Pentru Socialism, octombrie 1960 (Anul 11, nr. 2087-2112)
1960-10-14 / nr. 2098
Ulemista Viorica Conta de la secția de confecții a fabricii „Unitatea" din Sighet este o muncitoare destoinică. Ea produce confecții de calitate superioară. Atamari «Ie alegeri în grupele de partid Pe baza prevederilor Statutului și a instrucțiunilor C.C. al P.M.R., in organizațiile de partid din întreprinderi instituții și siv șantierele orașelor — inclusi organizațiile de ateliere și grupele de partid — au început de curînd pregătirea și desfășurarea adunărilor generale de dări de seamă și alegeri în lumina sarcinilor mărețe stabilite de Congresul al Ill-lea al partidului pe anii 1960-1965. Primele adunări de alegeri au început în cadrul grupelor de partid. Iată cîteva aspecte de la aceste adunări. Activitatea grupei de partid să fie mai operativă producție ar fi fost și mai însemnată — a arătat inginerul Gavril Venczel — dacă s-ar fi asigurat o activitate continuă și mai operativă a grupei de partid. La aceste lipsuri a contribuit și faptul că de la alegerile din anul trecut organizatorii de grupă au fost schimbați în două rînduri, fiind promovați în alte locuri de răspundere. Tovarășul Traian Berinde, ocupîndu-se de educarea candidaților de partid, a arătat că organizatorul grupei de partid nu s-a ocupat de candidații de partid Pop și Ion Ursenie, care n-au Pare a depus eforturi pentru ridicarea nivelului lor politic și ideologic. Acest lucru a reieșit în evidență prin slaba participare la discutarea și însușirea problemelor în cadrul învățâmîntului de partid. Observațiile critice, precum și propunerile tovarășilor făcute la această adunare constituie un bun îndreptar pentru activitatea viitoare a tovarășului Ștefan Révész ales ca organizator de grupă. întărirea disciplinei muncii—o preocupare rara, că se vine cu întîrzieri la muncă sau că au loc plimbări în timpul serviciului — a arătat vorbitorul — se datorește și faptului că munca politică pentru ridicarea conștiinței socialiste a muncitorilor n-a fost o preocupare permanentă a membrilor de partid. In fața acestor lipsuri nici tovarășul Friederic Dorea, organizator de grupă, în calitate de șef de schimb, n-a acționat cu toată hotărîrea pentru lichidarea acestor lipsuri. Im vederea întăririi spiritului de răspundere al comuniștilor față de disciplina muncii, adunarea grupei de partid a propus repartizarea mai bună a membrilor de partid în așa fel încît să poată fi cuprinse toate schimburile. Ca organizator de grupă a fost reales tovarășul Friederic Dorea. La adunarea grupei de partid nr. 1 de la secția chimice a uzinelor „Gh. Gheorghiu-Dej“, care a avut loc zilele acestea, niștii au dezbătut activitatea comudei pusă de ei în lupta pentru aplicarea în viață a sarcinilor trasate de cel de-al Ill-lea Congres al partidului. Din dezbateri a reieșit că grupa de partid, însușindu-și documentele Congresului partidului, și-a îndreptat munca politică în vederea mobilizării tovarășilor lor de muncă la perfecționarea continuă a tehnologiei producției. Drept rezultat, la propunerea comuniștilor și a celor fără de partid, s-a aplicat un nou procedeu la producerea tiosulfatului de sodiu,ceea ce a dus la sporirea productivității muncii cu 17 la sută. Munca însuflețită a muncitorilor din aceste ateliere, încadrați în întrecerea socialistă, a contribuit ca planul de producție la tiosulfat de sodiu și sulfat de magneziu să fie mult depășit. Influența comuniștilor asupra pune desfășurări a procesului de a grupei / In cadrul întreprinderii minierei,Petre Gheorghe“, după prelucrarea instrucțiunilor C.C. al P.M.R.,prima adunare de alegeri a avut loc la 11 octombrie a.c. la grupa [de partid' compresoare din cadrul ‘‘atelierului mecanic mină. f. Și la acest loc de muncă activitatea grupei de partid a contribuit !