Pentru Socialism, iulie 1965 (Anul 15, nr. 3560-3586)
1965-07-22 / nr. 3578
PIJ'ŐLET'm DIN TOATE TARILE, UNIfi-VAÍ € t ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XV Nr. 3578 Joi 22 iulie 1965 6 pagini — 25 bani „Aplicarea în viață a noului Statut va duce la întărirea continuă a partidului, a unității sale, la creșterea forței lui politico-organizatorice, a rolului său conducător, în opera de desăvîrșire a construcției socialiste“.Din Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prezentat de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al IX-lea al P.C.R.) Lucrările Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român Lucrările ședințelor de miercuri dimineața ale celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român au fost conduse de tovarășii Petre Borilă și Constantin Pîrvulescu. Intîmpinat cu vii și puternice aplauze tovarășul Gheorghe Apostol a prezentat Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român. Raportul a fost subliniat în repetate rînduri de aplauze puternice. In continuarea ședinței, tovarășul Petre Borilă a prezentat Congresului propunerea de a se alege comisia care să pregătească propunerile de candidați pentru membrii Comitetului Central al Partidului și ai Comisiei Centrale de revizie. Congresul a aprobat în unanimitate comisia alcătuită din tovarășii: Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ilie Verdeț, Bayerle Iosif, Berghianu Maxim, Cazacu Virgil, Dănălache Florian, Dop Gheorghe, Drăgan Constantin, Drăgoi Stana, Fazekaș Ludovic, Gere Mihai, Matei Nicolae, Matei Ștefan, Mihai Nicolae, Militaru Aldea, Pîrvulescu Constantin, Pogea Brîncoveanu, Roșu Gheorghe, Stănescu Ion, Stoica Gheorghe, Uglar Iosif, Vîlcu Vasile. S-a anunțat apoi că un număr de persoane s-au adresat Congresului cu cererea de a li se reexamina situația de partid s-a propus să se aleagă o comisie care să examineze aceste apeși luni. Congresul a aprobat constituirea comisiei. In urma consultării cu delegații din toate regiunile țării, tovarășul Constantin Dăscălescu, delegat al organizației regionale de partid Galați, a propus ca din comisia de apeluri să facă parte tovarășii: Guran Ion, Haș Teodor, Popa Dumitru, Predescu Ion, Stoica Ion. Congresul a aprobat pe membrii comisiei. In continuarea discuțiilor au luat cuvîntul tovarășii Gheorghe Necula, delegat al organizației regionale de partid București, Ion Cetățean III, delegat al organizației regionale de partid Maramureș, Iosif Banc, delegat al organizației regionale de partid Mureș-Autonomă Maghiară, Ilie Murgulescu, delegat al organizației regionale de partid Oltenia, Constantin Drăgan, delegat al organizației orășenești de partid București, Ilie Cîșu, delegat al organizației regionale de partid Ploiești, Virgil Cazacu, delegat al organizației regionale de partid Iași. In cursul ședințelor de dimineață au rostit cuvîntări de salut tovarășii Zenon Kliszko, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez; Dipa Nusantara Aidit, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist din Indonezia; Jenő Fock, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ungare; Armando Cossutta, membru al Direcțiunii Partidului Comunist Italian, Bohuslav LaStovicka, membru al Prezidiului Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, președintele Adunării Naționale a Republicii Socialiste Cehoslovace, Le Duc Tho, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, care a înmînat apoi Prezidiului mesajul adresat Congresului al IX-lea al P.C.R. de către C.C. al Partidului celor ce Muncesc din Vietnam, Ramiz Alia, membru al Biroului Politic și secretar al Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania, Max Reimann, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Germania. Cuvîntările de salut ale conducătorilor delegațiilor partidelor comuniste și muncitorești au fost subliniate cu vii aplauze de delegații și invitații la Congres. Lucrările ședințelor de după-amiază ale Congresului au fost conduse de tovarășii Ștefan Voitec și Dumitru Coliu. Intîmpinat cu vii și puternice aplauze a luat cuvîntul tovarășul Alexandru Drăghici. La discuții, în continuare, au luat cuvîntul tovarășii Vasile Daru, delegat al organizației regionale de partid Banat, Gheorghe Mihoc, delegat al organizației orășenești de partid București, Mihail Florescu, delegat al organizației regionale de partid Argeș, Ion Delcea, delegat al organizației regionale de partid Oltenia, (Continuare în pag. a 4-a) în paginile a 2-a și a 3-a : Raportul cu privire la proiectul Statutului Partidului Comunist Român prezentat de tovarășul GHEORGHE APOSTOL UNITI SUB STEAGUL GLORIOS AL PARTIDULUI « ä. III „HI us în inima munților, la Șuior, exploatarea la ziduiește de zgomotul