Patria, iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)
1934-06-10 / nr. 130
Azi după masă, F. C. Russy«-»llniversitatea Campioana Cehoslovaciei de Est a deplasat cea mai bună formaţie — Universitarii vor întâmpina un adversar redutabil CLUJ. 9. — Universitarii şi-au inaugurat seria programul de sfârşit de sezon cu atracţiunea bombă de Dumineca trecută, când publicul a avut prilej să asiste la fazele palpitante ale matchului cu C. A. O. Continuând acest început fericit, universitarii anunţă de astădată pentru Sâmbătă o nouă întâlnire de mare senzaţie. Adversarea studenţilor va fi o echipă cehoslovacă, numele căreia este pomenit cu respect la Nordul Ardeahului, runde încă în cursul anului a făcut ravagii printre echipele de frunte de acolo. Spicuind presa sătmăreană și cea din Oradea, în articolele scrise cu prilejul turneului F. K. Russy, din luna trecută, găsim numai cuvinte elogioase la adresa echipei, care reprezintă cel mai rafinat sistem de joc, şcoala specifică cehoslovacă pe care şi-a însuşit-o în întâlnirile ce le-a avut cu echipele fruntaşe din Praga, in faţa cărora nu a capitulat niciodată la mare luptă. Drevul obţinut faţă de faimoasa Slavia, este cea mai bună dovadă a isprăvilor de care este capabilă echipa pe care o găzduim azi între zidurile oraşului nostru. **Ca punct de comparaţie între cehoslovaci nu ne serveşte decât un singur rezultat: acel al matchului cu Olympia CFR pe care ambele echipe au învins-o cu categoricul scor de 6:1. In baza acestei comparaţii, echipele ar fi de forţă egală, cu un mic avantaj de partea cehilor, cari au învins pe sătmăreni la ei acasă, până când Universitarii au jucat la Cluj. Iată deci că din toate punctele de vedere matchul promite să fie dintre cele mai interesante şi numai forma momentană a uneia din echipe îl va putea decide. Dându-şi seama de valoarea adversarului Universitatea va face toate eforturile pentru a putea prezenta o echipă pe cât se poate de perfectă. In baza ultimului antrenament formaţia probabilă este următoarea: Şepci—Iancovici, Sfera—Ştefănescu, Gani, David—Sârbu, Ploeşteanu, Sepi, Ionaş, Surlaşiu. Matchul va servi deci şi de un riguros antrenament echipei universitare, ea urmând să reînceapă la 17 iunie, lupta pentru Cupa României şi mai mult ca probabil va avea ca adversară pe U. D. R. Cum a fost sorbatorita la Cluj ziua sporturilor Defilarea grupărilor sportive şi demonstraţiile de la Arenă —■ CLUJ. 9. — Aniversarea restauraţiei a fost serbătorită de sportivii din Cluj, în cadrul unor grandioase manifestaţiuni sportive, cari au avut loc la Arena Sportivă în faţa unui numeros public, în frunte cu capii autorităţilor civile şi militare. Serbarea a fost deschisă de discursul ocazional rostit de d. prof. dr C. Tătaru, preşedintele Comitetului regional Cluj. A urmat defilarea tuturor grupărilor sportive locale, s-au împărţit apoi distincţiunile Comitetului Regional, acordate unui număr de 120 de sportivi, a căror activitate sportivă s’a remarcat în cursul anilor. Urmează producţiunile gimnastice pezentate de Şcoala Normală de fete, liceul de băeţi rom. cat. „Marianum“, liceul reformat de băeţi, demonstraţia cercetaşilor cohortei „Fântânele“, gimnastică la aparate executată de Şoimii Carpaţilor şi SACCet. Ca încheiere s’a jucat un match de football între echipele „Napoca “ „Unirea“, care s’a terminat cu rezultatul de 2:1 (1:0) pentru „Napoca“. AMEFA bate la 3:11(3:0) ARAD. 9. — Singurul match de Divizie jucat ieri în ţară, s’a terminat cu înfrângerea neaşteptată a Crişanei. Orădanii au ieşit încrezuţi pe teren, ceeace le-a fost fatal căci în scurt timp muncitorii conduceau deja cu 3 goaluri, avantaj pe care Crişana oricât s’a forţat mai pe urmă, nu l-a putut egala. Arădanii deschid scorul încă în minutul 18 dintr’o greşală a lui Palök, care pozează şi părăseşte în mod inutil poarta, dând ocazie lui Blascovici să marcheze. Peste 3 minute tot Blascovici, în urma unui efort individual marchează al doilea goal pentru arădani. Iar în minutul 25, Sinder din situaţia bună perforează a treia oară poartă slab apărată de Pülök. Restul timpului, până la pauză, Crişana joacă nervos şi nu este în stare să înjghebeze o acţiune serioasă. La reîncepere Crişana revine, datorită însă mai mult faptului că muncitorii s’au retras în apărare, formând pe linia de 16 un zid impenetrabil. Toate eforturile Crişanei sunt zadarnice şi trebue să se mângie cu goalul de onoare pe care Baratky îl marchează în minutul 33 dintr’un penalty. A arbitrat corect şi imparţial d. A. Mureşan. târgu-mureş Ripensia-Mureşul 3:1 (1:0) TG-MUREŞ, 9. — In cadrul inaugurării noului stadion al oraşului, Mureşul a întâlnit azi pe Ripensia, echipa campioană a ţării. După un joc de clasă superioară timişoreni au dispus de Mureşul cu diferenţă mică de scor, datovită însufleţirii cu care au jucat mureşenii-Scorul a fost deschis de Zombory în minutul 2 din penalty In minutul 21 din repriza a 11-a Nagy egalează, pentru ca în minutul 23 şi 27, Bobay şi doine să stabilească rezultatul final : timişoara Ilsa-Chinezul 2:0 (1:0) ILSA a jucat cu mult mai bine decât echipa divizionară din Timişoara şi a câştigat cu gâadurile marcate de Stetz- CAT câştigă ştafete footballiştilor din Timişoara TIMIŞOARA, 9. — In cadrul zilei Sporturilor s’a alergat în localitate ştafeta de 11x400 metri, rezervată footballiştilor. Cursa a fost câştigată de echipa CAT, urmată în locul 2 de Rapid iar a 3-a s’a clasat Politehnica. Elena dr Aciu Portretul sufletesc al profesoarei şi scriitoarei * de: ADELA. DR MUREŞAN Sunt vaste şi variate domeniile vieţii sociale străbătute de personalitatea creatoare a dnei Elena dr. Aciu. Acum, după ce „D-na Elena pleaca dintre noi, toate aceste domenii de activitate îi vor aduce lipsa ca dovadă de câtă sevă de viaţă poate inspira o personalitate dotată cu calităţi excepţionale oricărui domeniu de activitate din caleidoscopul vieţii sociale. Putem spune că în orăşelul nostru nu a fost manifestaţie de ordin cultural-artistic-naţional ori acţiune de caritate, care să nu fi fost legată de numele dnei Elena dr. Aciu. ^ . Iar prin excepţionalele sale calităţi pedagogice a ştiut să ţină nestinsă făclia culturei în mijlocul instituţiei noastre. ■ i iT'Tii'ir Viaţa petrecută în muncă intensă şi în abnegaţiune de un suprem sacrificiu a doamnei Elena dr. Aciu, poate să servească ca pildă elocventă tinerelor veneraţii aflate în preajma luptei, pe care vor trebui să o poarte cu bărbăţie în contra greutăţilor din ce în ce mai mari, pe care soarta ni le hărăzeşte în viaţă aproape la fiecare pas. Din biografia fiecărei personalităţi excepţionale, putem trage exemple vii de muncă, altruism şi abnegaţiune. *) Fragmente din cuvântarea rostită de dna Adela dr. Meseşan, la sărbătorirea din Şimleu a dnei Elena dr. Aciu, cu