Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)
1971-01-22 / nr. 5282
Vi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5282 Vineri 22 ianuarie 1971 4 pagini — 30 bani wmmmmmmmmmmtKmsmmm Noi obiective meșteșugărești Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești Maramureș a primit pentru anul în curs, în vederea dezvoltării bazei materiale de producție, fonduri fie investiție în valoare de 13.607.000 lei. Prin folosirea acestora, in 1971, la Cooperativa „Gutinul“ din Baia Mare va fi terminată construcția unei mari hale de tîmplărie cu o suprafață de 2.800 m.p., iar la Cooperativa „Unirea“ din același municipiu va fi construit un atelier de confecții pentru produse de mică serie. Totodată, in cartierul Săsar va fi construit un complex de deservire meșteșugărească, complex care va dispune de ateliere de croitorie, reparat obiecte de uz casnic, aparate de radio și televizoare, de o ceasornicărie, o secție pentru confecționat plapume. El va fi dat in folosință în semestrul II al acestui an. Tot In acest an, la Baia Mare se construiește și un mare atelier pentru produse de artizanat. Piese de schimb auto întreprinderea industrială „Băimăreana“ a asimilat anul acesta în fabricație una dintre cele mai complicate piese de schimb auto— pinionul de atac pornire pentru autocamioane, autobuze și troleibuze. Cu noul produs, care a fost în fabricație introdus de serie, numărul pieselor de schimb auto pe care le produce această întreprindere se ridică la peste 160 de tipuri. Tot in acest an „Băimăreana“ a introdus in fabricație și flanșe pentru etanșeizarea conductelor de apă. Numai pentru onorarea unei comenzi primite din străinătate, vor fi produse 120.000 asemenea flanșe. Secție de producție Zestrea industrială a orașului Tirgu Căpuș se va îmbogăți in acest an cu încă nu Este vorba obiectiv despre secția de industrializare a lemnului, secție pe care A.E.S.E. din localitate o construiește in scopul valorificării materialului lemnos de calitate inferioară. Secția, care este proiectată pentru a da anual 606 m. c. cherestea, 200 m.c. lăziambalaje precum și importante cantități de doage pentru butoaie, va avea o suprafață de 400 m.p. Ea va intra in producție in cel de-al II-lea semestru din acest an. Centru stomatologic In orașul Borșa a luat ființă un centru stomatologic, încadrat pentru început, cu 6 medici de specialitate, el a și început controlul medical stomatologic al tuturor elevilor din raza orașului. Oficii poștale In județ și-au început activitatea două noi oficii poștale. Unul dintre acestea își are sediul in comuna Bogdan Vodă, iar celălalt funcționează în orașul Borșa, fiind creat pentru deservirea stațiunii de odihnă din această localitate. In vederea mai operativei difuzări a corespondențelor poștale șapte agenții limitrofe municipiului Sighetu Marmației, printre care Vălenii Călineștiului, Berbești, Desești și altele au fost regrupate pe lingă Oficiul II P.T.T.R. Sighetu Marmației. Expoziție In holul Casei detorului Nicolae Vaicultură a sindicatei Ja. Expoziția găzii 1Â . .. duiește circa 60 de lei se află deschi tablouri lucrate insă o expoziție a piculei. ¹ Premiu pentru tinerii filateliști Cercul de tineret „Cravata roșie“ din Baia Mare a adus filateliștilor maramureșeni satisfacția unui succes deosebit. Participant la faza republicană a concursului tematic „Lenin ’70“, organizat de Asociația Filateliștilor din România, acesta ciștigat premiul I pe o țară la categoria de vîrstă 9—14 ani. La acest concurs tinerii filateliști băimăreni s-au prezentat cu exponatul „Cauza lui Lenin este de neînvins“, din 36 de file format de album tip internațional, conținînd aproape 1.000 de mărci poștale, plicuri prima zi și cărți maxime, editate de poșta română și poșta țârilor socialiste, contribuție de seamă la exponatului realizarea prezentat în cadrul acestui mare concurs au adus-o tinerii filateliști Adriana Feștilă și Rozalia Pajer de la Școala generală nr. 11, Ovidiu Belu, de la Liceul de muzică și artă plastică și alți elevi. Film documentar „Institutul de la poalele Murgăului“ se intitulează filmul color, documentar, de scurt metraj, pe care serviciul studii și documentare al Institutului de cercetări și proiectări pentru industria minereurilor neferoase și metalelor rare Baia Mare s-a realizat în cinstea aniversării semicentenarului Partidului Comunist Român. Filmul înfățișează istoricul institutului, fructuoasa activitate desfășurată de specialiștii acestuia pentru înfăptuirea politicii partidului de promovare a tehnicii noi în ramura extracției și prelucrării minereurilor neferoase și rare