Pentru Socialism, octombrie 1967 (Anul 17, nr. 4257-4282)

1967-10-18 / nr. 4271

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Anul XVII No. 4271 Miercuri 18 octombrie 1967 4 pagini — 25 bani Documentele Plenarei CC. al P.C.R. UN VAST PROGRAM PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A ORÎNDUIRII NOASTRE SOCIALISTE Puternic imb­old pentru asigurarea maximei eficiente a investițiilor Proiectul de Directive ale Co­mitetului Central al Partidului Co­munist Român cu privire la per­fecționarea conducerii și planifi­cării economiei naționale se nu­mără printre măsurile stabilite de cel de-al IX-lea Congres al parti­dului menite să asigure un nou și puternic avînt dezvoltării for­țelor de producție, să contribuie la ridicarea pe o treaptă superi­oară a întregii economii naționale­­— condiție esențială a înfăptuirii obiectivelor desăvîrșirii construc­ției socialiste. Consider deosebit de importan­te măsurile ce se preconizează a se lua în domeniul finanțării in­vestițiilor, precum și cu privire la sistemul de cointeresare mate­rială în sectorul de construcții­­m­ontaj. Actualul sistem de finan­țare a investițiilor a dus la o centralizare excesivă a relațiilor financiare dintre unități și buget, cointeresîndu-le în insuficientă măsură în constituirea de fonduri necesare finanțării investițiilor din propriile lor activități. Credi­tele pe care Banca de Investiții le acordă organizațiilor de con­strucții și proiectare (circa feluri pentru fiecare unitate) 7,8 nu mobilizează în suficientă măsură unitățile în luarea celor mai co­respunzătoare măsuri pentru mai bună gospodărire a mijloace­o­lor materiale și bănești și nici nu constituie un instrument de con­trol corespunzător asupra întregii activități economico-financiare unităților. In prezent, în majorita­a­tea cazurilor documentațiile teh­nice sunt avizate și aprobate de organele centrale, fapt ce deter­mină întîrzieri in admiterea la finanțare și atacarea lucrărilor. De asemenea, și pentru creditarea organizațiilor de construcții și proiectare consider că se cer prea multe formalități, diminuîndu-se astfel rolul și importanța credite­lor aprobate. Măsurile propuse în proiectul de Directive prevăd finanțarea de la bugetul statului numai a con­strucțiilor noi și dezvoltările care sunt hotărîtoare pentru economie. Celelalte lucrări de investiții pre­văzute în planul general de dez­voltare a economiei vor fi reali­zate prin credite bancare și­­ vor contribui la o mobilizare a tuturor unităților pentru realizarea la timp și în bune condiții a tuturor obiectivelor prevăzute în planul de investiții. Aprobarea documen­­­­tariilor pentru lucrările ce se cre­ditează de către conducerile între­prinderilor și a creditelor de către unitățile băncii va duce la crește­rea operativității în soluționarea problemelor care se ridică și va mări răspunderea acestora în u­­tilizarea cu mai multă grijă a fondurilor. Lipsa unor unități de construc­ții, profilate după specificul lu­crărilor de construcții industriale, social-culturale și de locuințe, in­fluențează negativ folosirea utila­jelor, a forței de muncă, produc­tivitatea muncii, costurile și în cazul organizațiilor de construcții­­montaj din raza noastră de acti­vitate. Astfel, grupurile de șantie­­re nr. 1 și 2 Baia Mare ale T.B.C., care execută atît lucrări industri­ale, social-culturale, cît și lucrări de locuințe proprietate de stat și personală (în unele cazuri și re­parații curen­te și capitale), cu toate că au îndeplinit planul de producție pe 9 luni au obținut re­alizările pe seama depășirii numă­rului mediu scriptic de muncitori. Aceasta a influențat negativ pro­ductivitatea muncii — realizată în proporție de numai 92 la sută, respectiv 96 la sută —, depășin­­du-se costurile acestor lucrări. Măsurile organizatorice prevă­zute în proiectul de Directive cu privire la profilarea unităților de construcții și îndrumarea unitară de către Ministerul Industriei Construcțiilor a întregii activități de construcții vor contribui la o mai bună dotare și aprovizionare cu mijloace materiale a tuturor unităților, după specificul lucrări­lor planificate, precum și la specializare și permanentizare­a­­ forțelor de muncă, factori princi­pali în realizarea corespunzătoare IOAN ȘERBAN directorul Direcției operative Baia Mare a Băncii de Investiții (Continuare în pag. a 3-a) Sistematizarea localităților rurale — acțiune cu adinci semnificații Locuitorii