Pentru Socialism, iulie 1964 (Anul 14, nr. 3249-3275)
1964-07-25 / nr. 3270
SIMESil? 55 iulie 1964 «furt Jcita necesîa libereIara celor trei trișori ANII UNOR MARI PREFACERI In „Țara celor trei Crișuri“, cum este denumită regiunea Crișana, au avut loc, în ultimele două decenii, ca pretutindeni în patria noastră, a bunei transformări. Acest ținut bogat, cu oameni harnici și pricepuți, era cunoscut în trecut ca unul din cele mai înapoiate din țară. In acea vreme existau în regiune doar cîteva fabrici mici și ateliere meșteșugărești. Acum locul acestora l-a luat industria modernă. In anii puterii populare s-au alocat regiunii peste 9 miliarde lei pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei, agriculturii și a celorlalte ramuri economice. In ultimii ani, in industria energiei electrice s-au pus în funcțiune hidrocentrala de la Aștileu, termocentrala de la Voivozi, liniile electrice de înaltă tensiune Aștileu-Voivozi, Sărmășag-Borumbîaca. Se află în construcție termocentrala de mare capacitate din orașul Oradea. In industria metalelor neferoase s-a construit stația de preparare a bauxitei de la Chistag, stația pentru extracția și spălarea bauxitei din zona Craiului — Dobrești și se află în construcție în stadiu avansat Uzina de alumină Oradea — unul din importantele obiective ale sesenalului. Ramura extractivă, inexistentă în trecut, cuprinde azi 14 exploatări. O serie de mari întreprinderi vin să completeze peisajul industrial contemporan al regiunii: fabrica de mașini-unelte „înfrățirea“, cea de produse chimice „Sinteza“, de cărămidă „Refractara“, de tricotaje „Miorița“, de blănuri ,,1 Mai“, de ulei „Industrial“, de conserve „Avîntul“ etc. Numărul întreprinderilor republicane a ajuns astăzi la 43. Acestea, împreună cu cele din industria locală și unitățile cooperației meșteșugărești realizează în prezent întreaga producție industrială a regiunii din anul 1938 în numai 60 de zile. Puterea populară a adus și pentru țărănimea muncitoare din această parte a țării o viață nouă. Agricultura a înregistrat mari succese, îndeosebi după terminarea colectivizării. In prezent, aproape 100 gospodării colective, printre care cele din Sîntana, Șimand, Mădăraș, Diosig, Batăr, Tinca și altele, sunt milionare și multimilionare. Ele dispun de un sector zootehnic bine dezvoltat și un fond de bază între 7—16 milioane lei fiecare. Anul acesta, gospodăriile agricole colective din regiune și-au propus să realizeze din valorificarea produselor un venit de aproximativ 665 milioane lei, din care numai sectorul zootehnic va aduce 228 milioane. La dispoziția agriculturii regiunii Crișana stau acum 12 stațiuni de mașini și tractoare. Ele au un parc de mașini și tractoare de 9 ori mai mare față de 1950. Creșterea producției de cereale, plante tehnice și a celei legumicole, ca urmare a mecanizării lucrărilor agricole, a aplicării metodelor avansate și sprijinului acordat de consiliile agricole, se oglindește și în faptul că gospodăriile agricole colective valorifică acum un volum de produse de aproape două ori mai mare decît în 1960. Dezvoltarea economică și socială a regiunii a făcut posibila schimbarea an de an a înfățișării localităților. Pe harta regiunii au apărut orașe aproape în întregime noi, precum și noi centre muncitorești — Popești, Irmășag, Voivozi, Șuncuiuș și altele. Casele aspectuoase, străzile asfaltate, iluminate fluorescent, parcurile din centrul comunelor Valea lui Mihai, Sîntana, Sălard, Diosig, Tinca, Ineu și altele dau acestor localități un aspect urban. Din fonduri proprii, în satele regiunii au fost construite în ultimii 10 ani peste 30.000 case. Nu este sat sau cătun unde să nu se fi construit în ultimii ani școli, cămine culturale, dispensare medicale și alte obiective socialculturale. Numai în acest an, cu sprijinul sfaturilor populare, prin contribuția voluntară și munca patriotică a cetățenilor se construiesc peste 400 diferite obiective de interes obștesc. Rezultatele deosebite obținute în dezvoltarea economică și social-culturală a regiunii Crișana sunt rodul muncii entuziaste a oamenilor muncii din toate domeniile de activitate, care, sub conducerea organizațiilor de partid, au tradus în viață sarcinile trasate de partid. In prezent, oamenii muncii din industrie, agricultură și din celelalte domenii de activitate ale regiunii Crișana desfășoară o însuflețită întrecere pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. DIMITRIE POPA vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional Crișana Pierzîndu-se în scurgerea lentă a vremii, prin apele pîraielor din Apuseni, bauxita — acest minereu intens colorat — a rămas pînă acum o bogăție neexploatată. Anul acesta i se va întocmi și bauxitei „carnetul de muncă". In urma unor profunde procese chimice, ea va da naștere aluminiului, și prin aceasta va contribui la crearea unei noi ramuri a industriei metalurgice neferoase din țara noastră, obiectiv important stabilit de Congresul al III-lea al partidului. 