din bazinul minier al Maramureșului și alte bazine miniere ale țării. Rubrică realizată de O. JOSAN Chip desenat cu lumină Scrisori, audiențe, răspunsuri Una din sarcinile mereu actuale, găsită pe agenda de lucru a instituțiilor și unităților economice, o constituie operativitate soluționarea cu a doleanțelor exprimate în cereri, scrisori, la audiențe de către oamenii muncii. Firește, ne referim la solicitările îndreptățite, legale ale cetățenilor, ale salariaților. Ce s-a întreprins la Consiliul popular municipal Baia Mare pentru rezolvarea în termen a scrisorilor, pentru a asigura calitatea dorită a audiențelor ? O statistică ne arată că în cursul anului trecut, pe adresa Consiliului popular municipal au sosit 567 scrisori și sesizări, 10.700 de cereri, iar peste în audiențe au fost primiți aproape 2.000 de cetățeni. Privind prin prisma cifrelor, ne dăm seama de volumul mare de muncă ce s-a depus de către salariații consiliului, de preocupările lor în domeniul soluționării petițiilor, chestiunilor de interes general sau personal ridicate la orele de audiențe. Este demn de remarcat că cea mai mare parte a scrisorilor au fost repartizate membrilor comitetului executiv, șefilor de servicii sau birouri, conducătorilor întreprinderilor subordonate consiliului. In cea mai mare parte, cetățenii reușesc să intre în posesia răspunsurilor la timp, să găsească în ele detaliile, lămuririle corespunzătoare — cu alte cuvinte, calitatea răspunsului să satisfacă. S-ar putea da numeroase exemple de acest fel. Un grup de locuitori din str. 9 Mai au solicitat evacuarea dintr-un canal deschis apelor la rețeaua de canalizare a orașului. Lucrarea a fost executată în termen de calitate. La fel, Gavril Bran din Baia Mare a sesizat că un canal din cartierul Valea Roșie este înfundat și prezintă pericol în cazul unei viituri. Prin serviciul de gospodărie s-a efectuat desfundarea acestui canal. Cereri îndreptățite au fost soluționate și cetățenilor Vasile Chiș, din Piața Păcii nr. 13, Ignat Conț din str. G. Coșbuc nr. 7/41 din Baia Mare și altora în limita legalității, posibilităților și urgențelor. Vorbind de calitatea răspunsurilor, trebuie să subliniem faptul că comitetul executiv a extins metoda verificării cererilor și sesizărilor pe teren, acasă la petiționari. Aceasta a creat posibilitatea terii problemelor la cunoașința locului și implicit a luării unor decizii operative, cu mai mult discernămînt. Au fost verificate și soluționate în acest fel 512 scrisori, ceea ce reprezintă peste 90 la sută din numărul scrisorilor primite. Metoda a dat satisfacții și ea va fi continuată și în acest an. V. GRIGORAȘ (Continuare în pag. a 2-a) 1 Profiluri noi pe harta județului :-----------------------------------------------------------------------------------------------——-----------[ In cursul cincinalului precedent județului nostru | i-au fost acordate fonduri de investiții de peste patru miliarde lei ! După încheierea cincinalului 1966—1970 se desfășoară acțiunea de analiză și sinteză, se culeg date, se efectuează comparații. Este un moment de bilanț care, prin scurgerea ireversibilă a timpului, a făcut adune in conținutul să se său înfăptuiri cu profunde semnificații, el ajutindu-ne să privim cu ochii minții dimensiunile reale ale prezentului, iar de pe temeliile aceluia să scrutăm mai lucid perspectiva spre care, o dată pășind pragul anului 1971, ne-am avîntat cu toate forțele. Să aruncăm doar o privire fugară asupra unei secvențe din acest bilanț al cincinalului trecut, alegind anume capitolul investiții. Concluzia majoră ce se impune de la început constă in faptul că datorită politicii științifice a Partidului Comunist Român de dezvoltare armonioasă și neîntreruptă a forțelor de producție, de perfecționare a întregii vieți economice și sociale, de inIndustria minieră, ramură cu vechi tradiții pe aceste meleaguri, a cunoscut in anii socialismului un autentic proces de reîntinerire. Bilanțul anilor 1966—1970 pune în dicare pe trepte tot înalte de civilizație mai și bunăstare materială și spirituală, Maramureșul, alături de toate zonele patriei, cunoaște o continuă și multilaterală înflorire. Numai în cursul cincinalului precedent, județului nostru i-au fost destinate fonduri de investiții de peste 4 miliarde lei, ceea ce a determinat ca potențialul său economic să se îmbogățească cu noi și importante obiective industriale, înzestrate cu echipament de înaltă tehnicitate, iar cele existente au suferit, în același timp, o substanțială amplificare și modernizare, creindu-se astfel condiții favorabile de valorificare la un nivel superior