Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)

1969-10-14 / nr. 4891

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XIX nr. 4891 Marți 14 octombrie 1969 4 pagini — 30 de bani PENTRU TERMINAREA GRABNICĂ sI INSAMINȚARILOR SE CERE: PREZENȚĂ ACTIVĂ, ZI SI NOAPTE, ÎN CIMP! Situația însămînțărilor de toamnă la data de 13 octombrie 1969. Cifrele indică procentul realizărilor pe comune. Sînt notate cu semnul s comunele fără sarcini de plan. In județ au mai rămas 3.931 ha neînsămințate Președintele se agită, dar... La ora S diminua a.. O acalmie alarmantă Chechișenii așteaptă. Tractoarele și specialistul întîrzie „Vînătoare“ de tractoare... Ritmul însâmințărilor s-a intensificat într-o măsură în ultimul timp și, prin urmare, a crescut numărul cooperativelor agricole care pot raporta încheierea, în condiții agrotehnice bune, a însămînțări­­lor. Dacă cu 4 zile în urmă doarjooperatorii din Oarța de Jos și Șieu însămințaseră în întregime suprafețele planificate, ieri dimi­­neață și țăranii cooperatori din Seini, Viile Apei, Asuaju de Jos, Asuaju de Sus, Răzoare, Rozavlea au încheiat în întregime semă­­narea griului. Aseară am primit vestea că țăranii cooperatori din Lăpuș, înzecindu-și eforturile, au încheiat însămînțatul griului. Așadar, o nouă unitate care se înscrie în rîndul fruntașilor din actuala campanie.­­ Cu toate acestea, situația pe județ este departe de a fi mulțumi­­toare. Pînă ieri dimineața în județul Maramureș s-au însămînțat doar 9.069 hectare cu grîu, alte 3.931 ha continuînd să rămînă neînsămîn­­țate. La Corni și Bicaz finișul e pe aproape Alte aspecte de pe ogoarele județului în pagina a 3-a Fără îndoială, loc pentru mai bine este suficient atît la cooperativa a­­gricolă din Corni cît și la Bicaz. Sîmbătă dimineață și unii și alții mai aveau de însăm­în­­țat peste 70 hecta­re cu grîu. Cel tîrziu pînă miercuri seara în­să, după cum ne-a asigurat tovarășul Ioan Chiriguț, in­ginerul de la Bi­caz, lucrările vor fi terminate. Și a­­ceastă șansă exis­tă intr-adevăr dat fiind că se lucrea­ză acum cu to­ate forțele. La cooperativa agricolă din Corni, de exemplu, au fost concentrate nu mai puțin de 9 tractoare, din care 2 lucrau la semă­nat și 2 la discuit. Prezent lângă ele, tovarășul Ioan Șo­­fron, președintele cooperativei agri­cole, ne-a dat ace­leiași asigurări de miercuri seara... VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Plecarea din București Duminică dimineață a părăsit Capitala, plecînd spre India, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Soci­aliste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, și preșe­dintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soția, Elena Maurer, care la invitația președintelui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, și a primului ministru al Indiei, In­­dira Gandhi, vor face o vizită o­­ficială în India. Președintele Consiliului de Stat și președintele Consiliului de Mi­niștri sunt însoțiți de Corn­el­iu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, Cornel Burtică, ministrul co­merțului exterior, și Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenți tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Pro­fir, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Florian Dănălache,­ Constan­tin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica,­ Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blaj­ovici, Mihai Gere, Ion Iliescu/ Ion Ioniță, Va­sile Patilineț, Ion Stănescu, mem­bri ai Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri, conducă­ai­tori de instituții centrale și orga­ni­zații obștești, generali, ziariștii. Erau de față B. D. Goswamî, Însărcinatul cu afaceri ad-inte­­rim al Indiei la București, și membri ai Ambasadei Indiei, șefi ai misiunilor diplomatice a­­creditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România. Un mare număr de bucureș­­teni, prezenți la aeroport, au sa­lutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat și pe președintele Consiliului de Miniștri. In drum spre India, avionul prezidențial român a făcut o es­cală la Tașkent (Agerpres) DESHI 13. — Trimișii speciali Agenpres, Nicolae Ionescu și Ion Putineiu, transmit: Sentimentele de profundă stimă și prețuire care leagă dincolo de spațiile geografice popoarele român și in­dian au găsit o convingătoare reafirmare în cordialitatea cu ca­re au fost întîmpi­nați solii Româ­niei pe străvechiul pămînt al In­diei. