Pentru Socialism, februarie 1959 (Anul 10, nr. 1573-1596)
1959-02-03 / nr. 1574
í Prin antrenarea forțelor locale Studierea documentelor conferinței regionale de partid a înarmat pe comuniștii noștri cu noi învățăminte în privința intensificării muncii politice de masă pentru transformarea socialistă a agriculturii. Insușindu-ne sarcinile trasate de conferință, Comitetul comunal de partid din comuna Ghenci a trecut la o analiză concretă a situației și a posibilităților comunei. Experiența cîștigiată în această muncă, precum și în alte acțiuni ne-a dovedit că munca politică dusă nu poate da niciodată suprafață nu rezultatele scontate. De aceea, noi am hotărît să muncim acum la concret. Așa am trecut la repartizarea forțelor pe circumscripții și apoi chiar și pe oameni. La data de 18 ianuarie noi am avut încă in afara sectorului socialist 74 de familii. Numărul agitatorilor noștri, antrenați în această muncă, întrecea această cifră. Astfel, pe lîngă participarea lui la echipă, fiecare agitator era repartizat și pe câte o familie. Acest fapt a dus la întărirea răspunderii față de această sarcină.personale : ’ De un mare folos au fost și graficele întocmite pe circumscripții electorale, care au înarmat agitatorii cu o situație reală pe gospodării, pe țărani muncitori cu care trebuie să stea de vorbă. Succesul muncii comuniștilor se datorește faptului că alături de ei au muncit cu mult efort un număr de 68 tovarăși din activul fără de partid, majoritatea dintre aceștia fiind colectiviști și întovărășiți care se bucură de prestigiu, de încrederea maselor. înarmați cu argumente puternice convingătoare luate din viața lor, colectiviștii au adus cel mai mare aport în această muncă. Astfel, comunistul Valentin Hajdu, a demonstrat vecinului său Ștefan Széles și a făcut cu el împreună un calcul dovedindu-i că a realizat anul trecut un venit curat de 12.000 lei. — Adică înțelegi „Pista bácsi" am avut cum s-ar zice un salariu mediu de 1.000 lei lunar. Dar unde mai pui restul ce-l am în gospodăria personală? .. . Și bătrînul Ștefan Széles a depus cererea cu întreaga suprafață în întovărășire. Și comunistul Francisc Kormos folosește exemplul lui personal: — Știi doar cum am trăit eu în trecut — i-a spus acesta lui Sigismund Gacsó. Eram servitor, fără casă, pămînt, etc. De cînd sînt în întovărășire, am de toate; casă, radio, două biciclete, 20 oi și cîte și mai cîte. Am discutat îndelung despre multe probleme. Cuvintele lui, Calculele lui simple și convingătoare au impresionat și pe mijlocașul Mihai Huzău, care era socotit un om „greu“ de convins și a depus cererea și el cu toate cele 6,09 ha teren. Așa a făcut și Gacsó și încă mulți alții. Organizația de partid a analizat seară de seară situația din două-trei circumscripții întărind muncia unde lucrurile au mers mai slab. Munca noastră s-a bucurat de un real sprijin din partea sfatului popular comunal, a organizației de tineret, corpului didactic — forțe locale care au fost antrenate de comitetul comunal de partid, ajutat în permanență de activiști cu experiență în muncă trimiși de comitetul raional de partid. Rezultatele noastre, faptul că numai în 12 zile noi am reușit să atragem în întovărășire și G.A.C. ultimele 74 de familii cu 200 hectare teren, să terminăm, cooperativizarea completă a comunei, dovedesc încă o dată de ce forță dispune organizația de partid cînd se sprijină pe activitatea maselor largi ADALBERT KOVÁCS secretar al comitetului comunal de partid O convorbire în casă Ioan Brinduș este cioban la gospodăria agricolă colectivă „Dezrobirea" din Livada. Că muncește fără preget pentru înflorirea colectivei lor, nu poate contesta nimeni, îngrijind deci așa cum prevăd regulile zootehnice, în anul trecut el a reușit să obțină în medie de la fiecare oaie 4 kg lună, împreună cu familia sa Ioan Brinduș, a efectuat 572 zile muncă și hărnicia le-a fost pe deplin răsplătită. Vecinii și cei care-i vin în casă au ce vedea. Cu aceste ocazii, colectivistul Brînduș, nu uită că este