a resurselor naturale de materii prime și materiale. Faptul că întreaga producție industrială obținută în 1938 se realizează în prezent în mai puțin de 18 zile este o dovadă grăitoare a dinamismului pe care-l înregistrează economia Maramureșului așezată statornic pe calea progresului și modernizării, evidență numeroase date referitoare la complexul de lucrări executate în scopul dezvoltării și modernizării industriei miniere. (Continuare în pag. a 3-a) Industria minieră Din fondurile de investiții, fabricile și secțiile Uzinelor metalurgice pentru metale neferoase dicală prefacere, printr-un proces cu profil specific din cadrul Baia Mare au trecut printr-o raamplu de modernizare. in pagina a 2-a în pregătirea adunării generale Timpul este drămuit! Transportul în comun la Vișeu de Sus încălzirea se face pe loc r erpuiește drumul, amețitor, peste Gutîi urcă, apoi ca oboară, însoțind undele lim-pezi ale Marei care-și poartă cîntecul tot mai departe spre zările molcome Se împarte drumul, la răscruce, și rămîne asfaltul de o parte o sută-două de metri lateral-stînga și ajungem în Sat-Șugatag, în bătătura casei lui Nicoară Horea. Răsare în prag cînd el, cînd mătușa Victoria — mina lui dreaptă și bună. Nu l-au ocolit anii, dar, parcă, nici nu l-au prea luat în seamă, șuvițele părului, castanii, abia dacă fac loc cîtorva fire ca argintul. Intrăm în casa bine înfiptă-n coasta dealului. Curățenie peste tot. Mina stăpînei ! Cu voia gazdelor deschidem carte mare și cuprinzînd multe vorobe bune scrise în destule limbi ale pămintului. Ne oprim asupra ultimelor rînduri (Poate că, pînă astăzi, s-au mai adăugat și altele). Vedem scris : „Artistului Horea Nicoară îi mulțumim pentru mîinile lui in care se prelungește sufletul maramureșean. Liviu Ciulei 15 XI 1970.“ Trei rinduri și atita tot. Mult puțin, ce spun ele oare ? Să încercăm a citi, poate înțelegem. Știm — citi oare dintre noi știam asta înainte de a citi, aici, rindurile scrise de Liviu Ciulei?! — că Nicoară Horea este un artist. Poate cel mai mare artist maramureșean in breasla lui : cojocăritul. Poate nici el nu știe precis cînd și cum a început a-și broda gîndurile în piele. Poate turmele de oi pe care le-a văzut păscînd; poate jocurile copilăriei; poate copilăria și adolescența cerînd și frumusețe vestimentară să-l fi îndemnat; poate... și așa au început a se naște acele explozii de culoare și lumină care sînt pieptarele maramureșene , dantelării modelate în piele și în lină, încrustate cu ținte și oglinzi.. . Oglinzi, în care să se deslușească chipul omului, și frumusețea munților, ș-a apelor , a locurilor noastre, din moși-strămoși, toate, curi aspre, cu oameni frumoși lomîndri și de nesupus Și luna, noapși tea, fură apele oglinzilor, amesteîndu-le către zorii-de-zi... Să ne trăiești, Nicoară ! Să ne trăiești, mătușă Victorie că „Tot așe zic oamenii“! Și, printre oameni, Liviu Ciulei este unul ! DORIN SURU INSCRIPȚIE PE UN COIOC 0 FAȚĂ Și-A VINDUT VIOARA — Nu, vă rog, nici să n-aud de liceu. M-am săturat. — De ce. Fata începe să plîngă cu hohote. Ce se întîmplase ? De unde adta aversiune față de liceu ? Povestea ei am aflat-o cu totul întîmplător într-o comună din apropierea Băii Mari. Locuiește, împreună cu bunicii, într-o casă modestă, așezată la marginea de sat. Fata a rămas orfană de tată de cîțiva ani. Mama, împovărată de griji, n-a găsit timp să se ocupe și de fiică. Poate că nici n-o interesează prea mult soarta ei. Bunicii, în schimb, și-au asumat răspunderea materială și morală, cu gîndul că nepoata lor va învăța carte. Așadar, cu trei ani în urmă M.U. dă în sesiunea din toamnă examen de admitere la Liceul pedagogic din Sighetu Marmației. Dar, încă din primele zile, e decepționată. Nu reușește decit cu greu țină pasul cu cerințele prosăgramei. Vede sau intuiește că a intrat în liceu cu un bagaj redus, de cunoștințe la , toate ION NAN (Continuare in pag. a 2-a) Grupul vocal al căminului cultural din Strîmtura. I i I « II I I „LuOKOd-I“ 1 SE PREGĂTEȘTE PENTRU O NOUĂ NOAPTE SELENARĂ. EL S-A INSTALAT PE PARTEA INTERIOARĂ A UNUI CRATER SITUAT LA 15 M DISTANȚĂ DE PUNCTUL DE UNDE ȘI-A ÎNCEPUT ODISEEA PRIN MAREA PLOILOR | PREGĂTIRILE LANSAREA NAVEI PENTRU SPAȚIALE AMERICANE „APOLLO-14“ ȘI OPERAȚIUNILE DE VERIFICARE A STĂRII DE FUNCȚIONARE A PLEXULUI SPAȚIAL COMDECURG IN CONDIȚII BUNE LUNI DIMINEAȚĂ ÎNCEPE NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ. ULTIMA VERIFICARE AMPLA A COMPLEXULUI SPAȚIAL 230.000 de salariați ai poștei bRitanice au intrat în a doua zi de grevă ! GUVERNUL NU INTERVINE. APAR „POȘTAȘI- ! PIRAȚI“ ! (Amănunte în pagina a 4-a). !|