Își contribuie în prezent la buna funcționare a compresoarelor pentru asigurarea cantității necesare de aer comprimat pentru echipele de mineri. Eforturile acestor mecanici sunt îndreptate spre buna funcționare a compresoarelor și reducerea la minimum a timpului de reparație.. In cadrul adunării grupei de partid tovarășul Nîstor Sindreșteaîiu a scos la iveală unele lipsuri , se mai manifestă printre unii muncitori privind disciplina muncii. Dacă mai sunt cazuri, deși PENTRU SOCIALISM Vineri, 14 octombrie 1960. MIHAIL ȘOLOHOV : DONUL LINIȘTIT, ed. IV, vol. I. Cy80 pag., vol. II 758 pag., ambele volume 41,40 lei. BORIS GORBATOV: NEINFRINȚH, 224 pag., 4 lei. C. SIMONOV: FUMUL PATRIEI, 208 pag., 3,85 lei. V. TENDRIAKOV: ICOANA FĂCĂTOARE DE MINUNI, 150 pag., 2,10 lei. THOMAS MANN : NUVELE („Clasicii literaturii universale“), 336 pag, 7,00 lei. E.S.P.L.A. MARK TWAIN , PRINȚ ȘI CERȘETOR. Cuvint înainte de Eugen B. Marian, 256 pag., 4,30 lei. Ed. tineretului. E. V. TÂRLE: TALLEYRAND, 336 pag., 7,90 lei. E.S.P.L.A. Alături de muncitori „Oare cum arată o mină?! Minerii sînt oameni obișnuiți sau niște eroi? Se urăsc oamenii prin galerii și abataje? Accidentele trebuie să fie frecvente. Condițiile de muncă extrem de grele. Dar sănătatea oamenilor, oare cum se prezintă?“ Aceste întrebări se frămîntau pe tînărul medic Alexandru Munteanu cînd a fost repartizat la exploatarea minieră „Józsa Béla“ din Baia Sprie. Mineri nu văzuse niciodată, iar despre mină citise doar în cărți. La dispensarul medical a făcut cunoștință cu minerii, le-a ascultat durerile, indicîndu-le tratamentul necesar. Lunile s-au scurs, așa cum apa de izvor se scurge la vale. Au trecut aproape doi ani. In acest răstimp medicul Alexandru Munteanu a trecut de nenumărate ori pe la locurile de muncă, s-a interesat de sănătatea fiecărui muncitor. Cunoscînd procesul de producție a putut face propuneri de îmbunătățire a condițiilor de muncă. Așa, de pildă, a constatat că în unele locuri de muncă materialul excavat nu se stropește cu apă după ce-i pușcat, din care cauză provoacă la muncitori diferite Intoxicații. In carnetul său au fost notate diferite probleme cu caracter profilactic, care mai apoi au fost discutate cu conducerea exploatării și luate măsurile necesare. Pentru prevenirea infecțiilor de piele a propus să se folosească săpunul alcalin, iar pentru tulburările digestive create din cauza apei consumate — înființarea a două stații de apă carbo-gazoasă, care au fost puse în funcțiune în subteran, la orizonturile 10 și 13. O dată cu cunoașterea procesului de producție s-a mărit și grija față de muncitori. Gîndurile de la început i-au fost spulberate de realitate. In mină se lucrează cu perforatoare, mașini de încărcat pneumatice, iar galeriile sunt betonate, unele luminate electric. Datorită preocupării pentru prevenirea îmbolnăvirilor, numărul zilelor de incapacitate de muncă s-a redus. Aceste zile reduse înseamnă tot atîtea zile de muncă, înseamnă zeci de tone de minereu date peste plan, înseamnă cîștiguri sporite ale minerilor. în carnetul medicului sînt trecute, printre altele, și cifrele planului sesenal pentru industria minieră prevăzute de Directivele celui de-al Ill-lea Congres al partidului. O parte din acestea vor trebui să fie realizate de muncitorii exploatării „Józsa Béla“. Dar pentru a traduce în fapt aceste mărețe