Pentru Socialism, martie 1970 (Anul 20, nr. 5007-5032)
1970-03-26 / nr. 5028
Anul XX nr. 5028 Joi 26 martie 1070 4 pagini — 30 de bani DESCHIDEREA LUCRĂRILOR SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE La București, au început, miercuri dimineața, lucrările sesiunii a patra a celei de-a șasea legislaturi a Marii Adunări Naționale. Marele stat al țării ia în discuție documente de mare importanță pentru dezvoltarea în continuare a României socialiste. Mărturie elocventă a democratismului profund ce caracterizează întreaga noastră viață politică, economică și socială, aceste documente sunt rodul unor largi consultări, in cadrul cărora oameni ai muncii, specialiști în diverse domenii au făcut, propuneri prețioase pentru perfecționarea activității economice in vederea valorificării într-o măsură și mai mare a resurselor materiale și umane ale țării. In actuala sesiune, deputații vor dezbate, de asemenea, probleme principale ale politicii externe promovate de Republica Socialistă România. La lucrări iau parte deputații Marii Adunări cum și numeroși Naționale, preinvitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. In lojile Marii Adunări Naționale erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Se aflau, de asemenea, numeroși corespondenți ai presei străine. Ora 10. Deputații și invitații au întîmpinat cu îndelungi aplauze pe conducătorii partidului și statului. In loja din dreapta au luat loc tovarășii : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Măneșcu Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. In loja din stingă se aflau membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Marea Adunare Națională a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: 1. Proiectul Legii Organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. 2. Proiectul Legii privind organizarea și controlul calității produselor. 3. Proiectul de Lege privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. 4. Cu privire la activitatea internațională a Republicii Socialiste România în anul 1969. Intrîndu-se în ordinea de zi, deputatul Petre Lupu, ministrul muncii, a prezentat Expunerea la Proiectul Legii organizării și disciplinei muncii în unitățile socialiste de stat. După cum se știe, acest proiect de lege a fost publicat în prealabil în presă și amplu dezbătut in organizațiile sindicale cu masele largi de oameni ai muncii, cu care prilej i s-au adus îmbunătățiri. Deputatul Gheorghe Vasilichi, președintele Comisiei pentru sănătate, muncă și asigurări sociale, a prezentat raportul comun al acestei comisii și al Comisiei juridice la Proiectul de lege în dezbatere. In continuare, s-a trecut la discuția generală. Au luat cuvîntul deputații: Ștefan Boboș, prim-secretar al Comitetului județean — Neamț al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Stoica, maistru la Uzina mecanică „Muscel" din județul Argeș, Vasile Ardeleanu, directorul Schelei de extracție — Boldești, județul Prahova, Mihai Obornyi, secretar al Comitetului județean — Harghita al P.C.R., loan Cotoț, secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Veronica Ardelean, director al Fabricii de antibiotice din Iași, Marin Tudoran, directorul întreprinderii agricole de stat — Medgidia, din județul Constanța, Marin Enache, secretarul Comitetului de partid al Uzinei „23 August" din Capitală, Constantin Pitaru, maistru la Uzinele „înfrățirea" din Oradea, Marcel Dobra, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Gîrbov, județul Ilfov, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, Nicolae Rovinaru, prim-secretar al Comitetului județean — Teleorman al U.T.C. La amiază, lucrările în ședința plenară s-au întrerupt, urmînd a fi reluate joi dimineața. Comisiile juridică, pentru industrie, construcții și transporturi, pentru sănătate, muncă și asigurări sociale; pentru consiliile populare și administrația de stat; pentru învățămînt, știință și cultură s-au întrunit apoi pentru examinarea în continuare a proiectelor de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. (Agerpres) r I à f I I un obiectiv important Creșterea vitezelor de înaintare in lucrările miniere In lumina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. privind dezvoltarea economiei naționale, în perioada viitorului cincinal sarcinile industriei extractive de minereuri neferoase sunt substanțiale. La plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, aceste sarcini au căpătat conturul precis pentru 1970, dîndu-se o dată relieîn plus că sporul de metale este indisolubil legat de creșterea potențialului productiv al exploatărilor miniere. Ținîndu-se seamă de aceste prețioase indicații, de situația concretă a exploatărilor ale G. M. M. R miniere Baia Mare, la plenara Comitetului județean Maramureș al P.G.R. din ianuarie a.c. s-a inclus între obiectivele întrecerii socialiste pe acest an și sarcina ca în sectorul precisă minier, la lucrările de deschidere și pregătire, vitezele de avansare să sporească în medie cu cel puțin 20 la sută. Sporul este necesar cu atît mai mult, avîndu-se în vedere timpul îndelungat în care se execută asemenea lucrări și gradul de normalitate a velor miniere la rezerva actuală. Cu scopul de a elucida o seamă de proibleme de ordin tehnic organizatoric pe care cestul îndeplinirea aobiectiv de întrecere le ridică. Harul nostru a organizat recent o anchetă la care au fost invitați să-și expună părerile un grup de Specialiști titlui nostru. ai minerigina a IlI-a a In p aacestui număr prezentăm considerentele specialiștilor, cu convingerea că problemelor rezolvarea va contribui la ridicare atingerea scopului stabilit în angajamentele formulate de Comitetul județean Maramureș al P.C.R. .