Patria, septembrie 1934 (Anul 16, nr. 199-224)
1934-09-01 / nr. 199
Anul al XVI-la No. 199 . DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36. TELEFON: 13—31. if" ABONAMENT: . , "/ (Dela 1 Aprilie 1934). Abonament anual — — — — Lei 700.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 60.— Pentru funcţionari, anual — — — Lei 600.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 50.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an. Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — — Lei 45.— PL autorităţi, instituţii, bănci, etc., an. L. 1000.— In străinătate dublu. Lei 28 Sâmbătă, 1 Sept. 1934 Organ, al Partidului Naţionale Ţărănesc Prelungirea masărilor erceptionale In urma discursului dela Tg.-Jiu a primului-ministru, pentru cercurile politice, s’a desprins un singur lucru: menţinerea stării de asediu şi a cenzurii. Cunoscută fiind eşirea dela Timişoara a dlui Dinu Brătianu pe chestiunea aceasta, se credea că guvernul în cele din urmă se va dispensa totuşi de măsurile excepţionale, mai ales că nici un fel de agitaţie şi nici o eşire a ordinei din cadrul legii nu le mai justifică. Informaţii din locuri competente dau ca sigură însă prelungirea stării de asediu care expiră în Septemvrie, pe un termen de încă şase luni de zile. Ştirea această, — care cunoscute fiind metodele liberale, nu mai uimeşte, — este confirmată de altfel şi prin atitudinea dlui Al Mavrodi, care anunţând mai demult că dela 1 Septembrie cenzura va fi ridicată, acum când s’a întors din concediu a refuzat să o reprimească între atribuţiile sale la preşidenţie, abandonând-o complet în mâinile dlui Inculeţ. Ne întrebăm însă că dacă în Austria după tulburările grave dintre guvern şi muncitorime, după asasinarea lui Dollfuss, starea de asediu s’a ridicat îndată ce ordinea a fost restabilită, ce mare interese de stat cer în România prelungirea măsurilor excepţionale tinzând spre permanentizarea lor? Ori o guvernare liberală nu poate fi nici măcar închipuită fără cenzură şi stare de asediu? Sau crede d. Tătărăscu, că prin sistemul măsurilor excepționale se poate înlocui o autoritate, pe care guvernul nu o are nici de la propriul său partid și nici din faptele de guvernare? Conferinţa economică a Micei Antante se va ţine la Belgrad în 24 Septembrie (Serviciul nostru special). BELGRAD, 31 (Telor). — Corespondentul nostru special ne informează că contrar ştirilor de până acum conferinţa economică a Micei Antante nu se va întruni la Fraga, ci la Belgrad în zilua I de 24 Septembrie. Problema cea mai importantă pe care o va discuta conferinţa este atitudinea Micei Antante faţă de pactul de la Roma, precum şi condiţiile de aderare la acest pact. Congresul ecumenic e nemulţumit de opera pacifistă a Ligii Naţiunilor COPENHAGA, 31 (Rador). — Congresul ecumenic al bisericilor creştine a adoptat trei rezoluţii prin care regretă eşecul epocei de pace şi imposibilitatea Legiul Naţiunilor de a ajunge la rezultata pozitive în ceea ce priveşte dezarmarea. Congresul a militat împotriva războiului şi a luat act cu satisfacţie de faptul că unele ţărril, în loc să cheme pe liberi sub arme, le ebre să prostese un serviciu civil, în interesul colectivităţii! nnalnicfrnl ■IIIHIOIB 1----fannntrii« iiwiA vy’»m fnfifa _J I UJIIU _ _ crede că „deocamdată“ nu spnn motive serioase pentru un râsboi ruso-japonez — Râsboiul cu China este un Joc permanent — La Tokio se aşteaptâ denunţarea acordului naval de la Washington — BUCUREŞTI, 31 (SIR). — Ministrul plenipotenţiar al Japoniei la Bucureşti. Fujita acordat unui redactor al ziarului „Credinţa” un interview în care desminte svonurile despre un apropiat răsiboiu ruso-japonez. Dsa a declarat că nici un motiv nu împinge deocamdată