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceaușescu, și pre­ședintele Consiliului de Miniștri Ion Gheorghe Maurer, sînt pur­tătorii unui mesaj de pace și bu­nă înțelegere, de prietenie și co­laborare, sold­at dorinței poporu­lui român de a contribui l­a dez­voltarea continuă a bunelor re­lații statornicite între cele două țări și popoare, bazate pe res­pectarea neabătută a principiilor suveranității și independenței na­ționale, egalității în drepturi, ne­amestecului în treburile interne, avantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspe­ților români în capitala atît de înaltele oficialități Indiei,­­in­diene, cît și de populația orașu­lui, confirmă din plin dorința u­­nei mai bune cunoașteri și con­lucrări în interesul ambelor po­poare, în sprijinul consolidării unui climat de pace și înțelegere între popoarele întregii lumi. Ora 12.30. Pe aeroportul militar din Delhi aterizează din avionul prezidențial, la bordul căruia a sosit președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, împreu­nă cu soția, Elena Ceaușescu, și Sosirea la Delhi președintele Consiliului de Mi­­niștri, Ion Gheorghe Maurer, îm­preună cu soția, Elena Maurer, pentru a face o vizită oficială în India la invitația președintelui Republicii India, Varahagiri Ven­kata Giri, și a primului ministru, Indira Gandhi. Drapelele de stat român și indian flutură pe aeroport, profilîndu-se spre albastrul cerului. Frontispiciul clădirii ae­rogării este dominat de portretul șefului statului român. Dedesubt poate fi citită urarea: „Adresăm un cordial bun venit Excelenței Sale Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România“. In sunetele fanfarei, pe trep­tele scării avionului își fac apa­riția președintele Nicolae Ceaușes­cu, cu soția, și premierul Ion Gheorghe Maurer, cu soția. Mo­mentul este marcat de puternice ovații. In semn de salut sunt tra­se 21 de salve de artilerie. La coborîrea din avion, înalții oas­peți români sunt întimpinați salutați cu cordialitate de preșe­și­dintele Indiei, Varahagiri Venka­ta Giro, de primul ministru, In­dira Gandhi, și de ministrul afa­cerilor externe, Dinesh Singh. Primarul orașului Delhi, Hanses Raj Gupta, oferă oaspeților ro­mâni tradiționalele ghirlande de flori, simboluri ale ospitalității in­diene. Președintele Indiei prezintă conducătorilor de stat ai Româ­niei persoanele­­ oficiale indiene venite în întîmpinare: Fakruddin Ali Ahmed, ministrul dezvoltării industriale și comerțului interior, G­h. Poonacha, ministrul oțelu­lui și industriei grele, Swaran Silngh, ministrul apărării, Chawan Yeshwantrao, ministrul de inter­ne, Jagjivan Ram, ministrul agri­culturii și alimentației, Bhanu Praikash Singh, ministrul de stat pentru comerțul exterior, Bhakat Darshan, ministru de stat pentru educație, mareșalul forțelor ae­riene, C. P. Lai, generali și ofi­țeri superiori. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă apoi președintelui Indiei persoa­nele oficiale române care îl în­soțesc: Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului ex­terior, și Ion­ Morega, adjunct al ministrului industriei construc­țiilor de mașini. Pe aeroport se află, de aseme­nea, Petre Tănăsie, ambasadorul României în India, și membrii am­basadei. Sunt prezenți șefi ai mi­siunilor diplomatice acreditați la Delhi. Președintele Nicolae Ceaușescu este invitat pe podiumul de o­­noare. Simt intonate imnurile de­ stat ale celor două țări. Șeful statului român trece în revistă