perforatoarelor. Munca se desfășoară la fel ca-n alte zile și totuși, din graba oamenilor, din mișcările lor se vede că munca lor de azi are ceva festiv, ceva de zile mari. Cu puțin înainte de ora 9, artificierul Dinu Forbatiu a coborît coasta, alăturîndu-se oamenilor din firidă. Și-a urmat explozorul la maximum și a rămas așa, cu ochii și urechile ațintite asupra aparatului de radio portativ. In adăpost s-a lăsat liniște adîncă. Minerii sorb cu nesaț fiecare cuvînt rostit acolo la București în marele forum al comuniștilor. Cînd tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a rostit de la înalta tribună a Congresului cuvintele istorice prin care partidul nostru se va numi Partidul Comunist Român, minerii nu s-au mai abținut. In adăpost a izbucnit un ropot de aplauze. Atunci s-a ridicat comunistul Forbatiuc cu explozorul în brațe și le-a spus: — In cinstea partidului comuniștilor, în cinstea viitoarelor noastre succese!... Cheia a slobozit arcul explozo A treia zi a lucrărilor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Ceferiștii din Baia Mare în scurtul lor răgaz au ținut să asculte noi vești despre desfășurarea mărețului eveniment din viața partidului și poporului nostru. rusus. Sus în carieră o parte din munte s-a despicat, iar apoi ecoul a purtat multă vreme pușcătura. Ziua de 19 iulie a adăugat la activul șuiorenilor noi realizări. A „căzut" atîta minereu, încit s-ar fi putut încărca mai bine de un vagon peste sarcinile de plan. Cine a muncit mai bine? Asta-i greu de spus. S-au întrecut pe sine și minerii din brigada lui Petru Horea și cei din brigada lui Aurel Rusu. Nu s-au lăsat mai pe jos nici ortacii lui Stelian Bîrcea și nici cei ai lui Aron Cherecheș. Cu toții au ținut să cinstească deschiderea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român cu rezultate deosebite în munca lor. e la Cavnic o veste Uit îmbucurătoare. La te 10 Iefon șeful minei, in* jinV, ginerul Ștefan Dumi:... .„mi...llb trescu: In ziua de 19 ... iulie, ne spune ei, minerii noștri au dat cu avînt bătălia pentru obținerea de minereu cit mai mult. In toate locurile de muncă, comuniștii au fost ca și în celelalte zile, sufletul întrecerii. Țin să remarc deosebitele succese obținute de minerii din sectoarele III și IV ale minei care și-au întrecut planul zilnic cu 15 la sută și, respectiv, cu 20 la sută. Evidențiem in mod special munca depusă de minerii din abatajul remanent condus de Gheorghe Mihalca și a celor din abatajul cu fîșii orizontale unde este șef de brigadă comunistul Gheorghe Negrescu. Pe filele istoriei patriei noastre s-a Înscris o nouă dată: 19 iulie 1965. Această zi de iulie marchează mărețul eveniment — cel de-al IX-lea Congres al partidului, care deschide perspective largi pentru dezvoltarea într-un ritm și mai rapid a tuturor ramurilor economiei și culturii noastre, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. Alături de întregul nostru popor, și lucrătorii sanitari din raionul Vișeu urmăresc cu mare însuflețire lucrările Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român. Gîndurile lor se îndreaptă spre sala Palatului Republicii, unde cel mai înalt for al partidului nostru elaborează programul grandios al unui viitor fericit. Directivele adoptate de Congres își vor găsi expresia în realizarea unui întreg șir de obiective economice și social-culturale și ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. Realizările obținute în perioada dintre cele două Congrese ale partidului constituie chezășia înfăptuirii obiectivelor mărețe stabilite de Congresul al IX-lea Partidului Comunist Român. Schimabările care s-au petrecut in domeniul ocrotirii sănătății oamenilor muncii din raionul nostru constituie o bază sigură pentru noi succese in acest domeniu. Această dezvoltare a ocrotirii sănătății se face simțită în viata minerilor, muncitorilor forestieri, lucrătorilor agricoli și a celorlalte categorii de oameni ai muncii din raion. Nenumărate sunt exemplele care ilustrează grăitor dezvoltarea ocrotirii sănătății în raion. In Raportul de activitate prezentat la Congres de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU se arată că: „Pentru satisfacerea nevoilor social-culturale ale populației, în perioada 1960—1965 s-au cheltuit 108 miliarde lei, reprezentînd anual aproximativ un sfert din bugetul țării". Din această sumă uriașă, o însemnată parte s-a cheltuit în scopul ocrotirii sănătății. Datorită acestui fapt și în raionul Vișeu s-au asigurat condiții corespunzătoare pentru desfășurarea la un nivel înalt a acțiunilor de ocrotire a sănătății. In prezent oamenii muncii din raion dispun de cinci spitale, o policlinică modernă, numeroase case de naștere și circumscripții sanitare. Nu demult s-a