de datoria sa să-i ajute și pe aceștia să înțeleagă îndemnul înțelept al partidului, acela de a păși în gospodăria colectivă. Anul acesta, pe la începutul lui ianuarie a venit pe la el Vasile Cosma, un bun prieten cu care a slugărit în tinerețe pe moșia unui grof tot din Livada. Nu-i vorbăm despre familia colectivistului Brînduș oaspetele mai auzise cite ceva. Voia să vadă cu ochii săi ce bucate a adus acasă această familie, cum trăiește etc. Intrînd în casă, în tindă oaspetele a dat cu ochii de un maldăr de saci. — Grîu? — a întrebat el. — Grîu — a răspuns gazda. — Păî, de ce l-ai pus aici? — Unde era să-l mai pun? Podul casei este plin — judecă și tu, numai grîu am primit aproape 35 de măji. Din el am valorificat și prin cooperativă. — Ia mai adaugă lîngă acestea vreo 8 măji de porumb, 13 măji de cartofi, 4 măji de Varză și 2.467 lei, rezultatul muncii noastre în gospodăria colectivă... — Știu că ai o vacă — îi spuse din nou oaspetele — ai furaje pentru ea? — Am o vacă și o junincă. Furaje am berechet. Cred că le-ar ajunge cele 3 tone fîn și 3 tone de paie de grîu și ovăz, pe care le-am primit de la gospodărie. In cursul vizitei pe care a făcut-o Vasile Cosma colectivistului Brînduș, a observat că copiii acestuia mîncau pîine albă, că gazdele aveau un butoiaș cu vin, iar în curte a văzut niște tuburi de ciment procurate probabil pentru construirea vreunei fîntîni. Nu mai ceru alte explicații. Cele văzute erau argumente convingătoare f că munca în gospodăria colectivă, aduce belșug în casă.Lui Cosma îi părea acum rău că a întîrziat să intre în gospodăria colectivă și lucrul acesta l-a mărturisit sincer prietenului său. Acesta l-a înțeles, la — Vino și tu alături de noi — sfătuit apoi colectivistul Brînduș — și fii sigur că și copiii tăi vor mînca pîine albă... Sfatul și îndemnul colectivistului au găsit ecou în inima vechiului prieten. Acum și el e colectivist. T 1. PETRI A Agitatori fruntași din Ghenci Agitatoarea EMILIA VAIDA este deputată in statul popular comunal și responsabilă a comisiei de femei. GÁSPÁR GACSO, este colectivist fruntaș și neobosit agitator. A # A își însușesc cuvîntul partidului In satul Rădulești din raionul Tășnad funcționează un cerc de politică curentă. In fiecare sîmbătă seara comuniștii și mulți nemembri de partid se adună aci și studiază linia politică a partidului. In acest an cercul nostru de politică curentă s-a lărgit prin intrarea în rîndul cursanților a încă 7 țărani muncitori. In cercul nostru se discută mult în jurul sarcinilor partidului nostru la sate. In ultimul timp, noi am purtat „discuții multe asupra muncii în comun în întovărășirea agricolă, a retribuției după muncă și suprafață, clarificînd o serie de probleme. Un accent deosebit s-a pus de asemenea pe explicarea importanței și avantajelor intrării în îr.tovărășirea agricolă cu toată suprafața de teren. Ca urmare a unor astfel de discuții, tovarășul Pavel Bărbuș, din cercul nostru a adus îns întovărășire și restul de suprafață pe care o mai poseda. Cuvîntul partidului a găsit ecou în inimile cursanților. Aceasta o dovedește și faptul că 2 dintre cursanți—Petru Țîrlea și Vasile Marchiș (tînărul) și-au înaintat cererile pentru a fi primiți în rîndurile întovărășiților. Acum toți membrii cercului sînt în sectorul socialist. Dar nu numai atît. Ei au devenit și buni agitatori, ducînd o muncă politică susținută în rîndurile țăranilor muncitori din sat. Astfel, Mihai Marișca, candidat de partid a convins pe văduva Tudora Szabó, pe Vasile Timiș și mulți alții, iar Vasile Marchiș a adus în întovărășire pe vărul său Vasile Bodonea. Așa au muncit și restul cursanților, aducînd o contribuție deplină la atragerea celor 37 familii cu 120 hectare de pămînt în întovărășire, cu care s-a terminat cooperativizarea completă a satului nostru, Dumitru Mihancea propagandist. Țăranul muncitor Vasile Șipoș din satul Dobra, raionul Tășnad, semnează cererea de înscriere în întovărășirea agricolă. Oglinda vieții satului Coperativizarea completă