Pentru Socialism, iulie 1965 (Anul 15, nr. 3560-3586)

1965-07-22 / nr. 3578

PIJ'ŐLET'm DIN TOATE TARILE, UNIfi-VAÍ € t ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XV Nr. 3578 Joi 22 iulie 1965 6 pagini — 25 bani „Aplicarea în viață a noului Statut va duce la întărirea continuă a partidului, a unității sale, la creșterea forței lui politico-organizatorice, a rolului său conducător, în opera de desăvîrșire a construcției socialiste“.­­Din Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prezentat de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al IX-lea al P.C.R.) Lucrările Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român Lucrările ședințelor de miercuri dimineața ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost conduse de tovarășii Petre Borilă și Constantin Pîrvulescu. Intîmpinat cu vii și puternice aplauze tovarășul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de aplauze puternice. In continuarea ședinței, tovarășul Petre Borilă a prezentat Congresului propunerea de a se alege comisia care să pregătească propunerile de candidați pentru membrii Comitetului Central al Partidului și ai Comisiei Centrale de revizie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcătuită din tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Ver­­deț, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dănălache Florian, Dop Gheorghe, Drăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekaș Ludovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ștefan, Mihai Nicolae, Militaru Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brîncoveanu, Roșu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunțat apoi că un număr de persoane s-au adresat Con­gresului cu cererea de a li se reexamina situația de partid s-a propus să se aleagă o comisie care să examineze aceste ape­și luni. Congresul a aprobat constituirea comisiei. In urma consultării cu delegații din toate regiunile țării, to­varășul Constantin Dăscălescu, delegat al organizației regionale de partid Galați, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarășii: Guran Ion, Haș Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. In continuarea discuțiilor au luat cuvîntul tovarășii Gheorghe Necula, delegat al organizației regionale de partid București, Ion Cetățean III, delegat al organizației regionale de partid Maramureș, Iosif Banc, delegat al organizației regionale de partid Mureș-Au­­tonomă Maghiară, Ilie Murgulescu, delegat al organizației regio­nale de partid Oltenia, Constantin Drăgan, delegat al organizației orășenești de partid București, Ilie Cîșu, delegat al organizației regionale de partid Ploiești, Virgil Cazacu, delegat al organizației regionale de partid Iași. In cursul ședințelor de dimineață au rostit cuvîntări de salut tovarășii Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez; Dipa Nusantara Aidit, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Indonezia; Jenő Fock, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ungare; Armando Cossutta, membru al Direcțiunii Partidului Co­munist Italian,­ Bohuslav LaStovicka, membru al Prezidiului Comi­tetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, preșe­dintele Adunării Naționale a Republicii Socialiste Cehoslovace, Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, care a în­­mînat apoi Prezidiului mesajul adresat Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam,­ Ra­miz Alia, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Muncii din Albania, Max Reimann, prim-secre­­tar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegațiilor partidelor comuniste și muncitorești au fost subliniate cu vii aplauze de delegații și invitații la Congres. Lucrările ședințelor de după-amiază ale Congresului au fost conduse de tovarășii Ștefan Voitec și Dumitru Coliu. Intîmpinat cu vii și puternice aplauze a luat cuvîntul tova­rășul Alexandru Drăghici. La discuții, în continuare, au luat cuvîntul tovarășii Vasile Daru, delegat al organizației regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, delegat al organizației orășenești de partid București, Mihail Florescu, delegat al organizației regionale de partid Argeș, Ion Delcea, delegat al organizației regionale de partid Oltenia, (Continuare în pag. a 4-a) în paginile a 2-a și a 3-a : Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român prezentat de tovarășul GHEORGHE APOSTOL UNITI SUB STEAGUL GLORIOS AL PARTIDULUI « ä. III „HI us în inima munților, la Șuior, exploatarea la zi­duiește de zgo­motul perforatoarelor. Munca se desfășoară la fel ca-n alte zile și totuși, din graba oamenilor, din mișcările lor se vede că munca lor de azi are ceva festiv, ceva de zile mari. Cu