raionului Satu Mare au primit cu bucurie noile docu­mente adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967. Proiectul Prin­cipiilor de bază cu privire la îmbunătă­țirea organizării ministrativ-teritoria- ad le a României și sis­tematizarea localități­lor rurale este amplu studiat­, comentat de săteni. Noi vedem în noile măsuri adoptate de conducerea partidu­lui elaborarea unei politici științifice de sistematizare­­ a locali­tăților rurale, spre a influența și pe aceas­tă cale, tot mai hotă­­rît, asupra condițiilor de ridicării viață ale populației sătești și a apropierii lor treptate de cele ale populației urbane. In viața satelor noastre s-au petrecut, în anii socialismului, schimbări adînci nu numai în înfățișarea lor, ci și în modul de a gîndi și a munci al oamenilor. Insă­­— așa cum se arată și în do­cumentele plenarei — cu­ toate obținute în realizările transfor­marea și ridicarea ni­velului economic și cultural al satului, nu a existat pînă acum o preocupare susținută pentru dezvoltarea sistematizată a locali­tăților din mediul ru­ral, pentru asigurarea unei judicioase repar­tizări a obiectivelor economice, a dotărilor social-culturale și teh­­nico-edilitare, construcții au Noile amplasate adesea fost și în raionul nostru fără studii prealabile și fără a se ține seama de ansamblul proble­melor dezvoltării eco­nomice și sociale a localităților, de per­spectivele fiecăreia în parte. După Congresul al IX-lea al P.C.R., pen­tru a se evita neajun­surile semnalate, în raion au fost întocmi­te hărți corecte pen­tru fiecare localitate, s-a stabilit vatra sate­lor, bornarea acesteia. Totodată, prin servi­ciul de sistematizare și arhitectură, s-a avut în vedere ca proiec­tele de construcție a caselor și gospodărești anexelor să fie amplasate în mod ra­țional, să aibă o înfă­țișare modernă, ținînd seama de particulari­tățile geografice, so­ciale și de producție ale mediului înconju­rător. Sistematizarea sate­lor va avea ca efect și raționalizarea eco­nomicoasă a vilor agricole. teren.­Multe sate, înainte, s-au dez­voltat la întinzîndu-și întîmplare, extrem de mult, vatra De pildă, comuna Viile Satu Mare. Casele a­­cesteia sunt amplasate la distantă mare una de alta. In prezent, teritoriul comunei este aproape tot atit de mare cît al ora­șului Satu Mare. La Satu Mare trăiesc pes­te 68.000 de locuitori, iar la Viile Satu Mare numai 4.000. Considerăm deose­bit de utilă măsura ca la stabilirea viitoa­relor comune și sate să se aibă în vedere în primul rînd dezvol­tarea acelor localități care, prin amplasa­ment, distanțe față de principalele locuri de muncă,­­ perspectiva amplasării unor obiec­tive economice și so­cial-culturale, starea fondului construit e­­xistent etc., au cele mai favorabile condi­ții. Constituirea unor comune mari, bine echipate, va crea con­dițiile pentru înzestra­rea lor cu unități de NICOLAE POP președintele Comite­tului executiv al Sfa­tului popular raional Satu Mare (Continuare in pag. a 3-a) O permanentă legătură Intre planificarea curentă și cea de perspectivă Măsurile preconizate în Proiectul de Directi­ve ale C.C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, co­respunzător noii etape de dezvoltare socialistă a României, sunt de o deosebită însemnătate pentru ridicarea la un nivel superior a întregii activități economice. Acordarea de atribuții mai largi întreprinde­rilor în organizarea și dirijarea activității lor, în realizarea sarcinilor ce le revin din planul de stat reprezintă o cerință primordială a perfecțio­nării conducerii și planificării economiei. In prezent, de pildă, exploatările miniere au nevoie pentru toate măsurile pe care le iau în organizarea și conducerea activității tehnico-eco­­nomice de aprobările forului superior. Astfel, se ajunge nu la o îndrumare competentă și de prin­cipiu, ci la o turelă măruntă, lipsită de operativi­tate uneori, înăbușirea inițiativei și o evidentă statistică aproape birocratică. Prezentăm în acest sens doar cîteva aspecte din activitatea curentă a Exploatării miniere Să­­sar, care sînt edificatoare. Pe baza indicatorilor sintetici ai planului de producție, repartizarea pe secții, raioane și locuri de muncă se face conform preliminarului de producție avizat inițial de toate forurile drept. Orice modificare a preliminarului de pro­­n­ducție pe locuri de muncă, în cadrul indicatori­lor planificați, cu respectarea unei exploatări Ing. FLORIN NUCA șeful exploatării, Ing. GHEORGHE LUNGU „ inginer șef la Exploatarea minieră Săsar (Continuare în pag. a 3-a) Tehnicienii Francisc Szekely și Iuliu Ajtal execută periodic măsurători pentru verificarea rezistenței barajului de pe Firiza. .