obiective este nevoie de oameni sănătoși, oameni care sa poată înfăptui prevederile partidului. Din preocupările unui medic Intr-o zi el a trecut prin abatajul minerului Vasile Chincea. Era cald. S-a uitat la miner, la oamenii din echipă, apoi și-a notat în carnet: „In abatajul minerului Vasile Chincea temperatura este ridicată. Trebuie luată legătura cu conducerile sectorului și minei pentru a monta burlane și un ventilator în vederea îmbunătățirii aerajului“. Măsurile au fost luate fără întîrziere. In altă zi, mergînd pe la orizontul 14, unde toți muncitorii se află sub control medical periodic, făcut altă constatare pe care a trecut-o în carnet. „Minerul Octavian Piticaru prezintă tulburări digestive. Trebuie transferat la alt orizont unde căldura este mai scăzuta. Gavril Zaharia, încărcător la mașina de încărcat, este bolnav de ulcer duodenal și propun transferarea lui la suprafață. A discutat cu cadrele competente și propunerile au fost acceptate. Numai cunoscînd procesul de producție, condițiile de muncă din subteran, poți lua măsurile necesare de prevenire a îmbolnăvirilor, ne spune medicul. Grija față de sănătatea muncitorilor se reliefează și prin alt aspect. Unii muncitori au nevoie de un tratament mai îndelungat la stațiunile cele mai ridicate. Anul acesta s-au tratat în stațiunile din țară minerii Sandu Gheorghe, Ludovic Bondenlosz, artificierul Gheorghe Bledea și încă 120 de muncitori. Incepînd de la angajarea muncitorilor, examenul medical se face cu seriozitate. Fiind alături de oameni, cunoscîndu-se nu numai condițiile de muncă, dar și condițiile de trai, medicul Alexandru Munteanu mult apreciat de muncitori și de conducerea exploatării miniere „Jozsa Béla“ pentru răspunderea cu care se îngrijește de sănătatea minerilor. AL. PORUMBESCU Tînărul Ioan Baloș de la O.R.S. Satulung îngrijește bine animalele, realizind o depășire a planului in sporul de greutate. Festivalul filmului sovietic Incepînd de mîîne, pe ecranul cinematografului „Minerul“ din Baia Mare vor rula timp de o săptămînă, în cadrul Festivalului filmului sovietic, unele din ultimele capodopere ale cinematografiei sovietice. Unul dintre acestea este filmul „Serioja“, distins anul acesta la Karlovy-Vary cu premiul principal „Globul de cristal“. Realizatorii filmului, regizorii G. Danelia și I. Talakin, au transpus pe ecran, cu mult talent, emoționanta povestire a Verei Panova, care ne introduce în universul sufletesc al unui copil. In scene impresionante, pline de „SERIOJfl“ realismi și gingășie, filmul reda formarea caracterului copilului care pășește în Viață și care privește evenimentele și lumea înconjurătoare prin prisma înțelegerii și sensibilității lui. Micul Serioja, rămas orfan de tată de pe urma războiului, simte nevoia unui sprijin puternic, patern. Mama lui Serioja se recăsătorește cu Dmitri Körösteihez, iar astfel copilul are din nou un tată. La început Serioja privește cu teamă la noul său tată și mai ales la cureaua atîrnată de acesta în baie. Dar Korosteliov nici nu se gîndește s-o folosească, socotind că bătaia n-are ce căuta în metoda de educare. Fiindu-i drag copilul, tatăl vitreg se poartă cu el chiar de la început cu dragoste caldă, cu înțelegere, cîștigîndu-i astfel încrederea și dragostea. Viața lui Serioja se schimba. El simte sprijinul puternic al prietenului de nădejde, care se poartă întotdeauna cu el că și cu un orb mare și care-i inspiră tot mai multă încredere și dragoste. Tatăl vitreg crește și mai mult în ochii copilului în ziua cînd acesta îl ia cu el la sovhozul în fruntea căruia se află. Admirîndu-i