puțin înainte de ora 9, artificierul Dinu Forbatiu a coborît coasta, alăturîndu-se o­­a­menilor din firidă. Și-a urmat ex­­plozorul la maximum și a rămas așa, cu ochii și urechile ațintite asupra aparatului de radio porta­tiv. In adăpost s-a lăsat liniște a­­dîncă. Minerii sorb cu nesaț fie­care cuvînt rostit acolo la Bucu­rești în marele forum al comuniș­tilor. Cînd tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a rostit de la înalta tribună a Congresului cuvintele istorice prin care partidul nostru se va numi Partidul Comunist Ro­mân, minerii nu s-au mai abținut. In adăpost a izbucnit un ropot de aplauze. Atunci s-a ridicat comu­nistul Forbatiuc cu explozorul în brațe și le-a spus: — In cinstea partidului comu­niștilor, în cinstea viitoarelor noastre succese!... Cheia a slobozit arcul explozo­ A treia zi a lucrărilor Con­gresului al IX-lea al Partidu­lui Comunist Român. Cefe­riștii din Baia Mare în scur­tul lor răgaz au ținut să as­culte noi vești despre des­fășurarea mărețului eveni­ment din viața partidului și poporului nostru. rusus. Sus în carieră o parte din munte s-a despicat, iar apoi ecoul a purtat multă vreme pușcătura. Ziua de 19 iulie a adăugat la activul șuiorenilor noi realizări. A „căzut" atîta minereu, încit s-ar fi putut încărca mai bine de un va­gon peste sarcinile de plan. Cine a muncit mai bine? Asta-i greu de spus. S-au întrecut pe sine și mi­nerii din brigada lui Petru Horea și cei din brigada lui Aurel Rusu. Nu s-au lăsat mai pe jos nici or­tacii lui Stelian Bîrcea și nici cei ai lui Aron Cherecheș. Cu toții au ținut să cinstească deschiderea lucrărilor celui de-al IX-lea Con­gres al Partidului Comunist Ro­mân cu rezultate deosebite în munca lor. e la Cavnic o veste­­ Uit îmbucurătoare. La te­ 10 Iefon șeful minei, in* jin­V, ginerul Ștefan Dumi­:... .„mi­...llb­ trescu: In ziua de 19 ... iulie, ne spune ei, mi­nerii noștri au dat cu avînt bătă­lia pentru obținerea de minereu cit mai mult. In toate locurile de muncă, comuniștii au fost ca și în celelalte zile, sufletul întrecerii. Țin să remarc deosebitele succese obținute de minerii din sectoare­le III și IV ale minei care și-au întrecut planul zilnic cu 15 la sută și, respectiv, cu 20 la sută. Evidențiem in mod special munca depusă de minerii din abatajul re­manent condus de Gheorghe Mi­­halca și a celor din abatajul cu fîșii orizontale unde este șef de brigadă comunistul Gheorghe Ne­­grescu. Pe filele istoriei patriei noastre s-a Înscris o nouă dată: 19 iulie 1965. Această zi de iulie mar­chează mărețul eveniment — cel de-al IX-lea Congres al partidului, care deschide perspective largi pentru dezvoltarea într-un ritm și mai rapid a tuturor ramurilor eco­nomiei și culturii noastre, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Alături de întregul nostru popor, și lucrătorii sanitari din raionul Vișeu urmăresc cu mare însufle­țire lucrările Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Gîndurile lor se îndreaptă spre sala Palatului Republicii, unde cel mai înalt for al partidului nostru elaborează programul grandios al unui viitor fericit. Directivele a­­doptate de Congres își vor găsi expresia în realizarea unui întreg șir de obiective economice și so­­cial-culturale și ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Realizările obținute în perioada dintre cele două Congrese ale partidului constituie chezășia în­făptuirii obiectivelor mărețe stabi­lite de Congresul al IX-lea Partidului Comunist Român. Schim­ab­­ările care s-au petrecut in do­meniul ocrotirii sănătății oameni­lor muncii din raionul nostru constituie o bază sigură pentru noi succese in acest domeniu. A­­ceastă dezvoltare a ocrotirii sănă­tății se face simțită în viata mi­nerilor, muncitorilor forestieri, lu­crătorilor agricoli și a celorlalte categorii de oameni ai muncii din raion. Nenumărate sunt exemple­le care ilustrează grăitor dezvol­tarea ocrotirii sănătății în raion. In Raportul de activitate pre­zentat la Congres de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU se arată că: „Pentru satisfacerea nevoilor social-culturale ale populației, în perioada 1960—1965 s-au cheltuit 108 miliarde lei, reprezentînd a­­nual aproximativ un sfert din bu­getul țării". Din această sumă u­­riașă, o însemnată parte s-a chel­tuit în scopul ocrotirii sănătății. Datorită acestui fapt și în raionul Vișeu s-au asigurat condiții co­respunzătoare pentru desfășurarea la un nivel înalt a acțiunilor de ocrotire a sănătății. In prezent oa­menii muncii din raion dispun de cinci spitale, o policlinică moder­nă, numeroase case de naștere și circumscripții sanitare. Nu demult s-a dat în folosință, în bazinul fo­restier Wasser, un nou dispensar. Pe Ungă