250.000 tone de minereu de bauxită vor lua în fiecare an drumul stației de preparare aflată în plină construcție la Dobrești. Iar de aci, calea spre aluminiu a minereului se va îndrepta spre orașul de pe Criș, la marginea căruia freamătul muncii entuziaste anunță un mare șantier — Uzina de alumină de la Oradea. Secțiile de bază ale fluxului tehnologic, fiecare de mărimea unei întreprinderi, au intrat sau intră în finisare. Instalațiile în aer liber, mari recipienți și de compozoare uriașe vestesc de departe călătorilor prezența specifică a unei uzine chimice. In interioare se montează utilaje. In alt punct se ridică laboratorul uzinei, stațiile de compresoare și de transformatoare. Iar în acest timp, în alte locuri, sute de muncitori și maiștri se pregătesc în școlile profesionale să participe cu toată competența la procesul transformării bauxitei în alumină. Iar de aci, drumul minereului adus din Apuseni va continua și se va opri la Olt, la Slatina, constituind o nouă legătură între aceste regiuni, așa cum sunt legate toate regiunile țării în procesul armonios al construirii economiei noastre socialiste unitare. Aci, la Slatina, alt nou și gigant obiectiv al industriei noastre îl va transforma în acel metal alb, ușor și rezistent, aluminiul. In fotografie. Vedere de ansamblu a șantierului din Oradea, de unde va porni anual spre Combinatul de la Slatina materia primă pentru producerea a 50.000 tone de aluminiu. ★ Viață culturală intensă In regiunea Crișana s-au alocat anul acesta pentru construcția celor 280 săli de clasă, dotarea cu mobilier școlar, material didactic, reparații capitale și alte lucrări menite să contribuie la buna desfășurare a procesului de învățămint peste 49 milioane lei — dublu față de 1960. In anii sesenalului au fost construite în regiunea Crișana 1.429 săli de clasă. In prezent funcționează, de asemenea, în regiune 25 de școli medii față de numai 6 care existau în 1948. La Oradea au luat ființă în ultimii ani școala medie de muzică și artă plastică, o școală tehnică, un centru școlar de meserii, iar la Beiuș, Șimleu s-au înființat școli profesionale. In una din cele mai frumoase clădiri ale orașului Oradea funcționează de anul trecut Institutul pedagogic de 2 ani care pregătește învățători și Institutul pedagogic de 3 ani pentru pregătirea noilor cadre de profesori. Ca urmare a asigurării bazei tehnico-materiale și a dezvoltării rețelei școlare, în regiunea Crișana a crescut numărul profesorilor cu 2.200 față de 1948, iar cel al învățătorilor și al educatorilor s-a triplat. In anii puterii populare, în satele din Țara celor trei Crișuri s-au înființat peste 600 cămine culturale. In aceste lăcașuri de cultură activează în prezent peste 35.000 artiști amatori. PENTRU SOCIALISM CONCURS PE SCENA CĂMINULUI CULTURAL DIN SĂLARD Din experiența noastră Gospodăria agricolă colectivă „Viața Nouă“ din Sîntana a pășit in cel de-al 15-lea an de existență. In actul de constituire sînt înscrise, la loc de cinste, numele celor 35 de familii de romîni, maghiari și germani, care au pornit cu hotărîre printre primii din regiunea Crișana spre colectivizarea agriculturii Azi, gospodăria cuprinde peste 2.500 de colectiviști, care lucrează 3.330 hectare. Ordinul Muncii clasa I, conferit gospodăriei, precum și cele aproape 20 de diplome cîștigate în diferitele întreceri pentru sporirea producției, vorbesc de la sine despre hărnicia colectiviștilor noștri. An de an, gospodăria încheiat un bilanț tot mai rodnic. Producția de grîu la hectar a crescut de patru ori și la porumb de opt ori față de primul an de existență a colectivei. In ultimii 6 ani producția de peste 5.000 kg porumb boabe la hectar și 2.200 kg grîu a devenit obișnuită. Gîndul nostru ne poartă însă mai departe. Pe baza posibilităților existente, a sprijinului acordat