forța, inteligența și autoritatea pe care o avea asupra oamenilor, Serioja îl socotește ca pe un mare erou. Jocul lui Borea Barbatov (Serioja), eroul principal al filmului, ne farmecă prin firesc, și sinceritate. El redă cu vioiciune adine: dramatism procesul de formare al caracterului micului Serioja. In rolul mamei și al tatălui vitreg apar cunoscuții actori Serghei Bondarciuk și Irina Skobțeva. Filmul Serioja cucerește de la început și pînă la ultima secvență atenția spectatorilor, atît prin redarea subtilă a relațiilor complexe ce se nasc între cei mari și cei mici, cît și prin importanța deosebită a temei pe care o atacă filmul și anume formarea caracterului copilului care va trăi in societatea comunistă. Pentru părinți aceasta constituie o problemă de cea mai mare importanță. IN FOTOGRAFIE: Scenă din filmul „Serioja“ FAZA REGIONALĂ A FESTIVALULUI BIENAL I. L. CARAGIALE" »»vvvvvvvvvvvvvvv vvvvvvvvw re VVWWVWWVWVWWWVVWW>AWVVWVVWVWWWW Formațiile maramureșene în lumina rampei In cadrul fazei regionale a celui de-al II-lea Festival bienal „I. L. Caragiale“, sîmbătă și duminică s-au întrecut cele mai bune formații teatrale de amatori maramureșene, recitatori și cititori artistici. Dintre formațiile sindicale s-au prezentat la acest concurs colectivul dramatic al fabricii „Unitatea“ din Sighet cu piesa „Cei care rămîn singuri“ de Lucia Demetrius și formația de la I. F. Vișeu cu „ Fata tatii cea frumoasă“ de I. G. Destelnica. Cele două case raionale de cultură — Sighet și Vișeu —■ au prezentat piesele „O scrisoare pierdută“ de I. L. Caragiale (Sighetul) și „A furat-o pădurea“ de M. Leonard (Vișeul). Ca reprezentante ale căminelor culturale, pe scena concursului au fost prezentate formația de teatru din Moisei (Vișeu) cu „Casa din livadă“ de M. Joldin și cea din Nănești (Sighet) cu „îndoiala“ de E. Maftei. Păpușarii au avut o singură reprezentativă: formația Casei raionale de cultură din Sighet, care a prezentat „Artiștii pădurii“ de E. Ghernet. La întrecerea recitatorilor și cititorilor artistici au luat parte: Gheorghe Codrea, Yolanda Trettic, Stanca Borca, Vasile Marusciuc, Vera Reiz (raionul Sighet), Gheorghe Chiț și Eva Zahariaș (raionul Vișeu). Redăm cîteva însemnări de la unul din spectacolele prezentate în cadrul concursului: Două ceasuri cu eroii lui Caragiale Sub formă de spectacol public, Casa raională de cultură din Sighet a prezentat în cadrul bienalei comedia în 4 acte „O pierdută“ de I.L. Caragiale, scrisoare Deși la oră întîrziată — după orele 21 — sala cinematografului „Popular“ a fost arhiplină de spectatorii dornici de a savura încă o dată frumusețea piesei în care marele nostru clasic a satirizat aspru politicianismul demagogic, pseudo-cultura și imoralitatea burghezo-moșierimii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Printr-o interpretare care merita multe cuvinte de laudă, membrii colectivului dramatic au excelat în reliefarea artistică a ideilor mesajului piesei, în care regia artitistică semnată de dr. Mihai Moldovan (consultant artistic Costin Iliescu), a realizat — sögt sg Șgu. ne — „o treabă foarte bună", încă din primele scene interpreții dau pregnanță puternică eroilor piesei. Prefectul Tipătescu, „vampirul“, (prof. Lică Florian) închide binevoitor ochii peste găinăriile polițaiului Pristanda în povestea cunoscutelor steaguri, cu toate că știe („Tocmai dumneavoastră să nu știți, domnule prefect?