­­ Vizita primului ministru al Indiei, Indira Gandhi, în țara noastră Primul ministru al Republicii India, Indira Gandhi, împreună cu celelalte persoane oficiale in­diene, a făcut în cursul zilei de marți o vizită în regiunea Plo­iești. Primul ministru al Indiei a fost însoțit de Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului aface­rilor externe, Aurel Ardeleanu, ambasadorul de funcționari României în India, superiori din Mi­nisterul Afacerilor Externe. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria și Combinatul petro­chimic — Brazi, unde oaspeții au fost întîmpinati de Nicolae Tă­­bîrcă, președintele Comitetului Executiv al Sfatului popular al regiunii Ploiești, Gheorghe ranfil, adjunct al ministrului Co­­in­dustriei chimice, și membri ai conducerii celor două întreprin­deri. Directorul general al finăriei Brazi, Bujor Olteanu, Ra­și directorul tehnic al Combinatului petrochimic, Valentin Ioniță, au prezentat principalele secții și produsele acestor mari ale industriei petroliere și unități chi­mice românești. Vizitînd secția de distilare at­mosferică și în vid, oaspeții s-au interesat îndeaproape de para­metrii de funcționare a instala­țiilor, deoarece o secție asemănă­toare, însă cu o capacitate mai mică, realizată de industria româ­nească se află în funcțiune la Gauhati, prima rafinărie din sec­torul de stat al Indiei, construită după proiecte și cu utilaje româ­nești. De asemenea, oaspeții au manifestat interes pentru instala­țiile de reformare catalitică, care funcționează la Rafinăria Brazi; în urma unui contract încheiat recent, instalații de acest fel vor­ fi livrate Indiei de industria țării noastre pentru rafinăria ce se construiește la Hardia. Premie­rul indian și ceilalți oaspeți au vizitat, în continuare, fabricile de olefine și polietilenă din Com­binatul petrochimic, ale­­ cărui produse sunt cunoscute și în In­dia. S-a vizitat apoi Uzina de utilaj petrolifer „1 Mai" Ploiești, unde oaspeții au fost salutați de Mihai Martinescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de ma­șini, și conducătorii uzinei. Direc­torul general, Dumitru Nistor, prezentat un scurt istoric al uzi­a­­ei și rezultatele obținute în dez­voltarea și diversificarea produc­ției de utilaj petrolier. Primul mi­nistru al Indiei și persoanele ofi­ciale indiene și române au vizi­tat apoi secțiile de utilaj și mon­taj ale uzinei și au asistat la o demonstrație de ridicare a unei­­instalații de foraj 3DH-250, unul dintre cele mai apreciate produsei ale uzinei, atît în țară cît și peste hotare. La amiază, președintele Comi­tetului Executiv al Sfatului popu­lar al regiunii Ploiești, Nicolae Tăbîrcă, a oferit un dejun în o­­noarea primului ministru al Re­­publicii India, Indira Gandhi. In cursul după-amiezii oaspe­ții s-au înapoiat la București. Seara, primul ministru al In­diei, Indira Gandhi, și persoanele oficiale care o însoțesc au asis­tat la spectacolul cu baletul „La­cul lebedelor" prezentat pe sce­na Operei Române. (Agerpres) ★ Unitățile economice din regiu­nea noastră au obținut în cel de-al III-lea trimestru al anului rezultate bune, ceea ce reflectă străduința colectivelor de munci­tori, tehnicieni și ingineri în rea­lizarea indicatorilor de plan. Cu toate acestea există însă și unități care nu și-au realizat in­tegral sarcinile de plan. Printre aceste unități se găsește și Uzina mecanică de mașini și utilaj mi­nier din Baia Mare care nu și-a realizat sarcina la indicatorul pro­ducția marfă vîndută și încasată aferentă trimestrului III decit în proporție de 98,4 la sută. Conducerea uzinei s-a resemnat cu ideea că a realizat acest indi­cator pe perioada cumulată a ce­lor trei trimestre și... s-a declarat mulțumită. Automulțumire de­loc justifica­tă. Neîndeplinirea planului la pro­ducția marfă vîndută și are o influență negativă încasată asupra întregii situații financiare a uzi­nei, în perioada iunie—septembrie a.c. împrumuturile restante ale uzinei oscilează între 500.000— 2.100.000 pentru care s-au plătit dobînzi penalizatoare în sumă de 54.055 lei. Ce a făcut în acest timp servi­ciul financiar a cărui rațiune de existență este tocmai de a se îngriji de situația financiară a u­­zinei, în atribuțiile sale intrînd