a satului Petrești din raionul Cărei, a avut loc în ziua de 24 ianuarie. Acest eveniment l-am găsit consemnat într-un articol apărut în gazeta de perete „Petőfi Sándor“ din localitate, sub semnătura comunistului Mihai Pfeifer. Printre altele, autorul arată că în urma muncii politice desfășurate de agitatorii organizației de bază, de colectiviști și întovărășiți, în luna ianuarie a.c. în sectorul cooperatist din raza comunei Petrești au intrat un număr de peste 160 membri. Dintre aceștia 15 au intrat în gospodăria agricolă colectivă „8 Martie“. Printre ei se află loan Rak, Ioan Tempfli, Elisabeta Lucz, Ioan Manhertz și alții. Referindu-se la terminarea cooperativizării satului, autorul spune: „Este o cinste pentru satul nostru acest măreț eveniment și mai ales faptul că fiecare membru din cei care s-au înscris în cele trei întovărășiri agricole, a intrat cu întreaga suprafață de teren arabil, pe care o posedă. Va trebui ca de acum încolo să luptăm pentru consolidarea acestor întovărășiri, prin strîngerea la timp semințelor și mărirea fondului de bază. In prezent o sarcină actuală a agitatorilor noștri este aceea de a intensifica munca politică pentru terminarea cooperativizării și în satul Dindeștiu Mic, sat aparținător de Petrești“. Gazeta de perete fidel pulsul vieții din oglindește Petrești și prin articolul semnat de colectivistul Zoltán Pataki. Acesta în cuvinte simple, dar convingătoare, arată că în cei patru ani de cînd este colectivist, el, ca de altfel și alți 10 viști și-au construit case colectinoi. „Pentru cele 380 de zile-muncă efectuate de mine și familia mea în anul trecut, am primit: 1.500 kg porumb boabe, 800 kg grîu, 300 kg. floarea-soarelui, 1.500 kg sfeclă furajeră, 200 kg orz 3.500 lei, 30 kg zahăr și alte produse. Iată răsplata muncii în gospodăria colectivă“. Adresîndu-se membrilor din cele 3 întovărășiri agricole, existente în sat autorul încheie articolul cu chemarea: „Tovarăși, faceți și pasul al doilea — veniți alături de noi în gospodăria colectivă“. Semnificativ ni s-a părut de asemenea articolul semnat de candidatul de partid Anton Karadi. Autorul demonstrează cititorilor că lucrarea pămîntului fără haturi cu tractoarele mașinile S.M.T.-ului este avansata joasă din mai multe motive: în primul rînd prețul de cost al lucrărilor este mai redus, iar în al doilea rînd, atunci cînd pămîntul este arat cu de pe fiecare hectare tractorul, poate obține un spor însemnat de cereale. In pas cu evenimentele care se succed în viața satului, gazeta de perete „Petöfi Sándor“ constituie un sprijin de nădejde în munca organizației de bază și a comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Petrești. , l. P, PENTRU SWRIÄtftifl factor furtâritorík frcHisforHtarect în ultimele 15 zll* in raionul Cărei 2.780 hsctara cooperaiivizate Ieri am primit la redacție vestea că în cursul zilelor de 1 și 2 februarie a.c. în satul Vezendiu, raionul Cărei au luat ființă două întovărășiri agricole noi. întovărășirea care a primit denumirea „Cuza Vodă“ înmănunchează 60 de familii care posedă 227 hectare teren arabil, iar cealaltă, cu denumirea „1 Mai“, are 49 de familii de țărani muncitori, care posedă 186 hectare teren arabil. Acum și satul Vezendiu este complet cooperativizat. In ultimele 15 zile, în cuprinsul raionului Cărei au fost complet cooperativizate localitățile Petrești, Ghenci, Ghirolt, Cărei, și Vezendiu. Astfel, în Tiream întreg raionul Cărei există acum 11 localități complet cooperativizate. Urmînd îndemnul Și exemplul personal al al colectiviștilor și comuniștilor, întovărășirilor mai vechi, în decursul ultimelor 15 zile, în raionul Cărei au pășit pe drumul agriculturii socialiste 1.074 de familii de țărani muncitori, care posedă 2.780 hectare teren agricol. Rezultatele obținute pînă în prezent în aceste comune și sate constituie un imbold în munca organizațiilor de bază din celelalte comune și sate ale raionului Cărei. Mart, 3 februarie 1M9. v><xxxxxxxx><x><x><>c<><><x>oo<><xxxyx>o<xxx><><><v«?