Pentru Socialism, iulie 1966 (Anul 16, nr. 3870-3896)

1966-07-22 / nr. 3888

MEREU ÎNAINTEA timpului Am asistat nu de mult la unul­­ din cele mai fericite evenimente în viața unei familii: mutarea în d apartamentul nou. O sută și trei­zeci de noi locatari ai microraio­­nului din Satu Mare „inspectau" cu ochii beneficiarului noile lor locuințe. Frumoase, confortabile. Bravo, constructorilor, ne-ați fă­cut un dar de mare preț! — ci­team pe fețele lor vesele: „Bravo, constructorilor!". Dar poate nici unul din noii locatari nu mai aveau atunci timp să se gîndească la faptul că tot ce­ea ce constructorii le-au dăruit, s-a născut cu multe luni de zile înainte ca prima lopată să se fi dat la temelia noului bloc, unde­va pe planșetele și în schițele proiectanților. . . . Pășim în sălile de lucru ale D.S.A.P.C. Maramureș cu certitu­dinea că am intrat într-o adevăra­tă cetate, unde se nasc viitoarele șiraguri de perle din salba con­structorilor maramureșeni. La zeci și zeci de planșete oamenii trans­pun în schițe gîndurile creatoare, știința lor. In bibliotecă se studia­ză cu atenție tot ce e avansat în construcții, pentru ca noile obiec­tive să-l întruchipeze strîns legat de specificul maramureșean. De aici, din schițele, din desenele și calculele arhitectului Ioan Popes­­cu, ale inginerilor Ladislau Deneș, Dumitru Mihale, ale proiectanților Nicolae Moraru, Emil Costin s-au născut proiectele multor blocuri din noul cartier Săsar, blocurile pe care le admirăm pe strada ti­nim ca și blocul-turn de pe malul Săsarului. Pe alte planșete, pe alte Însemnări schițe au prins forme liniare Po­liclinica din Satu Mare, modernul Spital de boli pulmonare din Baia Mare, la care și-au adus contribuția creatoare inginerul Ioan Farcaș, arhitectul Alexandru Klein, pro­iectantul Viorel Neaga și mulți alți desenatori. Mereu înaintea timpului, proiec­tanții, „oamenii de la planșetă", cum li se mai spune, concep noi și noi construcții, dau viață viito­rului luminos al orașelor și sate­lor noastre. O scurtă privire în atelierul de machete se situează imediat în această lume, care se naște din cărămidă, beton, oțel și sticlă, începînd chiar din aceste zile. Iată, macheta Teatrului de stat din Baia Mare, fidelă întruchi­pare în miniatură (dar și în con­strucție) a gîndurilor creatoare ale colectivului condus de arhitec­tul Ioan Popescu, sau macheta im­punătoarei Case de cultură din Baia Mare, rod al zecilor și zeci­lor de zile de calcule și căutări ale colectivului condus de arhi­tectul Iuliu Marx. Sunt printre proiectanți unii ale căror opere creatoare nu apar vi­zibile trecătorului, dar fiecare din acestea nu poate ființa fără ele. E vorba de cei care au grijă de lucrările edilitare și tehnico-sani­­tare, de munca inginerilor Larisa Porumbreanu, Ladislau Denes, Du­mitru Mihale, a proiectantului Oc­­tavian Danciu și a altora, sub aten­ta îndrumare a comunistului Gleb Pintilie, inginerul șef de atelier. Vizita în cetatea de naștere a nestematelor regiunii noastre ne-a făcut să prețuim și mai mult mun­ca acestor oameni harnici. GH. DUMITRESCU Destinația. Porțile de fier Cele două uzine constructoare de mașini din regiunea noastră — „Unio" Satu Ma­re și Uzina me­canică de mașini și utilaj minier din Baia Mare, acordă un prețios sprijin constructorilor Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Astfel, de la Uzina „Unio" s-au expediat pînă acum peste 550 m.l. transportoa­re fixe și mobile, 20 capete pen­tru acționarea și întinderea trans­portoarelor cu bandă, iar de la U.M.M.U.M. aproape 550 tone u­­tilaje, printre care 10 silozuri me­talice pentru ciment, avînd fiecare o capacitate de peste 500 tone. Cadre pentru agricultură Peste 300 elevi au absolvit in acest an școlile profesio­nale agricole din re­giune, obținind di­ploma de tehni­cieni veterinari, a­gronomi, tori. De la