imperiul japonez la o astfel de acţiune şi nici nu există vreun conflict serios care să nu poată fi rezolvat pe cale amiabilă-In privinţa celor 60 de funcţionari sovietici cari au fost arestaţi în Manciuria d- Fujita declară că aceştia făceau propagandă comunistă. D. Fujita crede că svonurile despre un apropiat răsboiu în extremulortient simt puse în circulaţie de către puterile europene cari vreau în acest f®l să întoarcă pri- vitrile mulţimilor de la problemele locale suficent de grave. In ceea ce priveşte atitudinea Angliei d. Fujita declară că ea urmează şi acum politica ei tradiţională menţinându-se în espectativă. Nu este adevărat că ar exista o înţelegere anglojaponeză pentru cazul unui viitor răsboiu. Faptul că China a comandat armament în Italia nu trebuie luat în serios, deoarece răsboil dintre China şi Japonia a dat acum caracterul unui joc- Singura problemă gravă care preocupă acum Japonia este conflictul cu Statele Unite- La Tokio se aşteaptă cu multă circumspecţie denunţarea pactului naval de la Washington. Expediţia germană din Himalaia a sosit la Calcutta LONDRA, 31 (SEN) .— Expediţia germană care a încercat să escaladeze munţii Himalaia a sosit la Calcutta. Exploratorii au declarat că încep de pe acum întinse pregătirii pentru o nouă expediţie care va avea loc anul viitor, când se va încerca din nou să se atingă piscul Nanga Parpath condiţiile imprumurilui intern — Conversiunea va fi aplicată — Stabilizarea monetară rămâne — fiefurile funcţionarilor nu vor fi reduse ! — Expozeul ministrului de finanţe — BUCUREŞTI, 31 (Rador). — Minastrul de finanţe Slăvescu a primit ieri pe reprezentanţii presei cărora le-a demeterat în esenţă următoarele: Prima mea grijă şi cea mai serioasă este executarea bugetului. Până azi miam respectat angajamentele cu punctualitate aşa după cum au fost trecute în decretele legale lunare. La sfârşitul verii, incasările sunt fotal mai reduse dar odată cu venirea toamnei intrăm în perioada de Încasări mai masive. Sunt partizanul păcii fiscale. Ne apropiem de sfârşitul campaniei agricole şi Mădăjduesc că contribuabiliii agricultori îşi vor împlini datoria lor către fisc. De altfel pentru toate categoriile de contribuabili este acum epoca cea mai bună pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale. Am dat organelor de încasări ordine categorice pentru activarea incasărilor. Fac apel la contribuabili ca să-şi facă datoria căci n’aş vrea să fie silit a recurge la măsuri de constrângere, forma unei loterii. In fine, împrumutul va mai prezenta şi alte avantagii pe care le voi vu comunica la timpul oportun. Subliniez în mod deosebit faptul, căi împrumutul se lansează în moneta stabilizată de astăzi şi că nici un factor şi nici un element nu poate clinti guvernul şi pe min© personal de la hotărirea de a păstra şi consolida mai departe actuala ordine monetară- Afirm din nou în cunoştinţă de cauză, că moneda noastră se poate menţine pe baza principilor stabilite în legea monetară din 1929. In consecinţă, asigur opinia publică arătând că avem la dispoziţia noastră toate mijloacele de a menţine şi apăra actuala ordine monetară In continuare d. ministru Slăvescu vorbeşte apoi d© greutăţile prezente şi de asigurări privitoare la ameliorarea balanţei noastre externe arătând că serviciul datoriei externe pe octombrie a fost acoperit cu devizele transferabile conform acordurilor recent încheiate, împrumutul intern împrumutul intern va fii lansat la timpul său în două tranşe. Prima va cuprinde o operaţie de credit public în numerar cu destinaţia de a acoperi nevoile Statului în legătură cu apărarea naţională. Tranşa a doua va avea ca scop consolidarea datoriei flotante a statului sub formă de bonuri