garda de onoare. Apoi, împreună cu președintele țării gazdă se în­dreaptă spre o platformă special amenajată, de unde cei doi șefi de stat rostesc scurte cuvîntări de salut. Un grup de tinere fete, îmbră­cate în frumoase costume n ® tip­(Continuare in pag. a 4-a) SEMICENTENARUL LICEULUI SIGHETEAN A fost o sărbătoare a învăță­­mîntului, a culturii maramureșe­ne, o afirmare a vigoarei și pe­renității școlii românești pe aces­te meleaguri legate de lui Dragoș Vodă, un act de numere cre­dință și pioasă recunoștință față de Liceul din Sighetul Marmației care a împlinit o jumătate de se­col. La festivitatea­­ semicentenaru­lui au luat parte tovarășii: Gheor­ghe Blaj, membru al C.C. al P.C.R­., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, președin­tele Consiliului popular județean, dr. Mitrofan Boca, secretar al Co­mitetului județean de partid, Moi­­se Fotea, șeful secției de propa­gandă a Comitetului județean de partid, Nicolae Roman, prim-secre­­tar al Comitetului municipal de partid, președintele Consiliului popular al municipiului Sighetul Marmației, Andrei Bălan, inspec­tor general al Inspectoratului șco­lar județean, și alți invitați. In atmosfera solemnă a festi­vității de sîmbăta trecută și-au dat întîlnire profesori ai prime­lor generații de elevi cu foștii liceeni ajunși ei înșiși aproape de al șaptelea deceniu. Din toate colțurile tării, cei care purtau cîndva uniforma liceului din o­­rașul de la confluența Izei cu Ti­sa au pus la o parte pentru ci­te­va zile pr­eocup­ariile zilnice d­e profesori universitari, de ingineri prestigioși, de medici prețuiți sau grijile lor de bunici, venind a­­ici pentru a retrăi fiorul anilor de liceu. Emoția propulsată la înalte cote a fost încercat­ă nu numai de către primele promoții ale acestui vechi lăcaș de învățămînt și cul­tură dar și din partea­ celor mai tineri care au părăsit nu de mult băncile liceului sau și azi se mai află în ele. Climatul semicentenarului stîrniit o îndreptățită mândrie și o a profundă gratitudine față de a­­șezămîntul care a dat Maramure­șului, țării zeci de generații de oamenii instruiți, cadre de nă­dejde în toate domeniile de acti­vitate, care și acum își cîntăresc în bună măsură faptele potrivit criteriilor etice, de înaltă ținută insultate de inimoșii dascăli ai acestui liceu. Fără să cădem în greșeala absolutizării, evitînd idealizarea sau poleirea anilor trecuți, trebuie spus, spre o­­noarea liceului românesc din Sighetul Marmației, că el știut să-și păstreze demnitatea, e­­a­levatul spirit științific și în cele mai grele perioade. Tăria de ca­racter, cinstea și omenia neuita­tului director Mihail Șerban n-au fost înfrânte nici de abuziva mă­sură a suspendării din­ funcțiune luată pe temporare vremuri de exponenții­­ coaliției burghe­­zo-moșierești, precum nici alte ca­dre didactice nu s-au lăsat tîrîte în conjunctura politiicianismului venal al oficialităților acelor ani. NICOLAE WIEZEL (Continuare in pag. a 2-a) Strălucită victorie a fotbalului românesc Un „unsprezece”i cum l-am dorit ■ [UNK] [UNK] Duminică întreaga suflare românească și-a îndreptat flu­xul marilor­ încrederi și spe­ranțe spre cei unsprezece care timp de 90 de minute urma fie să confirme rezultatele de pe Wembley, de la Lausanne și Atena și să aducă Româ­nia la turneul final de la Me­xico, fie să capoteze în fața echipei lui Eusebio și să re­ducă, dacă nu să spulbere, speranțele atîtor ani de a ne vedea fotbalul în întrecerea supremă-Minutul 30 al partidei și „ar­gintul vii*", sclipitorul C­os­­trache, s-a strecurat n­ezib­iv, spre poarta portugheza, ca s.sa-J paseze Impetuosului Dobrin și să... ridice In picioare lOO.Gu0 de oameni, să fericească mili­oane de inimi. Gol... Un sin­­gur gol, mare și hotărâtor ca­­re ne plasează cu trei p­ac­te în vlrful piramidei senei, față de echipa Greciei și El­veției Dar nu golul merită '­­Continuare la pag. a 2-a) ! In zadar protestează Eusebio, scorul nu se modifica.

Next