horticul­Centrul școlar agricol din Satu Mare a ieșit prima promoție de 87 contabili agricoli. Curînd, tinerii absolvenți vor repartizați în gospo­n­­dării de stat, S.M.T. și cooperative agri­cole din regiune. Noi sortimente de panificație In ultimul timp, la Baia Mare, Satu Mare și Sighetul Marmație, au intrat în fabricație sortimente noi de panificație, ca­ ruladă cu gem de piersici, brioși cu unt și zahăr, ouă și lămîie, cornuri spe­ciale presărate cu chimion și sa­re. Numărul sortimentelor pe care le produce Trustul de panificație Baia Mare se ridică la 45. In pre­zent se studiază cerințele popu­lației și posibilitățile pentru a se introduce în fabricație și alte pro­duse de panificație. f Anul XVI Nr. 3888 Vineri 22 Iulie 1966 4 pagini — 25 bani In noul cartier Săsar din Baia Mare se con­struiește în ritm intens. Ceea ce imaginația pro­iectanților a rodit planșetă este material b­­a­zat de către harnicii con­structori in impunătoare blocuri de locuințe. Fo­tografia alăturată înfăți­șează un aspect de pe șantierul noului cartier băimărean. » IN ZIARUL DE AZI PAGINA A II-A ■ Editura meridiane — Apariții și perspective ■ Ce se oferă consuma­torilor? PAGINA A III-A ■ In munca sindicatelor — Experiența înain­tată — larg generali­zată ■ Lupta eroică a po­porului vietnamez­­? Retragerea americane din trupelor Repu­blica Dominicană Garaje auto întreprinderea forestieră din Vi­­șeu de Sus a în­ceput să fabrice un nou produs— garajul auto con­fecționat din e­­lemente prefa­bricate. Realizat în baza unui proiect elaborat de specialiștii în­treprinderii a­cest tip de g­­a­­raj are pereții dubli din plăci fibrolemnoase. Ieri, la Institutul pe­dagogic de 3 ani din Baia Mare a avut loc deschiderea taberei­­curs a profesorilor de geografie, organizată de Societatea de Știin­țe Naturale și Geogra­fie din Republica So­cialistă România. La ta­­băra-curs cu sediul în Baia Mare participă ua Tabără-curs a profesorilor de geografie număr de 50 de profe­sori din majoritatea re­giunilor țării. Progra­mul de activitate cu­prinde expuneri și excursii cu caracter documentar. Trotuare din beton Sfaturile populare din numeroase comune ale regiunii noastre au organizat în acest an susținu­te acțiuni pentru construirea de trotuare din be­ton. Ca urmare, în primele 6 luni ale anului fost turnată o suprafață de 62.839 m.p. trotua­a­re din beton, din care aproape 20.000 m.p. în ra­ionul Satu Mare. Recoltarea griului la Stațiunea experimentală agricolă Livada. Ritm nesatisfăcător la recoltarea păioaselor Potrivit­ datelor înregis­trate la consiliul agricol, pînă la 21 iulie, recoltatul grînelor în cooperativele agricole din raionul Satu Mare era efectuat în pro­porție de 54 la sută. La aceasta s-a ajuns pe baza realizărilor bune dintr-un număr important de uni­tăți, printre care se află acelea din Rătești, Baba Novac, Halmeu, Cărășeu, Agriș și Iojib. Grija pen­tru organizarea judicioasă a muncii, pentru folosirea din plin a mijloacelor e­­xistente și a timpului prielnic lucrului în cîmp, caracterizează preocupări­le cooperatorilor și meca­nizatorilor din aceste uni­tăți. In cooperativa agri­colă din Rătești, de pildă, ritmul mediu zilnic planifi­cat se realizează sistema­tic, la aceasta concurînd deopotrivă larga mobiliza­re a brațelor de muncă și buna utilizare și funcțio­nare a combinelor. Vor­bind despre mecanizatorilor activitatea de la S.M.T. Ardud, tovarășul Ioan Mendeli, președinte­le cooperativei agricole din Rătești, ilustrează sa­tisfacția cooperatorilor ast­­­fel: „Cele 60 ha pe combi­nă prevăzute la recoltat au fost realizate în condiții de bună calitate, ceea ce ne-a îndemnat să mai repartizăm fiecărui mecanizator alte 60 ha!