Pentru Socialism, iulie 1966 (Anul 16, nr. 3870-3896)
1966-07-22 / nr. 3888
MEREU ÎNAINTEA timpului Am asistat nu de mult la unul din cele mai fericite evenimente în viața unei familii: mutarea în d apartamentul nou. O sută și treizeci de noi locatari ai microraionului din Satu Mare „inspectau" cu ochii beneficiarului noile lor locuințe. Frumoase, confortabile. Bravo, constructorilor, ne-ați făcut un dar de mare preț! — citeam pe fețele lor vesele: „Bravo, constructorilor!". Dar poate nici unul din noii locatari nu mai aveau atunci timp să se gîndească la faptul că tot ceea ce constructorii le-au dăruit, s-a născut cu multe luni de zile înainte ca prima lopată să se fi dat la temelia noului bloc, undeva pe planșetele și în schițele proiectanților. . . . Pășim în sălile de lucru ale D.S.A.P.C. Maramureș cu certitudinea că am intrat într-o adevărată cetate, unde se nasc viitoarele șiraguri de perle din salba constructorilor maramureșeni. La zeci și zeci de planșete oamenii transpun în schițe gîndurile creatoare, știința lor. In bibliotecă se studiază cu atenție tot ce e avansat în construcții, pentru ca noile obiective să-l întruchipeze strîns legat de specificul maramureșean. De aici, din schițele, din desenele și calculele arhitectului Ioan Popescu, ale inginerilor Ladislau Deneș, Dumitru Mihale, ale proiectanților Nicolae Moraru, Emil Costin s-au născut proiectele multor blocuri din noul cartier Săsar, blocurile pe care le admirăm pe strada tinim ca și blocul-turn de pe malul Săsarului. Pe alte planșete, pe alte Însemnări schițe au prins forme liniare Policlinica din Satu Mare, modernul Spital de boli pulmonare din Baia Mare, la care și-au adus contribuția creatoare inginerul Ioan Farcaș, arhitectul Alexandru Klein, proiectantul Viorel Neaga și mulți alți desenatori. Mereu înaintea timpului, proiectanții, „oamenii de la planșetă", cum li se mai spune, concep noi și noi construcții, dau viață viitorului luminos al orașelor și satelor noastre. O scurtă privire în atelierul de machete se situează imediat în această lume, care se naște din cărămidă, beton, oțel și sticlă, începînd chiar din aceste zile. Iată, macheta Teatrului de stat din Baia Mare, fidelă întruchipare în miniatură (dar și în construcție) a gîndurilor creatoare ale colectivului condus de arhitectul Ioan Popescu, sau macheta impunătoarei Case de cultură din Baia Mare, rod al zecilor și zecilor de zile de calcule și căutări ale colectivului condus de arhitectul Iuliu Marx. Sunt printre proiectanți unii ale căror opere creatoare nu apar vizibile trecătorului, dar fiecare din acestea nu poate ființa fără ele. E vorba de cei care au grijă de lucrările edilitare și tehnico-sanitare, de munca inginerilor Larisa Porumbreanu, Ladislau Denes, Dumitru Mihale, a proiectantului Octavian Danciu și a altora, sub atenta îndrumare a comunistului Gleb Pintilie, inginerul șef de atelier. Vizita în cetatea de naștere a nestematelor regiunii noastre ne-a făcut să prețuim și mai mult munca acestor oameni harnici. GH. DUMITRESCU Destinația. Porțile de fier Cele două uzine constructoare de mașini din regiunea noastră — „Unio" Satu Mare și Uzina mecanică de mașini și utilaj minier din Baia Mare, acordă un prețios sprijin constructorilor Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier. Astfel, de la Uzina „Unio" s-au expediat pînă acum peste 550 m.l. transportoare fixe și mobile, 20 capete pentru acționarea și întinderea transportoarelor cu bandă, iar de la U.M.M.U.M. aproape 550 tone utilaje, printre care 10 silozuri metalice pentru ciment, avînd fiecare o capacitate de peste 500 tone. Cadre pentru agricultură Peste 300 elevi au absolvit in acest an școlile profesionale agricole din regiune, obținind diploma de tehnicieni