu seamă că ţi-a intrat în suflet convingerea că nu mai au inspiraţie! Par’că noi, oamenii de azi, mai credem în aşa comedii. „Dacă eşti temperament de artist şi lumea te impresionează altfel decât pe ceilalţi muritori, impresia acumulată, şi oarecum exaltată, devine isvor ,de poezie sau de cugetare proprie, de îndată ce o cauză oarecare, adesea fără însemnătate, te face să te răsfrângi înlâuntrul firei fete însuţi. Inspiraţia este nimicul trecător care sparge coaja indiferenţei zilnice şi face foc izvorului adevăratei simţiri, puterniciei concentrări de mai înainte“. (ISt. D. L. I, 55). E o explicaţie biologică, ştiinţifică. Acelaşi lucru *îl susţine Xenopol, care, deşi nu era artist, era un pricepător al proceselor psihologice cu răsfrângeri în mişcările colective sau în înălţările spirituale ale creaţiei artistice. Şi ,el pune la baza creaţiei experienţa reală a vieţii, durerea care purifică şi creşte sau bucuria care recheamă energiile din străfunduri. „Cine făcu odată frumoasa comparare între sufletul rănit şi scoica cu mărgăritare? Din rană se poduce la.ambele productele scun»te -prafe m hmenrâ Ir ; urmă. saem'f* 1. E. TOROUȚIU, Studii și documente literare - 3 voi. - Tip. „Bucovina" - București, 1931-1939 -de: GH. I. BIRIȘ Liberalii au avut nevoie de morţii de la laşi spre a se justifica faţa de Wieder, Finaly şi Wolfsohn „Viitorul“ nu vrea să-şi desmintă trecutul de oficios al calomniilor. In loc să filosofeze asupra neputinţei liberale de a face faţă problemelor economice, de a-şi salva unitatea partidului şi de a depune liste de candidaţi. in loc de a medita asupra palmelor pe cari şeful guvernului a început să la încaseze, — vorbim la figurat — se dedă la infamii inventate fără nici un scrupul, de 0*10 mai abjecte şi pervertite minţi grecofanariota din anturajului lui Iani Ducaş. Grada oficiosul calomniilor liberale că ţara aceasta uită aşa de repede? Crede că nimeni nu-şi mai aducei aminte că toate tulburările din 1922 şi până în 1928 au fost comentate de partidul liberal. glDovadă că devastările de sinagogi de la Oradea ,mare au fost subvenţionate cu loo.pop iei de la, d. Uuţa Tatorescu, pe acea,vreme subsecretar de stat la Interne, a fost făcută doar in pli- na şedinţă a centrului studenţesc din Cluj, unde s’au aenunţat manoperie ibera. Presa a înregistrat şi ea jocul dublu al „patrioţior“ cari cu o mână aruncau bani pentru tulburări, iar cu alta bateau pe turbulenţii Şi aceama pentru ca partidul uiiterar să navigaze livre stancue „naţionalismuliu" şi are „autoritarismului“ pe cari işi întemeia tirania prelungită dincolo de capacitatea de răbdare a Jam. ____ A trebuit ca In 1928 să vină la ministerul de Interne cu AJL Vaida-voevod pentru ca liniştea să se restabilească în Universităţi şi pe străzile oraşelor. Tactul dsale a învins disperatel« încercări ale tiberanlor de a menţine tulburările, p până ieri liniştea s a menţinut, cu excepţii mici. .Odată cu venirea liberalilor, flacara tulburărilor s-a reaprins . *«»*>. „!_.*■■ .«»au Dacismul muribund, instalat la putere peste voinţa ţării, cu ajutorul omulei compusă din „economişti“ din ţară şi de peste notare, avea nevoie de pâlpâiri de Vacan, pentru ca înecând în sânge pe căţiva trecători nevinovaţi, să-şi capete certificatul de bună purtare de la cei ce l-au adus la putere. Câţiva agenţi provocatori, — Uberhii nu comunişti — şi totul a fost aranjat. Tineretul e doar atât de credul şi de entusiast. Apoi câteva salve, câţiva morţi şi bancnerul Finaly din Paris şi Wolfsohn din New-york au putut fi avizaţi ,telegrafic de Wieder şi Duca, că „ordinea“ in România e restabilită iar pentru acest joc cinic şi minor, mai trebuia ceva ce să le mărească „succesul“ executorilor testamentari ai „miniştrilor de interne tranasovici şi Guţu Tătărescul CALOMNIA împotriva guvernului precedent, spre a confirma CALOMNIILE anterioare. Aşa s-a născut „bomba“ că guvernul Vaida a subvenţionat“ extremismele de dreapta“ Ce vrea „Viitorul“ cu lansarea ei? îşi închipuie că opinia publică românească va crede asemenea gugumănii? Desigur oficiosul calomniilor nu e atât de naiv! El are un obiectiv mai simplu: VREA VOTURILE POPULAŢIEI EVREEŞTI. Dar oare evreii vor fi atât de lipsiţi de discernământ, să nu vadă jocul dublu al liberalilor? Se vor lăsa mistificaţide manoperile permanentului escroc de voturi în beneficiul ducismului, Fildermann? Noi nu cerem voturi decât de la partizanii noştri! Dar vrem să avizăm lumea de bună cerdinţă, să se pună în gardă faţă de invenţiunile ticăloase ale presei duciste şi faţă de „bivalenţa“ liberală. Să treacă alegerilor şi ducismul va ieşi pe faţă cu politica lui adevărată, cu evreii din streinătate şi din camarilă, dar contra celor din ţară II După cum azi dudumul a avut nevoie de câţiva studenţi morţi ca să se justifice faţă de Wieder, Finaly şi Wolsohn, va avea nevoie din nou de câteva sinagogi sparte, ca să se justifice faţă de opinia publică revoltată de manoperile de azi. Şi nimic nu va împiedeca să nu le aibă. NIMIC ŞI NICI O SUMA! Lumea de bunăcredinţă să fie în gardă!! Audienţa dlui Ion iamaiocne la Suveran BUCUREŞTI, 20. — M. Sf. Rogole a primat ieri după masă într-o lungă audienţa pe dl. Ion, Irinalache, preşedintele partidului naţional-ţărănesc. Cu acest prilej, d. preşedinte Mihalache a adus la cunoştinţa Suveranului modul in care guvernul înţelege ca să împiedice propaganda şi deci să falsifice rezultatul alegerilor. : ““’■"'OX 0'-=~~ Vineri 1 Decemvrie 1933 d. va însene j. ucismului: „Nihil sine... Wieder“. Comunicat Biroul electoral al partidului national ţărănesc pentru, Ardeal şi Banat funcţionează in permanetă în localul clujului din Strada Regina Maria 36, Cluj, având telefonul No. 662. Organizaţiile din provincie sunt rugate a informaBiroul despre situaţia din judeţele lor şi a semnala de îndată orice abuz în legătură cu campania electorală fi alegeri. Biroul electoral provincial al partidului natioedrțărănesc.