“. Cu toate aceste rezulta­te, trebuie spus că mer­sul lucrărilor de recoltare în raionul Satu Mare nu se desfășoară pe măsura posibilităților. Mai mul­te unități agricole merg în pas de mels, dez­văluind deficiențe în or­ganizarea muncii, iar une­le brigăzi de mecanizatori nu-și justifică prezența decit prin mijlocirea ra­poartelor cu defecțiuni la combine. Cîteva exemple concrete sunt în măsură să sublinieze unele direc­ții, spre care vor trebui îndreptate eforturile în zilele care urmează, pen­tru a d­ezășui succesul deplin al campaniei. La cooperativa agricolă de producție din Doha, de pildă, consiliul de con­ducere nu a luat măsuri­le corespunzătoare pentru o largă mobilizare a coo­peratorilor la muncă. In­­cercînd justificarea rămâ­nerii în urmă, tovarășii de aici trec cu vederea propriile deficiente și absolutizează pe cele apar­te ținând brigăzii de mecani­zatori, că . . . majori­tatea combinelor sînt mereu defecte, iar a­­tunci cînd sînt în func­țiune realizează cel mult două ha pe mașină și zi. Dar de ce se omite a se spune că numărul coase­lor cu care lucrează zilnic încă nu a trecut de 30? Or, această realitate anu­lează toate eforturile, to­varășilor din consiliul de conducere de a explica „organizarea" muncii fă­cută pe.., hîrtie. Pe baza ritmului realizat la seceriș în ultime­le 2—3 zile, rezultă că mai sînt necesare 26 de IN RAIONUL SATU MARE zile pentru încheierea lu­crării ! Din păcate, exemplul de mai sus, nu este singu­lar, ci doar cu ceva mai ieșit din comun decît al­tele. Pentru că, calcul al ritmului același zilnic din ultima vreme ne pre­zintă perspectiva termină­rii secerișului în 15—16 zile la Dorolț, Lazuri și Porumbești și 13—14 zile la Dabolț și Sătmărel. Printre cauzele ritmu­lui nesatisfăcător al recol­tării grînelor în raionul Satu Mare trebuie men­ționată nefolosirea capa­cității de lucru a combi­nelor. Aproximativ 45 la sută din viteza zilnică pla­nificată pe raion revine mecanizatorilor care­ însă își realizează sarcina doar pe jumătate. Așa, de pil­dă, în brigada mecaniza­torilor din Păulești, dusă de Ioan Bretan, con­în zilele de 18 și 19 iulie s-a recoltat zilnic pe com­bină producția de pe mai puțin de 1,50 ha. In a­­ceeași perioadă combinele au recoltat cite 1,20 ha la Sătmărel, Odoreu și Ber­eu, iar la Vetiș, cu 5 com­bine în patru zile lucră­toare, s-a recoltat produc­ția doar de pe 13 ha. Cea mai mare parte a brigăzi­lor de mecanizatori men­ționate aici aparțin de S.M.T. Mărtinești. Nu nu­mai numărul foarte mare de defecțiuni înregistrate de la prima ieșire în lan, ci, în egală măsură, or­ganizarea slabă a muncii, utilizarea nerațională timpului și în unele cazuri , indisciplina explică fap­tul că în raza de activita­te a S.M.T. Mărtinești se recoltează zilnic cu apro­ximativ 60 la sută mai puține hectare pe combi­nă decît în brigăzile S.M.T. Ardud. La începutul acestor rînduri despre desfășura­rea campaniei de recoltări în­­ raionul Satu Mare , menționam existența mai­­ multor­ unități agricole­­ cooperatiste, care rea­lizea­­­ză un ritm bun de lucru la seceriș. In acest sens­­ trebuie spus că secerișul­­ se poate încheia în mai puțin de 5 zile într-o serie de cooperative agricole, printre care acelea din Halmeu, Agriș, Odoreu, Berindan, Ardud, Baba Novac, Rătești, Tătărești și altele. Cu toate acestea, pînă la 20 iulie în majo­ritatea cooperativelor a­­gricole nu începuse treie­­rișul. După cum este cu­noscut, volumul pierderi­lor de boabe din spice se află în raport direct cu decalajul dintre seceriș și treieriș. Așadar, orice tă­răgănare de acum înainte aduce prejudicii crescîn­­de. Dar iată că în fața u­­nui lucru atît de bine cu­noscut, consiliile de con­ducere întîrzie să ia mă­surile ce se cuvin. Cele cîteva aspecte pre­zentate sînt tot atîtea di­recții hotărîtoare spre care se impun să fie concentra­te eforturile cooperatori­lor, mecanizatorilor și specialiștilor din raionul Satu Mare în aceste zile. Mai multă chibzuință în organizarea muncii, mai multă perspicacitate