veterinari, agronomi, tori. De la horticulCentrul școlar agricol din Satu Mare a ieșit prima promoție de 87 contabili agricoli. Curînd, tinerii absolvenți vor repartizați în gospondării de stat, S.M.T. și cooperative agricole din regiune. Noi sortimente de panificație In ultimul timp, la Baia Mare, Satu Mare și Sighetul Marmație, au intrat în fabricație sortimente noi de panificație, ca ruladă cu gem de piersici, brioși cu unt și zahăr, ouă și lămîie, cornuri speciale presărate cu chimion și sare. Numărul sortimentelor pe care le produce Trustul de panificație Baia Mare se ridică la 45. In prezent se studiază cerințele populației și posibilitățile pentru a se introduce în fabricație și alte produse de panificație. f Anul XVI Nr. 3888 Vineri 22 Iulie 1966 4 pagini — 25 bani In noul cartier Săsar din Baia Mare se construiește în ritm intens. Ceea ce imaginația proiectanților a rodit planșetă este material bazat de către harnicii constructori in impunătoare blocuri de locuințe. Fotografia alăturată înfățișează un aspect de pe șantierul noului cartier băimărean. » IN ZIARUL DE AZI PAGINA A II-A ■ Editura meridiane — Apariții și perspective ■ Ce se oferă consumatorilor? PAGINA A III-A ■ In munca sindicatelor — Experiența înaintată — larg generalizată ■ Lupta eroică a poporului vietnamez? Retragerea americane din trupelor Republica Dominicană Garaje auto întreprinderea forestieră din Vișeu de Sus a început să fabrice un nou produs— garajul auto confecționat din elemente prefabricate. Realizat în baza unui proiect elaborat de specialiștii întreprinderii acest tip de garaj are pereții dubli din plăci fibrolemnoase. Ieri, la Institutul pedagogic de 3 ani din Baia Mare a avut loc deschiderea tabereicurs a profesorilor de geografie, organizată de Societatea de Științe Naturale și Geografie din Republica Socialistă România. La tabăra-curs cu sediul în Baia Mare participă ua Tabără-curs a profesorilor de geografie număr de 50 de profesori din majoritatea regiunilor țării. Programul de activitate cuprinde expuneri și excursii cu caracter documentar. Trotuare din beton Sfaturile populare din numeroase comune ale regiunii noastre au organizat în acest an susținute acțiuni pentru construirea de trotuare din beton. Ca urmare, în primele 6 luni ale anului fost turnată o suprafață de 62.839 m.p. trotuaare din beton, din care aproape 20.000 m.p. în raionul Satu Mare. Recoltarea griului la Stațiunea experimentală agricolă Livada. Ritm nesatisfăcător la recoltarea păioaselor Potrivit datelor înregistrate la consiliul agricol, pînă la 21 iulie, recoltatul grînelor în cooperativele agricole din raionul Satu Mare era efectuat în proporție de 54 la sută. La aceasta s-a ajuns pe baza realizărilor bune dintr-un număr important de unități, printre care se află acelea din Rătești, Baba Novac, Halmeu, Cărășeu, Agriș și Iojib. Grija pentru organizarea judicioasă a muncii, pentru folosirea din plin a mijloacelor existente și a timpului prielnic lucrului în cîmp, caracterizează preocupările cooperatorilor și mecanizatorilor din aceste unități. In cooperativa agricolă din Rătești, de pildă, ritmul mediu zilnic planificat se realizează sistematic, la aceasta concurînd deopotrivă larga mobilizare a brațelor de muncă și buna utilizare și funcționare a combinelor. Vorbind despre mecanizatorilor activitatea de la S.M.T. Ardud, tovarășul Ioan Mendeli, președintele cooperativei agricole din Rătești, ilustrează satisfacția cooperatorilor astfel: „Cele 60 ha pe combină prevăzute la recoltat au fost realizate în condiții de bună calitate, ceea ce ne-a îndemnat să mai repartizăm fiecărui mecanizator alte 60 ha!