aceasta, în Sanatoriul de boli pulmonare de la Borșa, bol­navii beneficiază de tratament co­respunzător. In anii planului sese­­nar a sporit în măsură însemnată numărul medicilor și cadrelor me­dii sanitare, s-a îmbunătățit apro­vizionarea cu medicamente, iar u­­nitățile noastre sanitare au fost înzestrate cu aparate medicale moderne. In ultima vreme au fost modernizate spitalul de la Poienile de sub Munte și dispensarul me­dical de la Moisei. Raportul de activitate prezentat la Congres de tovarășul Nicolae Ceaușescu conține un tablou cu­prinzător al perspectivelor viito­rului patriei noastre socialiste în toate domeniile vieții. Un loc în­semnat îl ocupă și ocrotirea sănă­tății. Se va continua acțiunea de combatere a bolilor, oamenii mun­cii vor avea posibilitatea să se bucure tot mai mult de bineface­­rile realizărilor social-culturale. In acest sens se va dezvolta în vii­torii cinci ani și rețeaua sanitară a raionului Vișeu. Prin înființarea de noi obiective sanitare, printr-o largă acțiune de educație sanitară, prin cursuri de perfecționare a cunoștințelor cadrelor sanitare și asigurarea unei asistente medicale la nivelul cerințelor, vom contri­bui la înfăptuirea hotărîrilor a­­doptate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Dr. IO­AN TERȚ­AN șeful secției sănătate și pre­vederi sociale a Sfatului popular raional Vișeu, n. c <n "iSakSi" . Pentru sănătatea celor ce muncesc CONDUCĂTORI AI PARTIDULUI IN MIJLOCUL UNOR PARTICIPANȚI LA PRIMUL CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN — 8 MAI 1921. > w Marile bucurii se nasc din muncă La ora cînd în sala Pala­tului R. P. Române își în­cepea lucrările cel de-al IX-lea Congres al P. C. R., echipa de mineri condusă de Ioan Mi­­hiș dădea a treia pușcătură a schimbului. Se împlinea la ora aceea o dorință a echipei de la orizontul „Matei": angajamentul luat de a realiza până la Gongres 60 m.l. galerie a fost depășit cu 28 de metri. S-a terminat schimbul, și echi­pa a pornit spre casă. In fiecare casă au fost răsu­cite butoanele aparatelor de ra­dio care transmiteau, culese din eter, cuvinte calde de grijă pen­tru oamenii muncii, rostite de la tribuna Congresului. A doua zi echipa s-a întrunit la intrarea în galerie. — Ați ascultat?, întrebă Mihiș. — Noi da, îi răspunse utecis­­tul Augustin Ghergheli, dar tu? — Am ascultat și eu, zice Mi­­hiș, și ochii îi străluciră ca de o imensă bucurie. Și cred că nu există capitol în care să nu fie vorba despre oamenii muncii, despre grija părintească pentru noi toți. Am ascultat cu atenție capitolul care vorbea despre ri­dicarea bunăstării oamenilor muncii, care este scopul întregii politici a partidului. Salariul real, se spune în Raportul C.C. al P.G.R., va crește pînă în 1970 cu 20—25 la sută față de 1965. Și mă gindeam atunci că de la Congresul anterior mi-am făcut casă frumoasă cu două camere mari și dependințe, mi-am cum­părat mobilă și chiar o motocic­letă cu care vin la mină. N-am trăit rău și vom trăi mai bine. Augustin Ghergheli îl între­rupe pe Mihiș. „Eu am reținut gri­ja pentru tineret. Incepînd din acest an, cărți gratuite pentru elevii din clasa I până la clasa a XII-a. Investiții de 3,5 miliarde lei pentru lărgirea bazei materia­le a invățămintului, că se vor con­strui în următorii 5 ani 4.000 săli de clasă, internate cu 54.000 lo­curi, cămine și cantine studen­țești cu 15.000 de locuri etc. Am reținut cifrele astea pentru că am și eu doi copii, ai și tu Mihiș patru și văd în ele tot viitorul lor strălucit..." A pornit echipa pe galerie spre locul de muncă, și fiecare miner vorbea cu însuflețire despre per­spectivele de viitor, văzute în lumina documentelor Congresu­lui. Intr-un cap de galerie, spre est, perforatoarele bateau cu hărni­cie în porțile închise de milenii ale stîncilor, spre intersecția cu un nou filon metalifer. Mihai Chira a predat schimbul cu un avans de 4 metri, Mihiș a preluat perforatorul din mers, ca la șta­fetă. Au trecut ceasurile de par­că prinseseră aripi. S-au dat tot trei pușcături, dar schimbul s-a terminat prea repede parcă. A măsurat și Michiș drumul parcurs prin stîncă. Erau aproape 5 me­tri. Și in timp ce de pe rulotă panglica gradată se spre fundul de galerie, desfășura Mihiș și-a mai adus aminte de o cifră. Productivitatea muncii va trebui să crească în următorii ani cu 40 la sută. Și-și chemă tovarășii să se spună că în schimbul acesta ei au atins această prevedere, și că, în timp ce marea sală a Con­gresului și-a deschis porțile în cea de-a doua zi a Congresului, lungimea galeriei bătute de la 5 iulie a ajuns la peste 103 metri. Deci a fost depășit și angaja­mentul luat pînă la finele lunii. Oamenii erau fericiți. Marile bucurii se nasc din muncă.

Next