prilejul trecerii la pensie a distinsei profesoare şi scriitoare din Ardeal, şi a mutării sale la Cluj. Doamna Elena dr. Achim. Fabian, s-a născut în comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A fost fiică de învăţător, deci a moştenit predispoziţia spre cariera pedagogică. Surorile: Maria, Ana şi Marta, asemenea profesoare, un frate profesor, altul canonic episcopal. Şcoala primară a făcut-o in comuna natală Bârsana, iar şcoala secundară la Sighetul Marmaţiei. Şcoala Normală a urmat-o la Cluj. Studiile universitare şi anume Pedagogia Superioară la Budapesta în anul 1894—1897. A fost elevă distinsă, dovedind o capacitate în studii, precum şi calităţi excepţionale sufleteşti. S-a specializat în următoarele materii: Limbi, Istorie, Geografie şi ştiinţele pedagogice. , După obţinerea diplomei intră in învăţământ. Şi tocmai aici găsim o dovadă eclatantă a naţionalismului neînduplecat, neînfrânt şi dus până la sacrificiu al Dnei Elena, că Domnia Sa, ca profesoară tânără, recent ieşită din băncile şcoalei, uşor ar fi putut să obţină o catedră la o şcoală de stat, o catedră bine retribuită, dar aceste perspective ale unei cariere strălucite nu au tentat-o; sentimentele naţionale cari o călăuziau în toate actele vieţii, nu au lăsat-o să-şi închine munca şi energia ei tinerească stăpânire de pe acele vremuri vitrege de cotropitoare dominaţie streină. Ea, tânăra profesoară, fii,că de dascăl român de pe plaiurile Maramureşene, cu sufletul devotat crezului şi idealului naţional, pătrunsă de entuziasmul , luptelor purtate de conaţionalii ei pentru desrobirea naţională, va fi simţit o dureroasă strângere de inimă la cuge- tul, ca să-şi consacre activitatea ei pe dagogică creşterei şi instruirei fiilor unui neam strein, va fi fost cuprinsă de o legitimă revoltă în sufletul ei entuzi-,ast la gândul, că va trebui să muncească în spirit şi în domeniu strein de comorile sufleteşti ale neamului ei..... Vraja intereselor materiale nu a sedus acest suflet nobil, acest suflet, care ştia să se ridice cu atâta măiestoasă superioritate deasupra contingenţelor vieţii cotidiene. Ştia că renunţând să intre în serviciul Statului, renunţă la multe avantagii materiale, poate şi la pensiunea bătrâneţelor. Şi în faţa acestor perspective puţin seducătoare, neclintitul ei simţ naţional nu a cedat. Nu a voit să intre în viaţă ca o înfrântă ci a preferat lupta, — lupta grea a vieţii, lupta cu greutăţile cari unui caracter slab par insuportabile, lupta cu neajunsurile cu care soarta vrea să ne încerce tăria sufletului şi a caracterului, — lupta care ne înalţă, ne mobilează, ne purifică sufletele şi ne potenţează puterile de viaţă şi voinţa de muncă Doamna Elena a intrat în ritmul acestei lupte grele, — luptă cu atât mai grea, cu cât trebuia susţinută de puteri femeieşti considerate de o nejustificată credinţă obştească drept slabe. Dar de câte ori experienţele vieţii nu desminte credinţe cari s’au furişat in conştiinţa noastră ca drept adevăruri indesetructibile!!? Şi doamna Elena a dovedit-o cu prisosinţă că şi firavele puteri ale unei femei se pot măsura cu greutăţile vieţii. Doamna Elena, tinera profesoară de pe acele vremuri, diplomată a Institutului superior Pedagogic din Budapesta şi-a început activitatea pedagogică în anul 1897, luna Septembrie, la Şcoala civilă română gr. catolică din Beiuş, transformată mai târziu în liceu de