“) că e vorba de furt din casa statului. Nu-și bate capul cu astfel de mărunțișuri — găinăriile sunt pentru slujbașii mici — el își are „grosurile“ lui, cărora, pe parcursul piesei, li se va dărui cu patimă, luptînd pentru „succesul“ alegerilor. Pristanda, tipul polițaiului aservit intereselor burghezo-moșierimii, devotat prefectului și — mai ales — coanei Zoițica, a grips pp impecabil contur, iar £ £!= uia interpretativă a dr. Iulian Paraschivescu. Adversar lui Cațavencu, în momentul cînd „miroase“ o întorsătură în politică lingușește servil. „Eu gazeta dumîlneavoastră o citesc ca evanghelia!“ — îi șoptește nu mult după ce Îl arestase brutal, băgîndu-l la „hîrdăul lui Petrache“. („Curat violare de domiciliu, dar umflați-1!“.) Interpretul a reușit să creeze un Pristanda autentic. Ceea ce ar mai putea îmbunătăți în creația sa este latura energică, brutală uneori, a polițaiului față de „străini", care nu a fost atît de bine redată ca aceea a servilismului său umil față de șefi. Profesoara Aurelia Chindriș a entuziasmat din nou publicul prin minunatele-i calități interpretative. Trăind rolul Zoei Trahanache, a întrunit impecabil trăsăturile burgheziei trădătoare, prefăcute, însă ca<cuvînt greu“ în gojilila pistredă a politicienilor guralivi și demagogi. Trecîndu-și personajul printr-o gamă de atitudini — uneori contradictorii — interpreta a creat o Zoe deosebit de reușită, capabilă ca, de teama sului personal, să calce compromiși peste dragostea ei, dar și peste interesele partidului în care activează cei care-i sunt apropiați. Venerabilul Zaharia Trahanache, cocoțat în fruntea nenumăratelor comitete și comiții, ne-a apărut în plină splendoare caragialiană în creația dr. loan Ursu. Pe cît de naiv și credul față de fidelitatea Zoei, pe atît de șiret și descurcăreț cînd sînt la mijloc „enteresurile“, Trahanache a captat de la un capăt la altul al piesei atenția publicului. Cuplul Farfuridi-Brînzovenescu, (doctorii Tiberiu Circa și Ioan Vlad), alături de Zaharia Trahanache și Zoe, a oferit poate cele mai serioase clipe de desfătare spectatorilor. „Trădare să fie... dar s-o știm și noi“ — această atitudine, care nu necesită comentarii, a fost întregită de interpreți cu deosebită iscusință Caracterizarea personajelor artistică, culminînd cu sforăitoarele discursuri demagogice, la întrunirea electorală. Merită relevată și creația deosebit de valoroasă a profesorului Tiurcă Eracle, interpretul rolului lui Nae Cațavencu. Lupta pentru deputăție prin toate mijloacele — șantaj, lacrimi false etc. — a fost o frământare pe care interpretul a trăit-o veridic. Poate că unele îngroșări prin mimică ale caracterului șiret și perfid ar ridica interpretarea pe o treaptă și mai înaltă zîmbetul mai rar, teama de prefect mai prezentă pe chip și patos mai mult, după ce-i iertat de Zoei. Tot prin interpreții cei mai buni se numără și dr. Ioan Moigrădeanu, care a adus pe scenă Cetățeanul turmentat, reprezentant fără nume al alegătorilor de rînd, pe care cei de sus îl orbesc, înșeală, îl disprețuiesc. „Dar, eu îl pentru cine votez?“ e o întrebare în care — ignorant — nu se poate descurca singur, obișnuit ca „cei de sus“ să i-o limpezească. E un merit al interpretului că eroul n-a apărut ca un simplu turmentat, ci, dincolo de aspectul exterior, i s-a conturat clar trăsătura morală de om cinstit, disprețuitor față de cel care, îmbătîndu-l, l-a furat de scrisoarea pe care pînă la urmă tot o va aduce „adrisantului". „Vechiul luptător de la’48“ Aga.miță Dandanache a fost și el la înălțime prin creația interpretativă a dr. Dionisie Pop, întrunind cu prisosință atît aspectul interior cît și cel moral spre care a năzuit autorul piesei prin Agamiță. De o caldă apreciere s-au bucurat și intervențiile institutorilor