Patria, februarie 1934 (Anul 16, nr. 25-48)
1934-02-01 / nr. 25
Anul al XVI-leafNo. 25 . Cenzurat. REDACŢIA «1 ADMINISTRAŢIA O'iij, Strada RefLae Maria Mr. SB. Redacţia ?î Ate, IS-8Î Direcţiunea 18-34 DIRECTOR: AUREL BUTEANU ABONAMENT ANUAL, , Froferaal libera —> — LaS 800 Fancţionari — ►—< — v 700 Autorităţi «i inatitaţlHal „ 1009 la «iiiiaăiat» dubla. J1 DR. 1 AXA POSTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178/1929. Organ al Partidului National Țărănesc Provocările „destinderii“ După o remaniere parţială, guvernul a hotărît deschiderea parlamentului. Programul de muncă al corpurilor legiuitoare a fost întocmit înt’un spirit de completă învrăjbire şi neînţelegere chiar şi între ramurile de diferite nuanţe ale partidului liberal. Ca şi în problema conversiunii, în toate noule proecte de legi, lupta se dă nu numai între partid şi guvern — adică între concepţiile diui Dinu Brătianu şi cele ale dlui Tătărescu, — dar şi între înşişi membrii guvernului. Conversiunea, modificarea reformei administrative, desfiinţarea regiilor autonome, cum şi toate celelalte proecte de legi întocmite în spiritul îngust al reîntăririi economiei şi hegemoniei partidului liberal, chiar cu preţul desorganizării economiei naţionale, vor întimpina unanime ostilităţi atât în Parlament cât şi în opinia publică. După vorbele mieroase ale recentelor apeluri de pacificare sufleteasca, acum guvernul îşi arată pe faţă arama, prin fapte. Şi desigur nu este o simplă întâmplare că toate aceste provocări coincid cu preocupările pentru „destindere“. Era, pe semne, nevoie de o nouă dovadă pentru demonstrarea jocului tradiţional pe două fronturi. Ceea ce şi-a fixat până acum guvernul în programul său de lucru, este menit să întindă şi mai mult coarda gata să plesnească. CHIU zilnic zsarol „Plina Pactul balcanic în faza decisivă Un nou climat de bunăvoinţă reciprocă, de solidarism şi de cordială înţelegere pentru susţinerea păcii actuale, animează popoarele din Balcani, cari se vor reuni în proximele zile în jurul unei mese verzi pentru a semna acel pact care va forma în viitor constituţia sud-estului european. Dacă am încerca să identificăm azi cui îi revine paternitatea acestei idei, care iată, trup s-a făcut, desigur că ar trebui să împărţim iniţiativa în egală măsură, între toate popoarele cari locuiesc această peninsula. D. Papanastasiu cu ocazia celei dintâi conferinţe balcanice, Ismét paşa, cu prilejul unui toast, Tevfik Rouchdi bey, actualul ministru de externe al Turciei şi pe urmă d. Titulescu, au accentuat în acelaşi fel la diferite ocazii, necesitatea linei destinderi în politica ţărilor balcanice, care să fie apoi urmată de o serioasă și armonică colaboclos în toate domeniile. Geneza pactului balcanic, care vizează constituirea unui bloc de state balcanice, cu angajamentul de a respecta și a face respectată starea de lucruri creiată prin tratatele tie pace, trebuie căutată în acele numeroase acorduri bilaterale de neagresiune şi de amiciţie, pe care popoarele din acest colţişor de lume le-au încheiat de mult. Ieste suficient să amintim pactele de neagresiune şi de definiţie a agresorului semnate de Rusia cu toţi vecinii ei, acordurile Turciei cu statele balcanice, efortul de continuă apropiere între Bulgaria şi Iugoslavia, vizita Regelui Boris în România şi spiritul de extremă conciliaţiune de care este animată politica externă a Greciei, pentru ca să ne dăm seama că dorinţa de pace a Soarelor din Balcani este un proces ploaie care înaintează spre împlinirea şi desăvârşirea lui. Azi toate aceste acorduri bilaterale tind să se unifice. Acordul este perfect între toate statele, afară de Bulgaria şi Albania, cari nu au putut încă ceda din opţiunile lor asupra unor fragmente de hartă, anterioare păcii dela Versailles. Obiecţiunile formulate de Bulgaria împotriva pactului balcanic se pot rezuma în următoarele : semnarea acestui pact ar obliga pe vecinii noştri să recunoască într’o formă imuabilă şi definitivă actuala hartă a peninsulei. Pentru