fete, unde a funcţionat până în anul 1920. Doamna Elena a venit la această şcoală spre a-şi pune cunoştinţa şi puterea ei de muncă în serviciul ideii naţionale româneşti spre a creşte în spirit românesc şi în limba românească pe tinerele vlăstare ale Neamului. Şi-a împlinit misiunea sa nobilă la aceasta şcoală timp de aproape un sfert de veac. Sub mâna Doamnei Elena au succedat multe serii de absolvente ale acestei şcoli cari vor păstra în sufletele lor o neştearsă amintire; imagina profesoarei drepte, iubitoare, nobile şi înţelegătoare, — un scump tezaur sufletesc pentru toate elevele crescute de ea în spirit creştinesc şi în simţ românesc. In anul 1920, luna Sepembrie, trece la şcoala medie de fete din Şimleul Silvaniei transformată în 1924 în şcoală Normală de fete de învăţătoare, mai în urmă în Şcoală Normală de Conducătoare, unde funcţionează până la trecerea la pensiune. In timpul războiului mondial a fost decorată cu „Crucea Regina Maria“ cl. II-a, obţinută pentru acţiunile caritative desfăşurate cu un altruism vrednic de toată lauda şi de toată recunoştinţa. Până la plecarea sa din oraşul nostru a fost preşedinta R. F. R. S. In aceasta calitate a desfăşurat In cursul unei lungi serii de ani o activitate rod-, nică, încoronată de reale succese şi urmărită de toţi cei cari se interesează, de problemele propagărei culturei şi ale asistenţei sociale. A aranjat nenumărate serbări, solemnităţi, reprezentaţiuni, serate artistico-literare, toate încoronate cu succese morale şi materiale desăvârşite. In general toată activitatea culturală a Doamnei Elena dr Aciu a fost străbătută de un nobil avânt, de o generozitate superioară, de un altruism nelimitat. Pe lângă atâtea ocupaţiuni multiple dna Elena dr. Aciu a găsit şi răgazul necesar spre a contribui şi la îmbogăţirea literaturii. A scris numeroase piese de teatru pentru popor şi pentru tineretul şcolar, creind un nou gen literar, acel al teatrului simbolic şi alegoric, gen literar care la noi nu a fost cultivat de alţii. Aceste piese teatrale, deşi se desfăşoară într-un cadru simplu, fără intrigi întortochiate şi fără acţiune complicată, ştiu să captiveze auditorul tocmai prin simplicitatea lor patriarhală, prin vraja verbului mânuit cu dobăcie, prin cititul datinelor şi al tradiţiilor străbune printr’o iubire a desaproapelui într’adevăr creştinească şi prin slăvirea trecutului de glorii al neamului nostru. Dansurile naţionale şi portul naţional găsesc un loc de frunte în piesele serbătorii ei zilei de azi. Aceste piese de teatru presărate cu atâtea frumoase mărgăritare sufleteşti, străbătute de atâtea sentimente nobile şi pătrunse de acel cult sacru al sublimului care înalţă, purifică, şi mobilează, vor rămânea în antagonia româ- nească ca nişte opere menite să contribuie la propagarea binelui, al adevărului şi al frumosului. Sufletul atât de bogat şi dornic al Sărbătoritei de azi s’a făcut pretutindeni simţit. Acest suflet generos ne-a ajutat şi ne-a animat de atâtea ori în clipe de dureroase restrişte, când valurile vieţii ne mânau în cale piedeci şi ne ridicau greutăţi* Drept recunoştinţă pentru binele pe care la răspândit în juru-i şi care s’a revărsat asupra noastră a tuturora, trebuie să-i păstrăm Doamnei Elena dr. Acu o veşnică şi neştearsă amintire in inimile noastre în cari numele D-sale va fi întipărit cu litere de aur ale iubirei, pe care va trebui