de specialiști, angajamentul colectivei noastre este să obținem în acest an un vagon de porumb știuleți la hectar, pe întreaga suprafață de peste 2.000 hectare, o producție medie de 2.300 kg grîu și 30.000 kg sfeclă de zahăr. In acest scop, întreaga suprafață cultivată cu grîu, porumb, plante tehnice, legume și altele s-a însămînțat numai cu soiuri de înalta productivitate, care au dovedit cele mai mari sporuri în condițiile de climă și sol din această parte a regiunii. O mare atenție acordă consiliul de conducere al gospodăriei dezvoltării sectorului zootehnic. Astfel, în ultimii ani au fost construite peste 50 de obiective agrozootehnice care cuprind adăposturi igienice, trainice, moderne, dotate cu adăpători automate, aparate electrice de muls, instalații pentru transportul mecanizat al furajelor etc. In prezent, efectivul de animale proprietate obștească cuprinde aproape 8.000 capete, de trei ori mai mult decît în anul 1959, iar numărul păsărilor a sporit de 15 ori. Dezvoltarea economico-organizatorică a gospodăriei, sporirea continuă a producției vegetale și animale ne-a ajutat să valorificăm an de an, pe bază de contract, cantități tot mai mari de produse. Anul trecut, de exemplu, gospodăria noastră a valorificat 1.740.000 kg porumb boabe, revenind 2.050 kg la fiecare hectar cultivat și 7.000 kg carne la suta de hectare. Ca urmare a creșterii producției, au crescut continuu și veniturile bănești, care în anul trecut au ajuns la peste 8.670.000 lei. In acest an am prevăzut să realizăm venituri de peste 12.200.000 lei. Valoarea proprietății obștești însumează în prezent 16.634.000 lei, revenind 536.000 lei la suta de hectare. Veniturile sporite ne-au ajutat să ne gospodărim mai bine, să creăm noi ramuri de producție, să folosim cu mai multă chibzuială resursele și posibilitățile locale. De patru ani, gospodăria noastră nu mai solicită credite de stat ci se finanțează numai din fonduri proprii. O dată cu dezvoltarea gospodăriei și întărirea ei economică și-a schimbat înfățișarea întreaga comună. Cele peste 650 case noi, ridicate de colectiviști, alcătuiesc la noi, în Sîntana, partea modernă a comunei, „satul nou“, cum îi spun colectiviștii. Lumina electrică strălucește pe toate ulițele și în majoritatea caselor. La îndemîna sătenilor se află acum un cinematograf, o bibliotecă , un cămin cultural, un spital cu 4 secții de specialitate, iar pentru copiii lor funcționează șapte școli de 4 și 8 ani, precum și o scoală medie. In aceste zile din plină campanie de vară, colectiviștii intensifică întrecerea pentru executarea lucrărilor în termen optim și la un înalt nivel agrotehnic. Ei sînt cointeresați în sporirea producției prin ridicarea valorii zilei-muncă și prin retribuția suplimentară. GHEORGHE GOMNA Erou al Muncii Socialiste, președintele G.A.C. „Viața Nouă“ din Sîntana Peste mări • J wi și țari Pe malul sting al Crișului Repede, la marginea Oradiei, s-a ridicat în anii puterii populare Uzina constructoare de mașiniunelte „înfrățirea“. Locuitorii orașului privesc cu mîndrie halele noi și impunătoare ale uzinei, care s-a dezvoltat an de an. Ea produce astăzi, față de 1950, de peste 14 ori mai multe mașini, de tipuri diferite, care se bucură de aprecieri în peste 30 de țări ale lumii. Nivelul tehnic al procesului de producție asigură o înaltă calitate produselor realizate. Mașini de frezat portale, strunguri de precizie, dispozitive, scule și verificatoare moderne au luat locul unor mașini uzate. In ultimii 3 ani au fost date în folosință noi hale pentru prelucrări, montaj și finisaj. Totodată, au fost aplicate o serie de măsuri tehnico-organizatorice menite să asigure îndeplinirea ritmică a planului. Toate acestea au făcut să crească productivitatea muncii in ultimii 3 ani cu peste 20 la sută. In vederea dezvoltării capacității uzinei, între anii 1960—1963 s-au alocat peste 78,5 milioane lei investiții — de trei ori mai mult decît între anii 1951—1953. Uzina are noi perspective de dezvoltare. In prezent ea arată ca un mare șantier. Schelele, cofrajele pentru turnat beton, convoaiele de mașini încărcate cu materiale de construcții întăresc afirmația: „construim“. In anul viitor se va lucra aici după ultimele cerințe ale tehnologiei moderne. Se vor amenaja secții noi, laboratoare. Vrem ca și în viitor uzina noastră, care a ans la 20 de participat în ultimii expoziții și tîrguri internaționale, să