Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)
1971-05-05 / nr. 5370
2 I"Maramureșul pe scena finalei „Inimă crăpată-n piatră...” „Eroii de la Moisei“. Un monument. O inscripție: „Slavă celor 29 de eroi căzuți la Moisei ,pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist — 1944“. O făclie, nestinsa făclie a memoriei celor căzuți. Bărbați, femei ce-și poartă pruncii în leagăn, o mulțime grea de tăcere. E tăcerea înăbușită în durere. E tăcerea ce se consumă intr-un dialog mut. Doar strigăte sfîșietoare ale copiilor — simboluri ale nevinovăției — nu pot fi stăpînite: „Inimă crăpată-n piatră / Spune, monument, odată / Noi de ce nu avem tată?!“. Scena a devenit dintr-o dată o piramidă a suferinței, a durerii, blestem al războiului, zîmbet al păcii. Și din acest moment Moiseiul n-a fost numai nume, numai sat, sau țara lui Pintea, ci însuși glasul omenirii ce nu mai vrea să știe de Hiroșima, de Nagasaki, de războiul din Vietnam. De aceea, văzîndu-l pe scenă, mi-am zis: Moiseiul n-are neiogie să fie tradus, ori explicat. Și asta indiferent pe ce meridian al planetei s-ar prezenta. Moiseiul trebuie văzut. Pentru că ce altceva mai mult și-a dorit omenirea decit seninătate pașnică? Iar Moiseiul a strigat-o!... „O baladă numai a noastră „O inimă și o inimă“ a urcat pe scena finalei permanența sufletului omenesc ce ne-a asigurat fluviul nostru prin ani — dragostea. Dacă balada tinerilor îndrăgostiți, sortiți să-și găsească fericirea în moarte, repetă in acțiune povestea lui Romeo și Julieta, românul a îmbogățit-o și înfrumusețat-o adăugîndu-i natura. Iar măiestria și ingeniozitatea regizorului au constat în știința cu care a știut să facă din mulțimea de pe scenă copaci, pădure, cîntec de frunză, jale de codru, foșnet tînguitor. Peste jalea naturii s-au așternut credințe în joc tulburător — pe un ritm cu rezonanțe primitive — bărbați daci își joacă credința potrivit căreia un dublet al ființelor dispărute continuă să trăiască în regatul zeului subpămîntean. Adaos de natură și credințe prin care românul a făcut din povestea lui Romeo și Julieta o baladă numai a noastră. Iar meritul regiei a stat in a fi găsit ceea ce ține numai de spiritualitatea noastră. Aceasta a fost marea artă a Maramureșului. ION ONUC NEMEȘ N.R. După cum am mai anunțat, in cadrul celui de-al VI-lea Festival bienal de teatru de amatori, dedicat semicentenarului partidului, căminului cultural din Moisei i-au fost atribuite premiul I, medalia de aur și titlul de laureat al festivalului pentru montajul „Eroii de la Moisei“, iar Casei de cultură din Tg. Lăpuș — premiul 11 și medalia de argint pentru „O inimă și o inină ! j Lăpușul, cu teatrul folcloric mă“. ____________________! Doina Pop. Anul al 111-lea la Liceul „Gheorghe Șincai“. (Clasa profesoarei Ștefania Bizea). Elevă in clasa a VlI-a la Ardusat, publică prima poezie în „Scînteia pionierului“. (Poezia fiind peste nivelul virstei, s-a cerut confirmarea autenticității din partea școlii). In clasa a VIII-a fiind, publică în ziarul „Pentru socialism“ poezia „B anul“ care va fi reluată în „Scînteia tineretului“ și în culegerea „Copii poeți“. A mai publicat în culegerea „Flori maramureșene“ și revista „Tribuna“. La terminarea clasei a VIII-a participă la tabăra de creație literară de la Homorod unde a obținut premiul II (faza republicană) pentru poezie. In 1970, „Scînteia tineretului“ o prezintă la rubrica „Pași spre împlinire“. Cu ocazia constituirii Asociației științifice și literare „Gheorghe Șincai“ este numită președinte al acesteia. A fost prezentată, în mai multe rinduri, în cadrul unor emisiuni de radio și televiziune. Concursurile școlare de literatură română o solicită din primul an de liceu, cînd însă ajunge numai pînă la faza județeană. In anul următor (11) se califică pentru faza republicană. La actuala ediție (București, aprilie 1971) i se acordă premiul 1 al Concursului de literatură română, faza republicană. La scurt timp după întoarcerea de la București, cînd atmosfera succesului repurtat era proaspătă încă, Doina Pop a răspuns citorva întrebări ale noastre: — De cînd iți place literatura? — încă din clasa I mi-a plăcut să citesc. In clasa a VII-a și a VIII-a, vecinătatea cărților a devenit o prezență cotidiană. — Cui datorezi această înfrățire cu literatura? — Lui Alexandru Codreanu, pe care-l consider cel mai bun profesor dintre cîți i-am avut pînă acum. In clasa a VI-a a aflat, intîmplător, că scriu poezii. .. — Anul trecut a fost prima ta participare la o fază republicană. .. — Faceți aluzie la faptul că n-am adus nici un premiu... Subiectul („Peisajul romantic