să i-o manifestăm întotdeauna chiar şi din depărtarea pe care ni-o impune spaţiul fizic, pentru că sufletul are calităţi cari înving hotarele timpului şi ale spaţiului. Noi, de cari dsa se desparte azi spre a se bucura de odihna binemeritată după munca unei vieţi întregi, — noi cari îi regretăm din suflet plecarea, li promitem că vom căuta ajutaţi de slabele noastre puteri să-i urmăm pilda vieţii sale active, generoase şi nobile. In numele Corpului didactic, In numele elevelor acestei şcoli şi In numele tuturor celor cari au cunoscut-o şi în mijlocul cărora a trăit, li zicem: Doamna Elena, scumpa noastră colegă, scumpa noastră profesoară şi scumpa noastră tovarăşă de muncă şi de idei, priveşte aspectul dragostei din jurul Tău: picurii ce strălucesc în ochi, coşurile cu flori, buchetele superbe... şi ... iată o placă de marmoră cu cununiţă de lauri elocvent grăieşte de succesele muncii; albumuri cu fotografiile celor mai dragi, tablouri simbolice, cristale şi brodării artistice,... şi iată fostele Tale eleve sosite din depărtări — vii mărturii ale recunoştinţei, — toate, toate te intimpină azi cu sinceră căldură. Mergi cu bine din mijlocul nostru şi Te rugăm să nu ne uiţi, după cum nici noi nu te vom uita niciodată. ADELA DI MESEŞIANU, directoara şd. Norm. de conducătoare. JPG, Tfz I. RGMT-Rapid 6:2 (4:0) Au marcat Buza (2), Reiter (2) şi Károlyi (2) pantru muncitori şi lânosi (2) pentru Rapid . Un Quant-match şi mai senzaţional: « Tineretul liberal— Tineretul n.-(ara::csc ) înaintea întâlnirei internaţionale, .se ' I va disputa partida care contează drept revanşă, intre tineretul nafional-ţără- ■ ’ nesc şi tineretul liberal■ Se ştie că martoriul care a avut loc în săptămâna trecută între aceste două echipe redutabile s’a terminat cu 3:2 în favoarea tineretului naţional ţărănesc Partida de mâine va fi mult mai interesantă decât cea din trecut şi pentru faptul că vor juca nu numai tinerii „tineri” ci şi tinerii „bătrâni”. Ostilităţile vor conduse cu cea mai strictă imparţialitate de cunoscutul arbitru al arbitrilor doctorul T. C. Căpâlnaşiu, care încă nu a primit, oferta de a conduce şi finala campionatului mondial, din Roma- Ce se ascunde în dosul suspendării lui Seifert? Acum câteva zile întreaga presă din Capitală publica cu titlu de senzaţie hotărârea curagioasă a conducătorilor clubului Unirea Tricolor, de a o suspenda pe Seifert, una din vedetele clubului, pe timp de 18 luni. Motivul invrcat de conducători a fost purtarea ireverenţioasă a jucătorului Corespondentul nostru din Capitală ne dă însă acum amănunte în legătură cu cazul Seifert, care se prezintă cu totul altfel decât încearcă să-l înfăţişeze uiriştiii. Adevărul este că în timpul cât se afla U. D. R. în capitală, Seifert, care s-a urât cu traiul în echipa lui Nae Lucescu a început tratative cu reşiţenii în vederea unui angajament. Unirea a aflat de veste şi pentru a-l intimida l-a suspendat în grabă pe 18 luni. Numai că suspendarea nu este valabilă, deoarece nu a fost anunţată Federaţiei, lucru pe care oborenii nu au mai avut curajul să-l facă. BRAŞOV Braşovia câştigă Cupa fulger învingând In finală pe Astra cu 3:0 (2:0) BRAŞOV: 9 — In cadrul serbători rei Zilei sporturilor, ieri s’a disputat la Braşov un turneu fulger dotat cu o frumoasă cupă, la care au participat toate echipele din localitate In finală s-a întâlnit Braşovia cu Astra, a învins Braşovia