“. Cu toate aceste rezultate, trebuie spus că mersul lucrărilor de recoltare în raionul Satu Mare nu se desfășoară pe măsura posibilităților. Mai multe unități agricole merg în pas de mels, dezvăluind deficiențe în organizarea muncii, iar unele brigăzi de mecanizatori nu-și justifică prezența decit prin mijlocirea rapoartelor cu defecțiuni la combine. Cîteva exemple concrete sunt în măsură să sublinieze unele direcții, spre care vor trebui îndreptate eforturile în zilele care urmează, pentru a dezășui succesul deplin al campaniei. La cooperativa agricolă de producție din Doha, de pildă, consiliul de conducere nu a luat măsurile corespunzătoare pentru o largă mobilizare a cooperatorilor la muncă. Incercînd justificarea rămânerii în urmă, tovarășii de aici trec cu vederea propriile deficiente și absolutizează pe cele aparte ținând brigăzii de mecanizatori, că . . . majoritatea combinelor sînt mereu defecte, iar atunci cînd sînt în funcțiune realizează cel mult două ha pe mașină și zi. Dar de ce se omite a se spune că numărul coaselor cu care lucrează zilnic încă nu a trecut de 30? Or, această realitate anulează toate eforturile, tovarășilor din consiliul de conducere de a explica „organizarea" muncii făcută pe.., hîrtie. Pe baza ritmului realizat la seceriș în ultimele 2—3 zile, rezultă că mai sînt necesare 26 de IN RAIONUL SATU MARE zile pentru încheierea lucrării ! Din păcate, exemplul de mai sus, nu este singular, ci doar cu ceva mai ieșit din comun decît altele. Pentru că, calcul al ritmului același zilnic din ultima vreme ne prezintă perspectiva terminării secerișului în 15—16 zile la Dorolț, Lazuri și Porumbești și 13—14 zile la Dabolț și Sătmărel. Printre cauzele ritmului nesatisfăcător al recoltării grînelor în raionul Satu Mare trebuie menționată nefolosirea capacității de lucru a combinelor. Aproximativ 45 la sută din viteza zilnică planificată pe raion revine mecanizatorilor care însă își realizează sarcina doar pe jumătate. Așa, de pildă, în brigada mecanizatorilor din Păulești, dusă de Ioan Bretan, conîn zilele de 18 și 19 iulie s-a recoltat zilnic pe combină producția de pe mai puțin de 1,50 ha. In aceeași perioadă combinele au recoltat cite 1,20 ha la Sătmărel, Odoreu și Bereu, iar la Vetiș, cu 5 combine în patru zile lucrătoare, s-a recoltat producția doar de pe 13 ha. Cea mai mare parte a brigăzilor de mecanizatori menționate aici aparțin de S.M.T. Mărtinești. Nu numai numărul foarte mare de defecțiuni înregistrate de la prima ieșire în lan, ci, în egală măsură, organizarea slabă a muncii, utilizarea nerațională timpului și în unele cazuri , indisciplina explică faptul că în raza de activitate a S.M.T. Mărtinești se recoltează zilnic cu aproximativ 60 la sută mai puține hectare pe combină decît în brigăzile S.M.T. Ardud. La începutul acestor rînduri despre desfășurarea campaniei de recoltări în raionul Satu Mare , menționam existența mai multor unități agricole cooperatiste, care realizează un ritm bun de lucru la seceriș. In acest sens trebuie spus că secerișul se poate încheia în mai puțin de 5 zile într-o serie de cooperative agricole, printre care acelea din Halmeu, Agriș, Odoreu, Berindan, Ardud, Baba Novac, Rătești, Tătărești și altele. Cu toate acestea, pînă la 20 iulie în majoritatea cooperativelor agricole nu începuse treierișul. După cum este cunoscut, volumul pierderilor de boabe din spice se află în raport direct cu decalajul dintre seceriș și treieriș. Așadar, orice tărăgănare de acum înainte aduce prejudicii crescînde. Dar iată că în fața unui lucru atît de bine cunoscut, consiliile de conducere întîrzie să ia măsurile ce se cuvin. Cele cîteva aspecte prezentate sînt tot atîtea direcții hotărîtoare spre care se impun să fie concentrate eforturile cooperatorilor, mecanizatorilor și specialiștilor din raionul Satu Mare în aceste zile. Mai multă chibzuință în organizarea muncii, mai multă