opinia publică bulgară, acest fapt ar echivala cu o capitulare, pentru că semnătura acordată pactului nu prezumă nici o compensaţie. Bulgaria are imperioasă nevoie de o ieşire la marea regee, pe care nu o va putea primi decât după o prealabilă înţelegere cu Grecia. Tot astfel ea are încă de rezolvat problema macedoneană şi dificultăţi de hotărnicie cu Serbia. Iată de ce, Bulgaria care a dat dovada unei neagresivităţi perfecte, semnând pacte bilaterale cu toate statele din peninsulă, nu poate încă să semneze pactul balcanic. In ceea ce priveşte Albania, orientarea ei în politica externă este supusă directivelor italice, cari nu au dat până acum nici o indicaţiune în această privinţă. Astfel fiind situaţia, piedecile cele mai mari din calea realizării pactului balcanic, nu mai sunt formate, prin expectativa acestor două ţări cu politică externă specifică. Nu peste mult el va întruni aprobarea unanimă a tuturor statelor din peninsulă, înscriind la bilanţul politic al Ligii Naţiunilor o nouă putere formidabilă, care alături de Mica Antantă va fi una dintre cele mai serioase garanţe a stabilităţii de pace şi a refacerei economice a lumii frământate de criză. Pactul balcanic nu are numai o însemnătate de suprafaţă. El denotă sanctificarea unui proces definitiv încheiat, acceptarea judecăţii istoriei din partea popoarelor balcanice şi în acelaşi timp obligamentul de a apăra această judecată. Una dintre cele mai pregnante caracteristici a lui, este şi faptul ca el nu s’a gestat pe urma unor injoncţiuni din afară, nu a fost prezidat de o mare putere din Apus şi nu este aservit nici unei politici de imperialism. Pactul balcanic este un instrument de defensivă şi de reconstrucţie economică. Un acord armonic între naţiunile constrânse să locuiască un teritoriu care din punct de vedere geografic formează o unitate bine definită. întâmpinat de către mulţi oameni politici cu scepticism, pactul balcanic merge pe linia interioară a progresului în paralelism perfect cu Mica Antantă, el urmărind stabilitatea păcii în Balcani, iar Mica Antantă în Europa Centrală. Este un semn al vremii acesta, un angajament de intoleranţă faţă de anarhia politicei internaţionale şi o pavăză de apărare împotriva tuturor tendinţelor de imperialism. Fiecare stat contractant al acestui pact îşi află asigurată dorinţa de a trăi liber în virtutea principiului de auto-determinare, în cea mai armonică colaborare cu vecinii lui. Ideia de pace este manifestată cu mai multă vigoare de către popoarele mici. Inmănunchiarea lor în unităţi mai mari, cu directive generale identice, nu însemnează concentrare decât în ceea ce priveşte ideia de dreptate socială şi de pace trainică. Pe barca lui Noe, porumbelul s’a întors cu ramura de măslin şi razele de lumină o vor face să rodească din nou. O-h’) Suspendarea conducerii C. A. P.S-ului BUCUREŞTI. 31. Pentru a justifica măsura pe care intenţioneazăsă o ia în vederea desfiinţării caselor autonome, guvernul a ordonat o anchetă şi la Casa Autonomă a Pădurilor, suspendând totodată pe dni Petre Ioan şi Goşiu directorul şi subdirectorul general precum şi întregul consiliu de administrație al GAPS-ului. Măsura arbitrară a guvernului a produs o penibilă impresie. Noul ministru al României la Ankara BUCUREŞTI, 31. D. Eduard Ciuntu noul ministru al României la Ankara şi va lua postul în primiră Luni. Cercurile, diplomatice speră că activitatea dlui Ciuntu va avea darul ca să adâncească raporturile de bună prietenie şi relaţiunile comerciale şi economice dintre România şi Turcia. —0X0— c justiţia sancţionează primarii alungaţi şi consilie comunale dizolvate, s au adresat cu întâmpinările lor la acele organe ele justiţie administrativă care se numesc Comitetele locale de revizuire, şi care sunt menite să vegheze asupra dreptăţii şi respectării desăvârşite a legii in administraţie. Acum la toate comitetele locale de revizuire a început dezbaterea proceselor de acest fel. Abuzurile de sus şi încălcările de drepturi ce s-au