de tezaur, ordonanţându-se plata în restanţă şi bonuri de impozite Sunt convins că avantagii de cari este însoţit acest împrumut, vor fi apreciate de public şi în consecinţa scopurile împrumutului vor fi pe deplin atinse. împrumutul va fi emis şi lefigur aşa cum sunt definiţii prin legea monetară dela 7 Februarie 1929, adică lei stabilizaţi- El va fi scutit de orice impozit elementar, supracotă şi succesiuni în prezent şi viitor. Prin traieri la sorţi se vor face rambursări periodice la capitalul subscris. De asemenea subscriitorul va participa la o serie de premii ce se vor acorda trimestrial sub " # Azi la 12 noaptea începe marea grevă din Statele Unite 800.000 de muncitori au aderat până acum la grevă — Conducătorul grevei, Francis Gorman a organizat un adevărat stat major in jurul său instalându-și telefon propriu cu 500 linii — (Serviciul special ,,Patria”) NEW-YORK, 31 (Telor). - Tratativele duse de către grupul fabricanţilor şi de către reprezentanţii muncitorilor nu au ajuns la nici un rezultat astfel că azi noapte la orele 12 urmează să se declare greva generală la care vor participa 800.000 de muncitorii. Deocamdată se mai încearcă evitarea acestei greve prin intervenţiile pe care le va face astăzi pe lângă muncitori preşedintele Roosevelt în persoană- Şanse de înţelegere sunt însă puţine conducătorul grevei! d. Francis Gorman Şi-a constituit un formidabil stat major cu 500 de linii telefonice proprii prin care se menţine în permanent contact cu toate centrele de grevişti. Reprezentanţii muncitorilor grevişti formulează următoarele pretenţii pentru a reîncepe lucrul: 1) Introducerea săptămânei de muncă de 34 de ore. 2) Recunoaşterea sindicatelor muncitoreşti. 3) Reprimirea muncitorilor eliminaţi din fabrici. 4) Menţinerea salariilor fără nici o scădere în viitor. , NEW-YORK, 31 (SEN). Comitetul general al grevei a dat ordonanţa prin care toţi muncitorii din industria textilă sunt invitaţi ca începând de mâine, Sâmbătă, orele 6 dm. să proclame greva generală. . Numărul greviştilor se cifrează la 890 mii şi încetarea lucrului va paraliza complect activitatea a 1500 fabrici. Comitetul grevist are asigurarea ca Luni si muncitori din industria mătăsii, a mătăsii artificiale si bumbacului, vor adera la grevă. In felul acesta întreaga industrie textilă americană va înceta lucrul. , - -&v.. ANTRENORUL de ZENNO FAUR — Cine a venit, îl întrebă el pe Zilzi, care se apropia gâfâind. — Domnişoara Dorothy Sharkey. — Vrea să joace? — Da, a spus să o aşteptaţi pe terenul Nr. 2. — Bine puştule, spunemi că o aştept. Dorothy Sharkey îşi lăsă autoturismul în garajul clubului, se duse în vestiar şi, după câteva minute se reîntoarse cu două rachete sub braţ. Pe o bancă de pe marginea terenului Nr- 2 Lucian Dreiw o aştepta. Când Dorothy se apropie la câţiva paşi, el se ridică ,inchinându-se uşor şi se prezentă: — Lucian Dreiw, antrenor. Ea se opri în faţa lui nehotărită. Nu știa dacă trebue sau nu sări întimzireaTerenurile Lawn-Tennis-Club-urilir erau pustii. îngrijitorul lor se căznea să întindă fileturile și făcea în gând pronosticuri meteorologice„Va ploua“, se gândea el, privind cerul îndoliat. Câţiva picuri repezi îi confirmară precizările. Vântul însă îl contrazise. Norii se risipară încet şii odată cu ei şi pronosticurile barometrului ambulant. Priiţi poarta larg deschisă se strecură o maşină tip sport. La volan, o domnişoară. — Sărut mâinile, declamă respectuos un băeţaş de vreo 14 ani, de profesiune strângător de mingi, care-i ieşi în întâmpinare şi se agăţă de scara maşinii. Bună ziua, Zilzi, mai e cineva aici? — Nu, domnişoară, numai domnul Ina unui antrenor, de aceea se mulţumi Lucian, noul antrenor al clubului — Comunică-i, te