Ionescu și Popescu (Valentin Ananie și Valentin Popovici). La succesul spectacolului și-au dat aportul din plin și cetățenii alegători și muzica, precum și organizatorii decorurilor. Privind spectacolul într-o imagine globală, putem afirma că artiștii amatori din cadrul Casei raionale de cultură din Sighet au adus încă o dovadă a dragostei lor rodnice pentru valorificarea comorilor artistice prin munca culturală de masă. MLRCM RQP ■JÜ Scrisoare către redacție Electricianul nostru vrea să devină Comuna noastră Ardusat, raionul Șomcuta, a fost electrificată în anii regimului democrat-popular și acest lucru a umplut de mulțumire inima fiecărui cetățean. In scrisoarea de față n-o să mă ocup de aportul cetățenilor la această lucrare și nici despre numărul celor care și-au introdus lumina electrică în locuințe, ci despre felul cum muncește electricianul Gheorghe Rusu — întreprinderii angajat al comunale nr. 1 Baia Mare—■ la întreținerea rețelei electrice, înlăturarea deranjamentelor etc. din Ardusat. In primul rînd, atunci cînd are loc un deranjament, tovarășul Rusu e de negăsit. Dacă ai norocul să-l întîlnești și-l chemi gestionar să repare instalația electrică promite că vine, dar devenit, nici gînd. Așa mi s-a întîmplat și mie. Defectîndu-mi relația electrică, instatimp de 6 zile, atît eu cît și tata și mama, am tot umblat după electrician și l-am rugat să vină să repare lumina. „Vin numaidecît“, ne liniștea el, dar devenit nu venea. Din aceasta cauză a trebuit să-mi cumpăr iar o lampă cu petrol, căci am o fetiță, care umblă la școală și trebuie să-și lecțiile de casă, Dacă Și încă un amănunt: electricianul Rusu nu vine personal și la timp pentru a încasa costul lunar al curentului, ci se mulțumește să-ți trimită chitanța prin copii de la școală. Unul dintre vecinii mei mi-a spus că dacă Gheorghe Rusu lipsește atît de des din sat, asta se explică și prinaceea că stă mai mult, pe la Arieșu de Cîmp,n sat unde soția saț este gestionară și vezi bine îi mai dă și el o mînă de ajutor. _ Ținînd cont de aceste lipsuri, noi întrebăm conducerea întreprinderii comunale nr. 1 Baia Mare. N-am fi bine oare ca să i ne trimită un alt electrician, iar lui Gheorghe Rusu să i se recomande vreun post de gestionar în cooperație?. Vasile Span deputat în Sfatul popular din comuna Ardusat Pentru sănătatea celor ce muncesc organele de ocrotire a sănătății din orașul Baia Mare au organizat o acțiune de control și recoltare de singe pentru analize în circumscripția sanitară nr. 7 (cartierul I. V. Stalin). Acțiuni asemănătoare se vor desfășura și la exploatarea minieră „Petre Gheorghe“ și uzinele „Gheorghe Gheorghiu-Dej“. La această acțiune au participat medici, precum și un număr de 60 cadre medicale (felceri, surori), printre care și eleve de la Școala de surori de Cruce Roșie din orașul Baia Mare. Echipele au fost formate din clte două cadre medicale echipate cu truse complete pentru a putea efectua recoltarea în cele mai bune condițiuni. Au fost duse convorbiri de la om la om, lămurindu-se populația asupra importanței și rolului recoltării de singe în depistarea unor boli. Cele 24 de echipe au vizitat aproximativ 250 de familii, făcînd un număr de 640 recoltări. In cadrul acțiunii de analiză a stării de sănătate a populației (adulți și copii) consultațiile vor fi acordate de medici specialiști în mod gratuit. jI. loan Roman i corespondent Gheorghe Mogoș este cunoscut la uzinele „7 Mai" din Baia ca unul dintre cei mai buni muncitori ai secției de întretinere Mare El ss*gardgr^la mai IMUpz kWBM dintre, card au și fost aplicat^