făcut, sunt cercetate obiectiv în lumina care trebue să rămănă neprihănită, a textelor de lege. Fără altfel de consideraţii lăturalnice, urmărind indicaţiile precise ale dispoziţilor ordonate de legi, comitetele locale de revizuire au început să aducă hotărârile de reaşezare în drepturi a consiliilor comunale dizolvate. Aceste sentinţe aduc în acelaş timp şi sancţionarea actelor de abuz. Ziele acestea au fost infirmate dizolvările de consilii comunale din Orăştie, din Zalău, din Cărei şi din alte oraşe şi comune. Alte procese sunt în curs. Au început sancţiunile, şi dacă activitatea justiţiei administrative mi va fi stânjenită, opinia publică, ai cărei reprezentanţi au fost obiectul răzbunărilor politice, va primi satisfacţie completa stin această direcţie, prin repunerea în funcţiune a consiliilor orăşene şi judeţene alese. Dar acest fapt înseamnă o drastică punere la punct a metodelor cu care a început guvernarea liberală. El încurcă şi răstoarnă toate socotelile mărunte de club. Iată de ce pentru a scăpa de sancţiunile pe care i le aplică legea, guvernul a hotărât desfiinţarea Comitetelor locale de revizuire. Un punct nou pentru profilul moral al regimului. Ţara îl înseamnă în bai. (t. b). Ciklt zsarol Zshlt. „Patria ” ui fiului do Cjir, Tatu. Corpurile Legiuitoare se Întrunesc mâine O. N. N. Săveanu va fii preşedintele Camerei, iar d. I. Nistor al Senatului — Grupul Iunian nu participa la şedinţa de deschidere Guvernul va ruga opoziţia să renunţe BUCUREŞTI, 31. — După cum am anunţat ieri la orele 5 după masă a avut loc în palatul din Calea Victoriei un im pesteuit consiliu de miniştri sub prezidenţia M. Sale Regelui, redactânduse definitiv textul Mesajului regal pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare. Mâine, 1 Februarie, are loc cu solemnitatea obişnuită, deschiderea nouilor Corpuri Legiuitoare. După terminarea solemnităţii cetirii Mesajului regal şedinţa va fi suspendată. După masă va avea loc o consfătuire a majorităţilor parlamentare cu care prilej vor face expozeuri asupra situaţiei politice atât d. Dinu Brătianu, preşedintele partidului liberal cât şi d. Guţă Tătărescu primul ministru. După terminarea consfătuirii majorităţilor Camera şi Senatul vor ţine şedinţe pentru a-şi alege biroul. In urma hotărârilor luate la Cameră va fi ales ca pr şedinte d. N. N. Sărveanu, iar la Senat d. Nistor. In continuare se va face apoi patentarea memoriei fostului prim-ministru I G. Duca. In şedinţa de Vineri se va începe discuţia validărilor cu prilejul căreia guvernul va face im apel către partidele de opoziţie rugându-le să se mărginească la citirea unor declaraţii de care se va ţine seamă, urmând ca acolo unde s-au comis ilegalităţi şi abuzuri să se aplice cuvenitele sancţiuni. Preşedinţii de vârstă ai corpurilor legiuitoare vor fi dnii Gontantin Bacalbaşa la Cameră şi mitropolitul Pimen la Senat. GRUPUL IUNIAN NU PARTICIPA LA DESCHIDEREA PARLAMENTULUI BUCUREŞTI. 31. La şedinţa solemnă a deschiderii corpurilor legiuitoare grupul prezidat de d. Grigore Ionian nu va lua parte. De la şedinţa solemnă a deschiderii corpurilor legiuitoare se vor abţine şi deputaţii partidului de sub preşidenţa dlui Gheorghe Brătanu. ŞEDINŢA SFATULUI PARLAMENTAR NAŢIONAL-ŢARANIST BUCUREŞTI, 31. — Mâine la orele 9 înainte de masă, sfatul parlamentar naţional ţărănist va finea şedinţă îb preşidenţia dlui Nicolae Costăchescu. D. Tebeik Rujdi Bey ministrul de externe al Turciei a sosit la Bucureşti Primirea din Garat de Nord, întrevederea lui Nicolae Titulescu BUCUREŞTI, 31. — Azi dimineaţă la orele 8 jun. a sosit în portul Consanţa pe bordoul unui crucişător turc, d Tefeck Rujdi Bey ministrul de externe al Turciei. La debarcader a fost salutat de către d. Amanullah Suplii Bey ministrul Turciei la Bucureşti, d. Eduard Ciuntu ministrul României la Ankara, ataşatul militar turc, dd. Buzdugan, Grîgorcea şi Nenişor din ministerul de exerne român, autorităţile, locale şi un numeros public. D. Tefcik Rujdi Bey a plecat imediat cu un