^ ^ A A A' Forme variat® și eficace Echipele de agitatori cuprindeau toate străzile, toate circumscripțiile comunei fiind înarmate cu cele mai convingătoare argumente. Pe la casele oamenilor se încingeau discuții pline de învățăminte. Calculele gospodărești îi puneau pe tot mai mulți pe gînduri. Știau ei încă de astă-vară că cei din colectivă obținuseră cu 300 kg grîu mai mult la hectar decit individualii. Dar iată că acum agitatorii Augustin Ardeleanu, Tiberiu Turdeanu, colectiviștii Grigore Șimonca Ana Dobran, Alexandru Bocșa, le făceau socoteli practice ce înseamnă aceasta pentru fiecare. Agitatorii au demonstrat că o asemenea diferență a însemnat numai la grîu o pierdere totală de 360 tone pe comună. Și aceasta era doar la grîu. La porumb,afinarea-soarelui și alte culturi, diferențele erau și mai mari in mintea celor mai buni gospodari aceste cifre au găsit ecou. Și unde mai pui că acesta a fost un an nu prea bogat în recolte. Dar haturile? Zeci, și chiar sute de vagoane de cereale pierdute Intr-un singur an!.. . Cîte case, școli, nu s-ar fi putut construi și în Sanislău, din valoarea acestor pierderi. Și cum faptele nu pot fi negate, tot mai mulți sunt acei care recunosc azi deschis acest adevăr și mulți dintre șovăielnicii de ieri au devenit oameni foarte hotăriți, hotărîți să-și schimbe și ei cursul vieții spre mai bine, spre tot mai bine.... Numărul cererilor depuse tot creștea, 10... 17__23... 34. ...57.... Iar în mijlocul comunei, pe strada mare, în fața cooperativei și lingă sfat au apărut grafice, panouri noi, unde se înșiruiau numele oamenilor noi intrați in întovărășire, numărul hectarelor cooperativizate. Numele oamenilor precum și numărul hectarelor erau în continuă creștere. Aceste panouri au devenit forme de agitație politică din cele mai eficace. In fața lor se adunau tot mai mulți oameni, discutau si se constau între ei: „Uite măi, s-a înscris și Francisc Pauset“ — exclamă unul cu bucurie. Gtlarii s-au apropiat să se convingă cu ochii scris și acest om lor. S-a încarare prestigiu în sat. Stefan Merk cumpănea în fața panoului S-a mai uitat încă o dată la panou, apoi s-a hotărit. Mergea cu pași grăbiți și apăsați intr-o direcție precisă și își spunea ca pentru sine: „Dară s-a înscris și el"... A doua zi apăruse pe panou și numele lui Merk. S-a înscris in întovărășire cu toată suprafața, cu toate cele 6 hectare. Aceleași sentimente le-au retrăit în fața panoului și Emilián Kerezsi, Ștefan Kaszen Gheorghe Gnandt și alții care le-au urmat exemplul. Apoi oamenii nu s-au mai mirat cînd pe panou apăruseră nume noi. S-au mirat doar acei care cercetînd cu atenție lista nu și-au găsit numele. Doar și ei au depus cererile, încă ieri. Să meargă la sfat și să-i anunțe ca și numele lor să fie trecute în rîndul celor care au pășit pe calea cea nouă. N. SZÖBÉL Acest grafic așezat in fața Sfatului popular comunal din Săcășeni reprezintă dezvoltarea fermei zootehnice din gospodăria colectivă din sat in comparație cu anul înființării colectivei. In fața lui se opresc zeci de cetățeni care se conving și prin această formă de agitație despre marile posibilități de dezvoltare a gospodăriei colective. Ioan Funkenhauser care astăzi e colectivist fruntaș la Tiream — și a avut în anul 1958 544 zile-muncă — a fost înainte de a intra în gospodărie printre cei mai săraci oameni din sat. Avea doar 43 ani suprafață arabilă. Pentru a-și întreține familia a fost nevoit să muncească în parte și pe la chiaburi. Cînd a luat ființă la Tiream gospodăria agricolă colectivă „înfrățirea“, printre cei dinții care au înaintat cerere de înscriere a fost și comunistul Ioan Funkenhauser.... De atunci au trecut ani, dar anii aceștia nu mai semănau cu cei din trecut, ci fiecare nou an în gospodărie, venea cu o nouă și mai bogată veste de bucurie. Astăzi Funkenhauser nu mai e un om sărac, e bine instalat în viață, în care înainte era mai mult un musafir. Are două fete care înainte ar fi avut cel mult șansa de a fi angajate slujnice la vreun chiabur