„ Specialiștii își spun părerea privind: m CADRUL ORGANIZATORIC m FOLOSIREA INTENSIVA A MIJLOACELOR m ASIGURAREA EFICIENTEI ECONOMICE MAXIME taier vi Iă la ieri după-amiază, însaComitetului județean Maramureș al P.C.R., în fața unei numeroase asistente — activiști de partid, ai organizațiilor de masă, cadre de conducere din unitățile economice ale municipiului Baia Mare și orașelor Baia Sprie și Cavnic — tovarășul conf. univ. dr. Paraschiv Vagu, lector al C.C. al P.C.R., a prezentat, prelegerea „Conceptul de știință a conducerii economiei în condițiile contemporane". Conferința s-a bucurat de succes. „Te văd... te văd.. Foto: F. CROITORU Vedere parțială a Palatului administrativ din Baia Mare. Foto: A. ȘUTH Întreținerea pajiștilor - primul pas spre asigurarea pășunatului Atent și meticulos, nul maramureșean își țăraîndreaptă în fiecare primăvară atenția spre întinsele pășuni și finețe pentru a se îngriji și curăța, în vederea întîmpinării așa cum se cuvine a momentului ieșirii animalelor la pășunat. Această acțiune întreprinsă de crescătorii de animale are o deosebită importanță in asigurarea taurinelor, ovinelor și cabalinelor cu hrana necesară pentru perioada de vară. Prin mijlocirea lui Leontin Sabău, tovarășiiinginer principal cu baia furajeră de la Direcția agricolă judeteană, vom încerca să-i informăm pe cititorii noștri în legătură cu ceea ce ne rezervă primăvara acestui an în privința îmbunătățirii pajiștilor noastre naturale. — Vă rugăm, tovarășe inginer, să ne precizați care vor fi lucrările ce se vor efectua in anul 1970 pentru îmbunătățirea productivității pajiștilor naturale? — înainte de a mă referi la acestea aș dori să se rețină faptul că în an pe pajiștile noastre fiecare naturale se execută două mari categorii de lucrări. Este vorba de lucrările dirijate de către Direcția agricolă și care se efectuează pe pășunile consiliilor populare, finanțate fiind din bugetul statului, și o altă categorie de lucrări, care se efectuează atît pe pășunile consiliilor populare, cît și pe ale cooperativelor agricole, dar care nu sînt finanțate de la buget. Ca și în alți ani, și în primăvara acestui an lucrările ce se vor aplica pe pășuni urmăresc continuarea acțiunii de îngrășăminte fertilizate prin chimice, tîrlire și îngrășăminte organice, lățire de defrișare, de cupropriu-zisă prin îndepărtarea mușuroaielor, a pietrelor, nivelarea scoaterea cioatelor, precum și de combatere a eroziunii solului. — Dintre toate aceste lucrări, care anume se vor efectua pe pășunile model sau in amenajare existente in județul nostru? — In general toate, darin principal, fertilizarea, care se aplică pe toate pășunile model. In afară de această lucrare, de la caz la caz, pe unele pășuni se vor efectua și restul lucrărilor. Pe pășunea de la Groși-Baia Mare, bunăoară, au început lucrările pentru combaterea eroziunii solului, la complexul zoopastoral de la Prislop, pe pășunea de la „Țiganul", pe cele de la Tîrgu Lăpuș și de la barajul Firiza se execută lucrări de defrișări, precum și curățirile curente. " — Referindu-vă la lucrările ce trebuie să se execute pe pășunile model, am obțervat că folosiți timpul prezent, înseamnă, deci, că LA ORDINEA ZILEI ÎN ZOOTEHNIE lucrările sunt în plină desfășurare? — Da, am precizat acest lucru. Cu excepția pășunilor din zona Sighetul Marmației și Vișeului, acțiunea de fertilizare a fost încheiată pe întreaga suprafață existentă în amenajament. — Dar consiliile populare comunale și cooperativele agricole au început acțiunile pe pășuni? — Sporadic, da, însă nu organizat. Pînă la ora actuală, din cele 3.000 hectare de pășune destinată vacilor cu lapte a fost fertilizată o suprafață foarte mică. Doar la cooperativele agricole din Mireșu Mare, Iadăra, Lăschia, Ocoliș, Tămâia și în alte cîteva locuri s-a făcut ceva. In rest nimic. De fapt numai de la 1 aprilie vor începe acțiunile, organizate pe pășuni în cadrul așa-zisei „Luni a pășunilor". — Bine, dar starea vremii favorizează desfășurarea unor asemenea lucrări, încă de pe acum. De ce nu se pornește cu toate forțele la acțiune? —- Știu eu? Poate lipsește inițiativa și spiritul de prevedere. Cert este că încă nu s-a pornit la treabă, deși s-ar fi putut... Personal sunt nemulțumit de această pasivitate și necazul îmi este cu atit, mai mare cu cit știu că volumul lucrărilor stabilit a se efectua pe pășuni în această primăvară este foarte mare. Este vorba de întreținerea și curățirea a 11.370 hectare, din care numai 6.900 hectare vor beneficia Convorbire consemnată de M. NADĂȘAN (Continuare in pag. a 2-a) PAGINA A 4-A actualitatea INTERNAȚIONALĂ J In pagina a 2-a ! B Seriozitatea Ji răspunsului la j semnalul zia Jirului[ B Popas la hanul <| „Dealul Flori ]ilor“ !!