confirme prestigiul de care se bucură în lume produsele industriei constructoare de mașini ale patriei. CONSTANTIN IONESCU directorul Uzinei „înfrățirea" 3 în cîteva rînduri Este bine știut faptul că In regimul burghezo-moșieresc mortalitatea infantilă în fostul județ Bihor se ridica la peste 20 la sută. Malaria, tuberculoza și alte boli secerau mii de vieți lipsite de asistență sanitară. Dar acestea sînt de domeniul trecutului. Azi în regiunea Crișana funcționează 25 spitale, 95 case de naștere, 191 circumscripții sanitare cu dispensare medicale. In ultimii ani la Beiuș, Gurahonț, Nucet au fost construite spitale moderne cu o capacitate de 300 pînă la 500 de paturi. La Oradea s-a înființat centrul regional al caravanelor sanitare, centrul regional de recoltare și conservare a sîngelui, iar spitalele existente au fost modernizate și dotate cu utilaj de înaltă tehnicitate. Tot aici funcționează stația Aviasan dotată cu 5 avioane. Iar fiecare centru de raion funcționează în prezent stații de salvare cu câte 8—11 autosalvări. Numărul medicilor s-a dublat, iar al cadrelor medii sanitare a crescut de trei ori. Ca urmare a tuturor acestor măsuri, mortalitatea infantilă s-a redus în cursul acestui an la 4 la sută, iar mortalitatea generală față de 19,9 la mia de locuitori în trecut la numai 9,5 în prezent. Rețeaua comercială, în continuă dezvoltare, cuprinde în prezent în regiune 2.300 unități. Numai în anul 1963 s-a vîndut prin aceste unități un volum de produse industriale și agroalimentare în valoare de 2.200.000.000 lei, iar în primele cinci luni ale acestui an volumul produselor desfăcute prin rețeaua comercială din regiune întrece cu peste 150 milioane lei valoarea celor desfăcute în aceeași perioadă a anului trecut. RITMURI NOI ÎN INDUSTRIA UȘOARĂ In peisajul industrial al regiunii Crișana se reliefează pregnant și unitățile economice producătoare de bunuri de larg consum. Fabricile de încălțăminte, de blănuri, tricotaje, confecții, textile etc., au fost înzestrate cu utilaje noi, s-au construit secții și ateliere spațioase și luminoase. Numai în anii 1963—1964, fabricile industriei ușoare din orașul Oradea și regiunea Crișana au fost înzestrate cu mașini moderne, de mare productivitate, în valoare de peste 200 milioane lei. Fabrica de confecții Oradea. Această întreprindere, în care își desfășoară activitatea peste două mii de muncitori și muncitoare, a luat ființă cu cîțiva ani în urmă. Pe drept cuvînt se poate spune că aici totul poartă amprenta noului, începînd cu clădirea și terminînd cu mașinile. Colectivul fabricii, antrenat în întrecerea socialistă, acordă o importanță deosebită calității confecțiilor, răspunzînd în felul acesta exigențelor tot mai sporite ale cumpărătorilor. Comparativ cu anul 1961 producția globală aproape s-a dublat, iar productivitatea muncii a crescut cu peste 60 la sută. . Folosind mai rațional materiile prime, preocupîndu-se continuu de îmbunătățirea calității produselor și muncitorii de la fabricile de încălțăminte „Solidaritatea", „Crișul“ și „Arta“ au sporit indicii de calitate cu 2—3 la sută. In prezent, peste 95 la sută din încălțămintea produsă în aceste unități este de calitatea I. O așa-zisă fabrică căreia i se potrivea mai degrabă denumirea de „atelier meșteșugăresc“ a fost, cu ani în urmă, și Fabrica de textile „Crișana“. Astăzi, pe același loc, muncitorii își desfășoară activitatea în secții noi, mînuind cu pricepere războaiele de țesut și alte utilaje de mare productivitate. Țesăturile fabricate aici, prin varietatea culorilor, desenelor și prin calitatea lor vin să întregească abundența din comerțul socialist. Printre unitățile înnoite din temelie se numără și fabricile de tricotaje „Miorița" și de blănuri „1 Mai“. Producția de tricotaje din acest an este cu aproape 8 la sută mai mare decît cea de anul trecut și cu 76,3 la sută mai mare decît în primul an al desenalului. Multe din produsele realizate în aceste unități sînt cunoscute și apreciate și peste hotare. Ritmul de dezvoltare a industriei ușoare din regiunea Crișana este ilustrat de o cifră grăitoare, întreprinderile și fabricile de acest gen realizează producția anului 1950 în mai puțin de 40 de zile. Aspect de la Casa de cultură din orașul Dr. Petru Groza PAGINA REALIZATA DE REDACȚIA ZIARULUI „CRIȘANA“-ORADEA IN COLABORARE CU CORESPONDENTUL IN REGIUNEA CRIȘANA AL AGENȚIEI ROMÂNE DE PRESA „AGERPRES“.