rog, să mă aştepte pe terenul Nr. 2-Zizi sări de pe scara mașinii și se îndreptă spre vestiar. Auzind uruitul motorului, Lucian Dreiw, noul antrenor al Lawn-Tennis- Club-ului ieși din vestiar chiar în clipa când mașina despărți în garaj, acesta trebue să aibe o altă personalitate decât aceea pe care i-o developează masca antrenorului. Pare să fiu victima unea desamăgiri . — Poftiţi, domnişoară, în partea aceasta nu aveţi soarele în ochi. — Mulţumesc. Ca un paravan impudic se ridică între ei firetul şi pe deasupra lui gândurile lor se uneau prin traiectoriile descrise de nenumăratele mingi cari animau jocul- I U i — Prea scurt jucaţi, duduie şi prea Ea se indiană puţn faţă de această J la centru. încercaţi şi colţurile. ^ Aşa, indiferenţă, apoi, se potoli şi îl privi pe furiş. , I a Era înalt, aproape slab. Faţa-d bronzată bătea în culoarea şocolatei alimentare- Ochii negri pătrunzători contrastau cu privirea blândă și indiferenta. Purta un sweater negru cam vechiu, din care se răsfrângea gulerul unei cămăşi albe, pantaloni de tennis și pantofi cari au fost cândva albă. In mână ținea o rachetă „Scientifique“, care avea mai multe corzi adăugate. Dorothy era o fată simpatică, aproape frumoasă, una dintre acele domnişoarei contemporane, care în portarul teatrului vede un fost artist căzut în disgraţiie, iar pe antrenorii de tennis îi consideră nobilii rataţi. . „Interesant — se gândi ea — îmbrăcămintea şi calitatea lui contrastează vădit cu distincţiunea figurii sale. Omul asta a fost bună. Incă odată, vă rog. Bine, foarte bine. Intermitent coardele celor două rachete vibrează sub presiunea loviturilor energice’. — La Holley faceţi greşală că loviţi... Nu trebue decât să ţineţi racheta în faţa mingii, imprimându-i o mişcare înainte. Mai mult împins decât isbit... Isbind schimbaţi direcţia mingii.... Veniţi mai aproape de Met. Aşa... încă odată... bine... încercaţi şi la revers.. Nu... nu aşa... piciorul stâng mult înapoi... ceva mai bine... încă odată-- bine. — Am obosit, gemu ea extenuată, trebue să odihnesc puțin. îmi dai voe? — Poftiţi! I i 1 — Zizi! adu două siropuri și ia și tu unul. Se așeză pe bancă scoase din poşetă oglinda, se privi tamponându-și fața ca să răspundă: — Dorothy Sharkey. Când îl privi însă mai de aproape îşi dete seama că a comis o impoliteţe, înfăţişarea lui trăda o distincţiune, care se vedea clar că provine dintr’un contact mai intim cu lumea decât acela pe care ţi-1 ofere modesta funcţiune de antrenor. — Domnişoara , începătoare? — Nu!!.... I-a dat acest răspuns tăios pentru că întrebarea i se păru jignitoare. „Nu se ştie cine sunt“, îşi zise ea luptând cu dorinţa de a-şi declina calitatea. I J J , 'I : *1 .••*— Din această luptă ieşi învingător orgoliul. j — Sunt campioana Lawn-Tennis-Club-ului. * , I t Nici nu se arătă și nici nu era surprins o batistă minusculă, apucă cu două degete rouge-ul, se răsgândi punându-1 la loc, apoi se ridică îndreptându-se spre Zizi, care aducea pe o tavă cele două siropuri. La câțiva pași Lucian Dreiu își plimba tristețea în lungul careurilor pentru service. — Domnule Lucian, i se adresă ea, vrei să-mi faci plăcerea să ia un sirop cu mine? — Dacă într’adevăr vă face plăcere, nu vă refuz, deși calitatea de antrenor ar trebui să mă determine să interzic elevilor consumul lichidelor în timpul efortului. Au băut siropurile și Zizi s’a reîntors cu paharele goale înapoi la buffet. Ea se așeză din nou pe bancă și îl privi. — Cine eștii dumneata? întrebă ea intrigată. — Antrenorul Lucian Dreiu, răspunse el, prefăcându-se că nu a înțeles sensul întrebării— Iartă-mi indiscreția, dar curiozitatea mă obsedează și nu sunt îndeajuns de ipocrită ca să-ți ascund că-mi pari foarte interesant și nu pot să cred că ai fost întotdeauna un antrenor. — Urmărind legea progresului, natural, aveți dreptate, mai înainte.... Tăcu. își lăsă privirea în jos, apoi adaus© jenai» Tipografia Națională S. A. Cluj Str. Regina Maria 36.