tren specialspre Bucureşti unde a sosit la orele 10.30 salutat fiind în gara de Nord de către d. prim-ministru Guţă Tătărescu, subsecretarii de stat Savel Rădulascu, Iamandi, ministrul plenipotenţiar Arion, secretarul general al ministerului de externe precum şi de miniştrii plenipotenţiari ai Polonei, Greciei, Cehoslovaciei şi Iugoslavei Numerosul public prezent a făcut o călduroasă manifestaţie le simpatiei disensu- oaspe. De la gară d. Tefcik Rujdi Bey a plecat direct la Athenee Palace unde este, găzduit, de unde apoi a mers la locuinţa dlui Tulescu, luând dejunul cu ministrul de externe român. A urmat apoi o lungă întrevedere. In cursul după amiezii de azi d. Tefcik Rujdi Bey va avea mai multe întrevederi cu reprezentanţii politicei româneşti, iar seara va participa la dineul oferit în onoarea dsale de către legaţia turcă din Capitală . AUDIENTA LA SUVERAN In cursul zilei de mâine 1. Tefcik Bujdi Bey va lua parte la deschiderea corpurilor legiuitoare de unde apoi se va duce la Palatul regal din Calea Victoriei, unde, va fi primit în audienţi de către M. Şa Regele şi reţinut la dejun. Ministrul de externe turc va părăsi Capitala cu Or'ent-Expressul, joi seara. DECLARAŢIILE DLUI TEFCIK RUJDI BEY Bucureşti, 31. Primind pe reprezentanţii presei, d. Tefcik Rujdi Bey şi-a exprimat bucuria pe care o simte venind într-o ţară unde are prieteni şi cunoscuţi. In ceea ce priveşte realizarea pactului balcanic ministrul de externei turc a declarat că pentru asigurarea unei epoci de prosperitate, şi armonie între statele balcanice acest pact se va încheia şi şi-a exprimat nădejdea că el se va bucura în curând şi de întreaga adeziune a Bulgariei deşi a exprimat recent unele rezerve în aceasta privinţă. . ■ naiv din Univers file : GAVRIL TODICA Şi-acele nostalgii, ce-adese re vin, fără să ştim de unde, or fi ecouri ostenite, chemări din regiuni profunde. (Vlahuţă). De multe ori ni se dă ocazia să cetim, sau să auzim, că la cutare staţiune radiotelegrafică sau staţiune de Radio s’au interceptat ceva semne regulate, dar neînţelese, indescifrabile, hieroglifice. Din regularitatea lor — mai mult sau mai puţin pronunţată — s’ar presupune că ne vin din alte lumi, de pe alte planete. Problema mi se pare destul de interesantă, captivantă chiar, pentru a merita să ne ocupăm de ea. Teoreticeşte e posibil ca semnele noastre radiotelegrafice, sau radiofonice, să ajungă până la alte planete. Nu numai posibil, ci şi probabil că ajung-Teoreticeşte e posibil, ca şi la noi să sosească radiograme de pe alte lumi pe cari să le intercepteze staţiunile noastre. Nu-i vorba, de la aceste supoziţii de posibilităţi şi probabilităţi teoretice mai este ceva distanţă până la realitatea practică. Din capul locului ar trebui să admitem că locuitorii altor planete — dacă există — au şi ei posturi de radiodifuziune, fie în construcţii tehnica, ca ale noastre, fie în mod organic, cum noi nu le avem, decât rudimentar (ca simţ telepatic). Tot supoziţii, ipoteze, frizând mai de grabă domeniul fantaziei decât al şti- inţei pozitive. Tot ce putem afirma în mod riguros, I se reduce la următoarea propoziţie: Diferitele forţe, ce se manifestă pe miriadele de sfere din univers, produc o infinită varietate de fenomene, lucruri şi fiinţe, atât în regnul anorganic, cât şi în regnul organic. Iată o lege clară, categorică, indiscutabilă, din care rezultă următoarele adevăruri, ca simple şi evidenţe carolare: a) Fiinţele vieţuitoare de pretutindeni sunt conforme condiţiilor speciale ale fiecărui corp ceresc. b) „Oamenii“ de pe singuraticele corpuri cereşti se deosebesc de la unii la alţii (adecă oamenii de pe un corp, faţă de oamenii de pe alt corp), după organizaţia lor interioară şi după forma lor fizică exterioară. Având aceste în vedere, propriamente nici nu putem vorbi de oameni pe alte planete, ci de fiinţe conforme condiţiilor specifice ale fiecărei planete în parte. Omul e fiinţa specifică — inteligentă şi nu prea, egoistă şi perversă — a pământului. Oameni avem