dat în folosință, în bazinul forestier Wasser, un nou dispensar. Pe Ungă aceasta, în Sanatoriul de boli pulmonare de la Borșa, bolnavii beneficiază de tratament corespunzător. In anii planului sesenar a sporit în măsură însemnată numărul medicilor și cadrelor medii sanitare, s-a îmbunătățit aprovizionarea cu medicamente, iar unitățile noastre sanitare au fost înzestrate cu aparate medicale moderne. In ultima vreme au fost modernizate spitalul de la Poienile de sub Munte și dispensarul medical de la Moisei. Raportul de activitate prezentat la Congres de tovarășul Nicolae Ceaușescu conține un tablou cuprinzător al perspectivelor viitorului patriei noastre socialiste în toate domeniile vieții. Un loc însemnat îl ocupă și ocrotirea sănătății. Se va continua acțiunea de combatere a bolilor, oamenii muncii vor avea posibilitatea să se bucure tot mai mult de binefacerile realizărilor social-culturale. In acest sens se va dezvolta în viitorii cinci ani și rețeaua sanitară a raionului Vișeu. Prin înființarea de noi obiective sanitare, printr-o largă acțiune de educație sanitară, prin cursuri de perfecționare a cunoștințelor cadrelor sanitare și asigurarea unei asistente medicale la nivelul cerințelor, vom contribui la înfăptuirea hotărîrilor adoptate de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Dr. IOAN TERȚAN șeful secției sănătate și prevederi sociale a Sfatului popular raional Vișeu, n. c <n "iSakSi" . Pentru sănătatea celor ce muncesc CONDUCĂTORI AI PARTIDULUI IN MIJLOCUL UNOR PARTICIPANȚI LA PRIMUL CONGRES AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN — 8 MAI 1921. > w Marile bucurii se nasc din muncă La ora cînd în sala Palatului R. P. Române își începea lucrările cel de-al IX-lea Congres al P. C. R., echipa de mineri condusă de Ioan Mihiș dădea a treia pușcătură a schimbului. Se împlinea la ora aceea o dorință a echipei de la orizontul „Matei": angajamentul luat de a realiza până la Gongres 60 m.l. galerie a fost depășit cu 28 de metri. S-a terminat schimbul, și echipa a pornit spre casă. In fiecare casă au fost răsucite butoanele aparatelor de radio care transmiteau, culese din eter, cuvinte calde de grijă pentru oamenii muncii, rostite de la tribuna Congresului. A doua zi echipa s-a întrunit la intrarea în galerie. — Ați ascultat?, întrebă Mihiș. — Noi da, îi răspunse utecistul Augustin Ghergheli, dar tu? — Am ascultat și eu, zice Mihiș, și ochii îi străluciră ca de o imensă bucurie. Și cred că nu există capitol în care să nu fie vorba despre oamenii muncii, despre grija părintească pentru noi toți. Am ascultat cu atenție capitolul care vorbea despre ridicarea bunăstării oamenilor muncii, care este scopul întregii politici a partidului. Salariul real, se spune în Raportul C.C. al P.G.R., va crește pînă în 1970 cu 20—25 la sută față de 1965. Și mă gindeam atunci că de la Congresul anterior mi-am făcut casă frumoasă cu două camere mari și dependințe, mi-am cumpărat mobilă și chiar o motocicletă cu care vin la mină. N-am trăit rău și vom trăi mai bine. Augustin Ghergheli îl întrerupe pe Mihiș. „Eu am reținut grija pentru tineret. Incepînd din acest an, cărți gratuite pentru elevii din clasa I până la clasa a XII-a. Investiții de 3,5 miliarde lei pentru lărgirea bazei materiale a invățămintului, că se vor construi în următorii 5 ani 4.000 săli de clasă, internate cu 54.000 locuri, cămine și cantine studențești cu 15.000 de locuri etc. Am reținut cifrele astea pentru că am și eu doi copii, ai și tu Mihiș patru și văd în ele tot viitorul lor strălucit..." A pornit echipa pe galerie spre locul de muncă, și fiecare miner vorbea cu însuflețire despre perspectivele de viitor, văzute în lumina documentelor Congresului. Intr-un cap de galerie, spre est, perforatoarele bateau cu hărnicie în porțile închise de milenii ale stîncilor, spre intersecția cu un nou filon metalifer. Mihai Chira a predat schimbul cu un avans de 4 metri, Mihiș a preluat perforatorul din mers, ca la ștafetă. Au trecut ceasurile de parcă prinseseră aripi. S-au dat tot trei pușcături, dar schimbul s-a terminat prea repede parcă. A măsurat și Michiș drumul parcurs prin stîncă. Erau aproape 5 metri. Și in timp ce de pe rulotă panglica gradată se spre fundul de galerie, desfășura Mihiș și-a mai adus aminte de o cifră. Productivitatea muncii va trebui să crească în următorii ani cu 40 la sută. Și-și chemă tovarășii să se spună că în schimbul acesta ei au atins această prevedere, și că, în timp ce marea sală a Congresului și-a deschis porțile în cea de-a doua zi a Congresului, lungimea galeriei bătute de la 5 iulie a ajuns la peste 103 metri. Deci a fost depășit și angajamentul luat pînă la finele lunii. Oamenii erau fericiți. Marile bucurii se nasc din muncă.