______ Exemplarele legale. TAXA POȘTALĂ PLĂTITĂ ÎN NUMERAR No. 11178/1929 VSOC.pt. Cultura și literatura poporului Roman A "Tv v I 1 exemplar. SIBIU irit din Perpîgnian a luptat două ore jandarmii, rănind iv 30 de persoane Paris 31 (Telor). — In orăşelul Perpignian din Franţa s’a întâmplat ori o mare nenorocire. In drumul spre abator 50 de tauri au reuşit să scape de sub vigilenţa păzitorilor şi să o ia în cavalcadă pe Bdul Clemenceau întâlnind în calea lor oameni care le-au opus rezistenţă şi buimăciţi de automobile, de vitrinele prăvăliilor şi de intervenţia politiei taurii s’au sălbătăcit complect realizând devastatiuni teribile. Au fost sparte toate vitrinele prăvăliilor de pe aceasta stradă, un automobil a fost răsturnat iar 30 de persoane au fost grav rănite aşa încât au trebuit să fie transportate cu salvarea la spital. Pentru potolirea taurilor a fost nevoie de intervenţia jandarmeriei care a avut de lucru mai multe ore până ce a putut împuşca pe toţi. Acum la începutul toamnei — continuat de ministru Slăvescu — este la scadență primul termen pentru plata datoriilor în legătură cu conversiunea. Nu știu cum să accenturez mai categoric hotărirea guvernului de a nu admite nici un fel de păsuire pentru plata primei rate de conversiune. Nici un considerent de nici un ordin nu poate abateAOTvornit! de la, aceasta, hotărâre. Parlamentarii au fost rugaţi să comunice aceasta hotărîre tuturor alegătorilor, iar autorităţile administrative să o comunice cercurilor săteşti pentru ca să nu poată prinde propaganda ce se mai face în legătură cu amânarea primei scadenţe-Situaţia agricultorilor debitori către stat sau comună a fost uşurată printr’o serie de măsuri cari le dă putinţa ca să se elibereze prin munca în natură! socotiniduli-se 200 lei ziua de muncă cu căruţa şi lei 60 ziua de muncă cu braţele- ln felini acesta pot fi lichidate toate datoriile către comună iar cele către stat trebuiesc însă achitate în numerar-la încheiere, d. ministru Slăvelscu a desminţit categoric zvonul privitor la o nouă reducere de salarii. I. Maxim Gorki este confiscat în Germania ! BERLIN, 31 ('Rador). — In confor- 1 mitate cu ordonanța prezidențială din 4 Februarie 1933, politia criminală a hotărît ca toate operele marelui scriitor rus, Maxim Gorki, traduse în limba germană, să fie imediat confiscate. ■ ... " MAXIM GORKI întrevederea dlui luliu Maniu cu d. Mihai BUCUREŞTI, 31 (SIR). — In cursul zilei de ieri d- Mihai Popoviciiu, care se știe că a vizitat pe d- Vai da la Gloderte a avut la hotelul Athene Palace din București o întrevedere cu d- luliu Manu, întrevedere care a durat până la orele 2 din noapte. In cursul acestei Întrevederi! d- Mihai Popovici l-a pus în curent pe d- Maniu cu cele discutate de dsa la Glodenil cu d. Vajida. I _0. Mihai Popoviciu a plecat apoi I ieri la Constanţa, unde va avea intreveideri cu ceilalţi fruntaşi ai partidului Trai rafivere franco-belgiene ^ BRUXELLES, 31. — Ministrul de externe belgian Hymans va pleca mâine la Paris. După ştirile ziarelor belgiene dsa va avea mai multe întrevederi cu diferiţi membrii ai guvernului francez în scopul unei întăriri a relaţiilor politice şi economice franco-belgiene. împrumutul va fi subscris intre 15—20 Octomvrie BUCUREŞTI, 31 (SIR). In conferinţa care a avut loc ieri la ministerul de finanţe sub presidenţiă dlui Slăvescu s-a hotărât ca proiectul de emisiune al împrumutului intern să fie publicat la 5—6 Septembrie, iar subscrierile între 15—20 Octombrie. —'—oxo-—