cu precădere urmărirea îndeplinirii­ planului de producție marfă vîn­dută și încasată. Dintr-o discuție purtată cu tovarășul Ernest Faze­­caș, șeful acestui serviciu, a reie­șit că serviciul financiar nu nu­mai că nu influențează mersul producției — i-am pretinde poate prea mult — dar nu-și îndeplineș­te cum se cuvine îndatorirea e­­lementară de urmărire a încasă­rii integrale a facturilor emise pentru marfa livrată. S-a adoptat aici un stil de mun­că birocratic, care paralizează răspunderea personală. Cînd mu­cul ajunge la deget (in ultimele zile ale lunii) serviciul financiar întocmește rapid niște liste de­spre beneficiarii cu plăți restante și... ele sunt pasate serviciului de desfacere pentru a lua legătu­ra cu cei în cauză. Urmează apoi telefoane, telegrame în diverse colțuri ale țării, cu mai multe sau mai puține rezultate. E oare atît de greu să-ți dai seama că o ur­mărire continuă a încasărilor putea preveni această febră a te­l­­lefoanelor de sfîrșit de lună? O importantă cauză a neîncasă­­rii producției marifă vîndută este și cea a refuzurilor. Unele dintre ele sînt justificate, altele nu. Să urmărim ce face conducerea uzi­nei în cazul unui refuz nejustifi­cat din partea beneficiarului. Practic nu se folosește de mijloa­cele legale de care dispune pen­tru a cere penalizarea unității care nu a plătit la termen marfa comandată. Iată un exemplu: Ex- I. MUREȘAN, I. LUJERDEAN (Continuare in pag. a 3-a) Balastul de pe balanța uzinei Ansamblul folcloric din comuna Drăgușeni—Oaș. Cine se face vinovat de deprecierea fructelor? Pornind de la necesitatea va­lorificării chibzuite a fructelor, pentru sporirea veniturilor coo­perativelor, și avînd în vedere că pînă în ziua de 27 septembrie O­­ficiul raional Lăpuș pentru valori­ficarea legumelor și fructelor nu și-a realizat planul de achiziții din contracte la prune cu 553 to­ne, un redactor al ziarului nos­tru a pornit pe urma găsirii mo­tivelor ce împiedică valorificarea acestor produse. Sumar, ele s-au desprins din discuția avută cu Vasile Cen­­tea, președintele Uniunii le Lăpuș a cooperativelor raiona­agri­cole.­­ Slaba aprovizionare a ma­gazinelor specializate de la cen­trul de raion și din comune cu legume s-a făcut simțită încă de la începutul toamnei. Dacă aceasta era condiționată de lipsa legumelor în raion și de slabele relații comerciale ale organului­­ nostru cu alte oficii, cu totul ne­justificat este privită problema achiziționării fructelor. Deficien­țele­­ de preluare aparțin lucră­torilor oficiului și pot fi remediate prin măsuri urgente. Atîta timp cît fructele recoltate sunt ținute în grămezi și se depreciază, nece­sitatea măsurilor este iminentă. In căutarea cauzelor merită consemnate concluziile discuției purtate între tovarășii Gheorghe Pop, președintele Comitetului e­­xecutiv al Sfatului popular ra­ional Lăpuș, și Vasile Banc, di­rectorul Oficiului raional pen­tru valorificarea legumelor și fruc­telor. Ele se referă la slaba (Continuare in pag. a 2-a) Probe zdrobitoare In preajma sesiunii Tribunalu­lui internațional Bertrand­ssel, care va avea loc în Ru­no­iembrie, numeroși reprezen­tanți ai tribunalului și ai opi­niei publice mondiale desfășoa­ră o largă activitate în Viet­nam. După cum a informat re­cent presa noastră, o misiune de anchetă compusă din cineas­tul Roger Pic, profesorul Fran­cis Kahn și chirurgul Michel Krivine a adunat probe pentru prima dată, la fața locului, în Comentariul zilei Vietnamul de sud. Intr-o vorbire avută cu ziariștii con­din Hanoi, după înapoierea lor din Vietnamul de sud, toti cei trei membri ai misiunii au declarat că au ajuns la aceeași conclu­zie: Agresiunea S.U.A. în Viet­nam a luat proporțiile unei ac­țiuni de genocid împotriva popu­lației civile. Dovezile culese de membrii misiunii vorbesc cate­goric în acest sens și nu pot fi puse la îndoială. In acest context trebuie pri­vită și misiunea încredințată de Tribunalul international Ber­trand Russel cunoscutului pu­blicist Wilfred Burchett, care a primit misiunea să culeagă mărturii cu privire la agresiu­nea americană de-a lungul fron­tierei­­ Cambodgiei cu Vietna­mul de sud. Intr-o recentă în­­tîlnire avută cu ziariștii străini din Hanoi, Burchett și-a îm­părtășit impresiile sale din că­lătoria făcută de-a lungul fron­tierei dintre Cambodgia și Vietnamul de sud. Ceea ce se întîmplă acolo este de necon- ADRIAN IONESCU corespondentul Agerpres la Hanoi (Continuare în pag. a 4-a).

Next