în a­­precierea ponderii pe care trebuie să o capete de la o zi la alta diferitele lu­crări agricole de sezon, vor putea asigura valori­ficarea deplină a condiți­ilor existente pentru strîn­­gerea recoltei la timp și fără pierderi. I. RAȚ1U Un nou lot de borcane cu gem de căpșuni va părăsi poarta Fabricii „Agrofruct" din Baia Mare pentru a lua drumul magazinelor. Modelele anului viitor Colectivul de creație de la Fabrica „Unitatea“ din Sighetul Marmației se ocupă în aceste zile viu de elaborarea modelelor pentru anul 1967. După un larg studiu de cercetare și sondare a gusturilor și preferințelor cumpărătorilor s-au stabilit 97 de noi mo­dele. In sprijinul sectorului de creație a fost înființat un colec­tiv tehnic avînd ca sarcină întocmirea documentațiilor. Concertul s-a amînat... Nu mai constituie pentru ni­meni noutate faptul că arta a devenit astăzi un element co­mun al existenței noastre. Vor­bim de oricare din formele ei de­­ exprimare: poezia, muzica, pictura, cinematografia cu un remarcabil interes, fără diletan­tismul de odinioară, vehiculind in această dezbatere continuă înțelegerea matură a fenome­nului, nuanțare, personalitate. Vorbind despre muzică,­buie să recunoaștem că ea are­depășit forma primă, a audiții­a lor din concertele publice sau a imprimărilor pe discuri sau benzi de magnetofon, îmbrăcînd forma studiului personal, a in­terpretărilor, denumite cu o no­țiune generală „a face muzică". Nenumărate concursuri sioniste sau de amatori, prose­emi­siuni muzicale transmise prin intermediul radioului sau tele­viziunii au relevat numărul im­presionant de iubitori ai muzi­cii, preocupați in permanență de creșterea măiestriei profesio­­nale și a bagajelor de cunoș­tințe. Spre deosebire de anii în­depărtați, avem in oraș o școa­lă de muzică, un ansamblu de cântece și dansuri, primim vizi­te ale unor for­mații simfonice. Creșterea vizibilă a pasiunii pentru muzică, implicit a instru­mentelor muzicale a ridicat pro­blema existenței unui centru de întreținere și reparare a lor. Ne aducem aminte că In urmă cu ani se aduceau meșteri a­­cordeuri de la Cluj, Timișoara sau­­ chiar București. Promp­tă insă cooperativa „Gutinul a înființat o secție de reparații ale instrumentelor muzicale. Despre utilitatea ei nu mai e cazul să vorbim. Deci toate conducerii cooperativei meritele pentru această inițiativă. Din păcate, între inițiativă, intre idee mai bine zis, și rea­lizarea ei practică este o dife­rență destul de mare. Cei cu care am stat de vorbă ni s-au plins de calitatea slabă a lu­crărilor executate, de neințele­gerea specificului acestei munci, de lipsa de experiență a lu­crătorilor secției. Dirijorul Gheorghe Velea, directorul An­samblului de cintece și dansuri ne explica că mai demult se a­­duceau acordeuri de la Satu Mare. „Acum, cu existența a­­cestei secții, am apelat la ser­viciile cooperativei. Dar repa­rațiile s-au dovedit complet ine­ficace, pianele răminind la fel de dezacordare. Și așa, rămî­­nem cu instrumentele dezacordate sau aducem, stricate, cînd putem, meșteri de prin alte părți. In această situație ne a­­flăm și noi, și școala de muzi­că, și probabil mulți alți pia­niști. Nu e suficient să existe o secție specializată in instru­mente muzicale, ea trebuie să fie și de calitat­e. Altfel nu-și justifică existența". Nu, nu e nicidecum o pro­blemă lipsită de importanță cum s-ar părea la prima vede­re. Nu e vorba că planul meu sau al vecinului meu este dez­acordat. Este vorba de o opti­că a conducerii cooperativei ca­re nu s-a preocupat in­suficien­tă măsură de aducerea sau creșterea unor cadre de spe­cialitate. Să nu uităm că un pian dezacordat contribuie la anularea concertului unui pia­nist. Nu avem voie să renunțăm­­ la nici un concert. Nici la cel de ieri, nici la acel de mîine, cu atît mai mult la cel de azi. MIRCEA MARIAN

Next