perspicacitate în aprecierea ponderii pe care trebuie să o capete de la o zi la alta diferitele lucrări agricole de sezon, vor putea asigura valorificarea deplină a condițiilor existente pentru strîngerea recoltei la timp și fără pierderi. I. RAȚ1U Un nou lot de borcane cu gem de căpșuni va părăsi poarta Fabricii „Agrofruct" din Baia Mare pentru a lua drumul magazinelor. Modelele anului viitor Colectivul de creație de la Fabrica „Unitatea“ din Sighetul Marmației se ocupă în aceste zile viu de elaborarea modelelor pentru anul 1967. După un larg studiu de cercetare și sondare a gusturilor și preferințelor cumpărătorilor s-au stabilit 97 de noi modele. In sprijinul sectorului de creație a fost înființat un colectiv tehnic avînd ca sarcină întocmirea documentațiilor. Concertul s-a amînat... Nu mai constituie pentru nimeni noutate faptul că arta a devenit astăzi un element comun al existenței noastre. Vorbim de oricare din formele ei de exprimare: poezia, muzica, pictura, cinematografia cu un remarcabil interes, fără diletantismul de odinioară, vehiculind in această dezbatere continuă înțelegerea matură a fenomenului, nuanțare, personalitate. Vorbind despre muzică,buie să recunoaștem că ea aredepășit forma primă, a audițiia lor din concertele publice sau a imprimărilor pe discuri sau benzi de magnetofon, îmbrăcînd forma studiului personal, a interpretărilor, denumite cu o noțiune generală „a face muzică". Nenumărate concursuri sioniste sau de amatori, proseemisiuni muzicale transmise prin intermediul radioului sau televiziunii au relevat numărul impresionant de iubitori ai muzicii, preocupați in permanență de creșterea măiestriei profesionale și a bagajelor de cunoștințe. Spre deosebire de anii îndepărtați, avem in oraș o școală de muzică, un ansamblu de cântece și dansuri, primim vizite ale unor formații simfonice. Creșterea vizibilă a pasiunii pentru muzică, implicit a instrumentelor muzicale a ridicat problema existenței unui centru de întreținere și reparare a lor. Ne aducem aminte că In urmă cu ani se aduceau meșteri acordeuri de la Cluj, Timișoara sau chiar București. Promptă insă cooperativa „Gutinul a înființat o secție de reparații ale instrumentelor muzicale. Despre utilitatea ei nu mai e cazul să vorbim. Deci toate conducerii cooperativei meritele pentru această inițiativă. Din păcate, între inițiativă, intre idee mai bine zis, și realizarea ei practică este o diferență destul de mare. Cei cu care am stat de vorbă ni s-au plins de calitatea slabă a lucrărilor executate, de neințelegerea specificului acestei munci, de lipsa de experiență a lucrătorilor secției. Dirijorul Gheorghe Velea, directorul Ansamblului de cintece și dansuri ne explica că mai demult se aduceau acordeuri de la Satu Mare. „Acum, cu existența acestei secții, am apelat la serviciile cooperativei. Dar reparațiile s-au dovedit complet ineficace, pianele răminind la fel de dezacordare. Și așa, rămînem cu instrumentele dezacordate sau aducem, stricate, cînd putem, meșteri de prin alte părți. In această situație ne aflăm și noi, și școala de muzică, și probabil mulți alți pianiști. Nu e suficient să existe o secție specializată in instrumente muzicale, ea trebuie să fie și de calitate. Altfel nu-și justifică existența". Nu, nu e nicidecum o problemă lipsită de importanță cum s-ar părea la prima vedere. Nu e vorba că planul meu sau al vecinului meu este dezacordat. Este vorba de o optică a conducerii cooperativei care nu s-a preocupat insuficientă măsură de aducerea sau creșterea unor cadre de specialitate. Să nu uităm că un pian dezacordat contribuie la anularea concertului unui pianist. Nu avem voie să renunțăm la nici un concert. Nici la cel de ieri, nici la acel de mîine, cu atît mai mult la cel de azi. MIRCEA MARIAN