cu 3:0, câştigând prin aceştia trofeul. UN NOU RECORD NAŢIONAL LA 100 M JUNIORI Tot în cadrul Zilei sporturilor a avut loc şi un meeting de atletism, la care rezultatele cele mai remarcabile au fost: Salt în lungime: lonescu 6-90 m- 100 plato: Schmidt 11 sec- 1 record naţional juniori. Germania s’a clasat a IlI-a lacampionatul mondial die football ROMA, 9■ — Matchul care s’a jucat la Neapoli între Austria și Germania, în care urma să se decidă clasamentul locului III în campionatul mondial de football, a revenit spre marea surprize a publicului asistent, echipei germane care tot timpul a fost mai omogenă şi a jucat mai ştiinţific decât austriecii, ce au părut complet extenuaţi- Au marcat Lehner (2) şi Oohnene pentru Germania, iar Horvath şi Sesta pentru Austria-I La match n’au asistat decât 10,000 de spectatori. Manevrele combinate ale armatei franceze Pe coastele Britaniei au avut loc manevrele combinate ale armatei de uscat şi ale marinei franceze. Obiectul manevrelor a fost debarcarea trupelor de infanterie pe coastele Franţei, sub scutul flotei şi forţelor aeriene. Manevrele erru desfăşurat în faţa unui numeros public, care a urmărit cu interes mersul operaţiunilor. In clişeul nostru vedem o barcă specială, amenajată pentru transportul carelor de luptă. j£ CO 1.J II I et S Modestia lui Togo Eroul naţional al Japonei a murit într’o modestă locuinţă pe care o avea încă de pe vremea când era sublocotenent. După marea victorie de la Tsushima admiratorii lui au deschis o colectă cu scopul de ai face cadou un palat. Togo a respins darul naţiunii şi a cerut ca banii colectaţi să fie întrebuinţaţi pentru ridicarea a două statui amiralilor Kawamura şi Saigo, întemeietorii flotei japoneze moderne şi cei doi colaboratori ai lui în războiul ruso-japonezi. Şi cel mai venerat a murit într-o casă modestă care acum a devenit loc de pelerinaj pentru naţiunea nipponă. Aceeaşi modestie o manifesta Togo şi în Anglia, când a fost propus spre decorarea cu „Ordinul pentru merit“. A ezitat mult, timp iar când a apărut în faţa regelui Angliei a pus decoraţia în aşa fel ca „pentru merit“ să fie invizibil. iar*****# 5000 de dolari pentru 6 minute de lucru Recent dna Roosevelt a vorbit la radio timp de cinci minute, dându-și părerea asupra unei probleme de natură femenistă. Pentru aceasta d-sa a primit, un onorariu de 5000 de dolari, adecă 650.000 lei, întrebată de un răutăcios prin poștă dacă nu i se pare că suma primită e exagerată, d-na Roosevelt a răspuns, că recunoaşte disproporţia între cele 6 minute de lucru şi suma primită, însă cele 5000 de dolari sunt nu un onorariu, ci o atenţie pentru soţia preşedintelui, care a dat acestei sume o destinaţie de binefacere. •SOBA TERACOTA 'ATENTATA PRODUCE CĂLDURA COHSWNTAJI CONSUMA -aa kg. LEMNE PtZI INTR’O CAMERĂ DE 80-200 m»' M0QI «AEsrail de SOBAR11 STR. OȚETULUI 5. TEt£POM= 144 BIMUgm'hu' Pt MIEHTOBt mtWADMIRtSCUr -^ — DIN SUATÎSTIGA de import a Mexicului reiasă, că Germania deţine al doilea joc după Statele Unite în ceea ce priveşte schimbul de mărfuri de Mexico. — LA DELPHI se pregăteşte olimpiada teatrului antic grecesc. Planurile ridicării unui teatru în aer liber, sunt terminate. — CU PRILEJUL sărbătoririi de 70 de ani a lui Richard Strauss, în teatrul de stat din Berlin s‘a inaugurat un muzeu Strauss. — RELUAREA dramei criminale, procesul lui Mary Dugan a fost interzisă la Berlin