numai pe pământul nostru. Şi aceşti oameni, cu certitudine, nu ar putea trai nici o minută pe alte planete, dacă prin ceva vehicol miraculos, s’ar putea transporta pe Mercur, Venus, Marte, etc., sau chiar pe Lună, satelitul Pământului. Sub acest raport, ştiinţific, pare deplin justificată doctrina bisericei, care nu vrea să ştie de oameni pe alte corpuri cereşti. In adevăr, dacă există locuitori pe alte sfere, aceştia nu sunt oameni, în accepţiunea curentă a cuvântului, ci fiinţe de altă constituţie organică. Putem vorbi deci de Seleniţi, Venusieni, Marţieni, Jovieni, etc., dar nu de oameni pe Lună, Venus, Marie, Jupiter, etc. A sosit timpul, ca orice problemă, ce ni se impune prin forţa împrejurărilor, să fie studiată obiectiv, în esenţa ei reală, fără restricţii din o parte sau alta, fără simpatii şi antipatii, ci nizuind exclusiv spre adevăr. Radiogramele din univers sunt posibile. Dar verificarea lor, cu mijloacele de azi ale ştiinţelor pozitive, abia se poate imagina. Pentru ca iată ce se întâmplă şi ce s’ar întâmpla în cazuri date. Când ne-ar sosi o radiogramă de aceasta, interceptării ei ar rămânea perplexi, sau indiferenţi şi mai întâiu ar atribui-o undelor parazite. Explicaţia No. I. Dacă radiograma s’ar repeta, interceptorii ar crede că ceva staţiuni străine (terestre) fac glume. — Explicaţia No. II. Acelaş lucru l-am crede, de ne-ar veni chiar radiograme cu indicaţia expresă, că emană de la Venusieni, Marţieni, etc. Sau şi mai simplu: nu le-am crede. Şi punct. — Explicaţia No. III. Ergo, noi oamenii persistăm în mentalitatea contimporanilor lui Columb. Suntem ca nişte butuci, când e vorba de idei nouă, descoperiri nouă. Avem aparate detectoare de unde misterioase, dar puterea noastră de interpretare e trogloditică. Dacă ne-ar sosi telegrame, „străine", verificate, cumva, ca fiind de provenienţă extra-terestră, în cazul cel mai nun, s’ar scrie disertaţii savante, pro şi contra, de volume şi zeci de volume, în mare parte sterile. Până când interpretarea adevărată ar veni pe altă cale şi cu alte mijloace. Ştim, cu câtă greutate s’au interpretat hieroglifele. Antenele staţiunilor radiofonice ne rezervă multe surprize. Să avem numai răbdare, căci lungă va fi discuţia, sau lungi vor fi discuţiile, pe tema lor. Controverse şi frământări pasionate, de multe decenii şi secole, s’au înregistrat în jurul fiecărei chestiuni ştiinţifice mai importante, începând de la teorema lui Pitagora, până la relativitatea lui Einstein. Ar putea oare să facă excepţie tocmai radiogramele din univers, de-a dreptul fantastice? Ian. 1934. GAVRIL TODIC Al BsăSfiHS P. Joi, 1 Februarie 1034. Citiţi ziarul „Patria". Apârând la două ediţii, el informează atât publicul din Cluj cât şi pe cel din provincie, cu 24 ore înaintea ziarelor din Capitală- Justiţia veştejeşte abuzurile regimului — Primarul Blajului a fost reintegrat — CLUJ. 31. — Prin deciziile şi prefectoriale precum şi prin simple note telefonice date în preajma alegerilor, guvernul a pornit o adevărrată campanie împotriva consiliilor comunale şi a primarilor aleşi Intre alţii, harnicul primar al oraşului Blaj, cu câteva zile înaintea alegerilor a fost suspendat în mod samavolnic* '•.113SOI& d. VICTOR MUNTEANU a atacat, cum era şi firesc, decizia de suspendare în faţa Comitetului local de revizuire Procesul acestei suspendări s’a desbătut ier la forul de justiţie administrativă din Cluj, drepturile primarului ales al Blajului apărându- la dr EMIL HAŢIEGANU, profesor universitar şi fost ministru. In urma covârşitoarelor dovezi ale apărării asupra caracterului abuziv al suspendării primarului din Blaj, Comitetul Local de Revizuire a anulat hotărârea de suspendare reintegrându-l pe d. Victor Munteanu în toate drepturile pe care i le conferă titlul său de primar ales. Ca şi sentinţele de reintegrare a Consiliilor comunale din Oraş*, Alin Zalau, din Cărei şi din alte localităţi, Sentinţa care anulează suspendarea primarului de la Blaj, este o drastică lecţie de legalitate Citiți patria