să se sperească muncind. Dar astăzi, în gospodărie, tatăl lor are destulă putere pentru a-și întreține amîndouă fetele la școală. Iar fetele pot să-și făurească planuri de viitor, sigure că planurile nu vor rămîne vorbe goale. Una din ele, cea care învață la Tășnad își va da anul acesta examenul de maturitate, iar cealaltă învață la Căței. Casa lui Ioan Funkenhauser e îmbelșugată. Anul acesta a tăiat doi porci, fiecare de peste 100 kg. și al treilea așteaptă să-i vină rîndul... Il ascultam pe colectivist vorbind, dar în același timp îi urmăream expresia fetei. Figura acestui om care la începutul convorbirii părea împietrită, se destindea treptat de cînd el desfășura tabloul vieții lui de acum. Ochii i se făcuseră mai calzi și mai comunicativi, mai luminoși. Părea că omul acesta întinerește vorbind. De la zgîrcenia de vorbe de la început a trecut treptat, pe nesimțite, la o înflăcărare care-i aducea pe buze o năvală de cuvinte, in care el turna conținutul fierbinte al unei stări de spirit, al cărui nume adevărat nu poate fi decit fericirea. Dar in vorbele lui se citea limpede hotărîrea de a ajuta și pe alții să fie fericiți, să pornească pe calea pe care a apucat el acum cîțiva ani în urmă. De multă vreme Ioan Funkenhauser e un agitator, un propagandist printre consătenii lui, care au mai rămas în găoacea lor individuală. Ce le spune el consătenilor lui? Sarcina lui nu e grea. E de ajuns să se dea exemplu pe sine. Doar oamenii din sat îl cunosc bine. Știu de unde a plecat și văd unde a ajuns. Elocvența agitatorului Funkenhauser e aceea a faptelor concrete, pipăibile. Nu e de mirare deci că în urma activității lui neobosite a adus în ultima vreme optsprezece familii în întovărășire și alte două in gospodărie. Printre familiile ce au intrat în ultima vreme în sectorul socialist, datorită străduințelor lui, sunt și acelea ale lui Mihai Lazăr, care a intrat în întovărășire cu suprafața de 2,30 ha, și a văduvei Maria Mare, care a intrat în gospodărie cu o suprafață arabilă de 5,30 ha. Intr-o zi el a intrat în casa văduvei Maria Mare, care are ca și el două fete, cam de aceeași vîrstă, dar pe care mama lor nu le-a putut da la școală. — Vezi, i-a spus el, eu am intrat in gospodărie cu 43 ani și am două fete la școală. Dumneata cu 5,30 ha nu ai avut putere să-si înveli fetele la școală, iar casa mea e mai îmbrăcată ca a dumitale. Maria Mare a cumpănit, a socotit, a mai stat de vorbă și cu alți colectiviști și pînă la urmă și-a înaintat cererea de înscriere in colectivă. Discuții lungi a purtat Funkenhauser și cu Francisc Sradi mijlocaș cu o suprafață de 9 hectare, pe care de asemenea l-a convins să vină in gospodărie. Uneori agitatorul Ioan Funkenhauser e ajutat și de alți colectiviști in munca lui. Ei merg împreună în casa unui sătean dau binețe și încep să vorbească de una de alta, despre timp, despre perspectivele pe care le are recolta. Cum e și firesc, colectiviștii spun ci așteaptă ei să primească, ce socoteli au de aranjat cu banii și bucatele ce se vor primi la ziua-muncă. Din partea lor, țăranii Individuali fac același lucru și din ce spun unii și din ce spun alții, se vede cu ușurință de care parte înclină balanța, unde se alfă adevărul. Iată o comparație pe care au făcut-o colectiviștii intr-una din aceste seri de iarnă discutînd cu un țăran individual: Noi, spuneau cei din gospodărie, am recoltat anul trecut 1.600 kg grîu la hectar, iar voi 1.300.Porumb, noi 3.750 kg boabe la hectar, iar voi 2.000 kg. Deci iată o diferență în favoarea noastră. La floarea-soarelui pe ogoarele individuale — 1.300 kg, pe ale gospodăriei 1.730... Și pe oriunde s-ar sud discuția, dreptatea e tot de partea colectiviștilor. In serile lungi din această iarnă, multe discuții de felul acesta a purtat agitatorul Ioan Funkenhauser și el se poate mîndri că mulți din cei ce în primăvara care se apropie, vor lucra umăr la umăr cu el și cu ceilalți colectiviști pe ogoarele gospodăriei, sînt — cum spune el în glumă — finii lui. ION BĂLAN V A <