deși teatrul Horst Wessel s‘a pregătit câteva săptămâni pentru această reluare. — ZIARELE din Paris publică la rubrica lor economică știrea, că nu se știe încă data la care se va semna acordul României cu creditorii streini. — VĂDUVĂ LUI STAVISKY a avut până acum opt cereri în căsătorie dela sinuciderea soţului ei. .. — BULGARIA a interzis să se dea foc pe străzi dela ţigară, ca să se mărească numărul cumpărătorilor de chibrituri. Doamnelor Primul salon de coafură care a executat pentru prima oară In oraşul Cluj on dulapi permanente, anunţă prin aceasta onorata clientelă că a introdus o nouă metodă pentru vopsitul părului printrun sistem inofensiv, cu IIMNOCAMIN", garantând cea mai splendidă coafură Numeroasa clientelă dovedeşte culanta salonului nostru care a reuşit să angajeze numai specialişti, care şi-au însuşit aceasta artă In străinătate, preţuri reduse IULIU MUSSA GLU PIAŢA UNIRII 123 La ten gras şi cu coşuri în loc de pudră Pudră medicinală Dumineca, 10 Iunie, Anul XV, Nr. 130 Curajul opiniilor (continuare din pag. I) ducătorilor în regimul democratic. Sau, cu alte cuvinte , primatul pregătirii şi al caracterului în democraţie. Aceasta selecţionare nu poate fi lăsată numai în sarcina urnei votului universal. După lozinca : Cine aduce mai multe voturi, e primul în sistemul democratic. In conducere, onoruri r'tc- ' ( I:■..!•)■ Li.. . . Argumentele cari se aduc, din tot mai multe părţi, împotriva regimului democratic, sunt chiar în jurul acestei neputinţe de selecţionare a valorilor reale ale unui popor, prin urnă, A elitelor naţionale, cari ar fi firesc să conducă în orice regim. Demagogia cu valurile alegerilor scot adeseori din urnă elemente slab pregătite, cari nici sub raport ideologic, nici sub raportul tăriei de caracter, nu pot aduce nici un folos partidului. Dimpotrivă. Aceştia nu pot fi apostolii unui crez politic, pe care poate că nici nu-1 au. Nu pot contribui, prin nimic, la creşterea în sufletul mulţimilor a unor convingeri din care un partid vrea să formeze o credinţă. _ _ !• Ei nu desăvârşesc prin nici o idee noua, programul. Ei nu se supun disciplinei de partid. Cele mai multe şi mai grave mizerii interne în fiecare organizaţie politică sunt provocate de astfel de elemente, cari au ca program interesul lor. Dacă urna nu poate aduce o selecţionare pentru a da pe adevăraţii şefi în democraţie — înţelegem nu pe marii şefi ci puzderia celor mărunţei — selecţionarea trebue să o facă organizaţia politică însăşi, având mai întâi înşişi şefii cei mari, recunoscuţi şi probaţi, curajul opiniilor. Ei sunt datori să primenească necontenit cadrele organizaţiilor politice, cu elementele cele mai bine pregătite şi cele mai valoroase ca inteligenţă şi caracter. Să nu le lase să mucezască şi să putrezească, de dragul unui aport de voturi, adeseori problematic. Elementele tinere, probate, trebue să aducă marea sânge poraspăt în organizaţii: pregătire, convingere, credinţă, curajul opiniilor. Iată un drum spre selecţionarea conducătorilor, care poate duce la primatul valorilor superioare şi în regimul democratic. I. AGÂRBICEANU Generalul Araid a fost numit vice-rege al Manciuriei Generalul Araki, fostul ministru de război al Japoniei și unul dintre baderii partidei războinice a fost numit vice-rege al Manciuriei. Numirea generalului Araki în acest, post de încredere, a produs enervare în cercurile sovietice.