în poezia eminesciană“) era prea frumos pentru ca să iau premiu. Mă dispunea mai mult pentru euforii lirice decit pentru considerații teoretice, drept și faptul că eram pregătită mai mult extensiv. — Anul acesta? — La faza locală mi-au fost subliniate toate neologismele folosite, reproșîndu-mi-se stilul „pretențios“. Nu pot să mă falsific. Am un stil la care nu pot renunța. La faza județeană, profesorii care ne supravegheau discutau tare și nu despre literatură. Nu m-am putut concentra. Totuși m-am clasificat pe locul III, cu drept de participare la faza republicană. (N.N.: In treacăt fie spus, lucrarea a fost notată, tendențios sau din ignoranță, cu nota 6! La renotarea efectuată de inspectori școlari, eroarea a fost corectată. — Care au fost primele tale reacții la aflarea rezultatului de la finală? — Nu aveam intenția să particip la festivitatea de premiere. Să nu-mi văd iluziile spulberate. . . Am fost fotografiată. Atunci am înțeles că ceva se v-a-ntîmpla“!. — Cum privești viața de liceu? — Toți cei care pun mina pe o chitară sau pe o pensulă fac scandal, zgomot. Nu-i pot suferi pe tinerii zgomotoși. Aceștia sacrifică o noapte pentru orice, numai pentru lecții nu! (Nu-mi place nonconformismul stupid). Și eu scriu poezii dar nu mă scut că nu pot învăța. Liceul? Se învață mult. Nu întotdeauna însă, apetitul intelectual îmi este astîmpărat. Mă deranjează notarea inechitabilă. Mă indispun fetele egoiste și false, goana după o maturitate „prematură“, poza de „experiență“, atitudinea persiflantă. ★ „Modestă, caldă și prietenoasă, dovedind alese trăsături“, așa o caracterizează o profesoară. Și, adăugăm noi, o vitalitate și un entuziasm copleșitor. Nici nu-i de mirare, dacă ne gîndim la cei optsprezece ani ai săi, la cit a realizat pînă acum și la faptul că în jurul nostru țîșnește atita primăvară! ION P. POP Satisfacție și gînd de viitor Miercuri 5 mai 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, știința, conducere. Sistemul national de informatică și conducere. 18.20 Aplauze pentru colegii noștri. 19.10 Tragerea Pronoeropres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.000 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. — Versuri. 20.35 .,In această țară, comuniștii..(V). 21.25 Telecinemateca: „Gropițe". Cu Shirley Temple, Frank Morgan. 22.55 Telejurnalul de noapte. Geneza marilor succese... (Urmare din pag. 1) obiectul lucrărilor. După zile și nopți, această mare bătălie dusă in paralel cu cea pentru realizarea planului, s-a încheiat cu un rezultat pozitiv : au fost eliminate complet de metal și se obținuse bilele un volum măcinat de 750 tone, față de 550—600 tone cât avea moara capacitatea nominală. Mai mult nu se putea... In același timp însă, o probă din același minereu a fost trimisă pentru experimentări în străinătate. „Minereul poate fi preparat autogen, a venit răspunsul, noi vă dăm utilajul necesar, care vă costă...“. Era vorba de multe milioane lei valută și acest lucru nu și-l putea permite nimeni. Dar oare noi n-am putea produce utilaje mai perfecționate, care să permită mai mult? Specialiștii și-au pus Întrebarea porind de la faptul că la moara transformată de ei erau necesari în loc de bile metalice bulgări de minereu selecționați, ceea ce era greu de realizat la un volum mare de producție, iar calculele demonstrau ca sunt necesare mori cu diametru și mai mare, aproape dublu, pentru a se obține producția scontată. Faptele ce au urmat par de domeniul fantasticului, deoarece specialiștii, proiectanții, mecanicii și sudorii au reușit să transforme o moară obișnuită exact la dimensiunile cerute, singurul element schimbat fiind motorul de acționare. Aici a intervenit măiestria lăcătușilor lui Gheorghe Chiorean, a sudorilor Alexandru Boldan și Vasile Șuta II, a maiștrilor, inginerilor mecanici, care au schimbat complet caracteristicile vechii instalații, au aplicat „soluții personale“ în consolidarea noului colos de oțel, care a depășit gabaritul inițial de vreo două ori... Dar toate eforturile au meritat, intrucât în condițiile selecționării bulgărilor de minereu, noua „moară autogenă“ ajunsese la o capacitate de aproape trei ori mai mare. Cum am face noi să eliminăm și selecția bulgărilor de minereu ?, s-au întrebat oamenii din uzină. Și ideile survenite, încercările — zecile de încercări, de studii și frămîntări — au condus la suprimarea unor vechi concepții despre tehnologia preparării. Ce-ar fi să nu sfărîmăm minereul așa de mărunt la ante zdrobire, ci să-l introducem mai mare la măcinare ? Răspunsul acestei întrebări a fost de fapt „oul lui Columb“, deoarece astăzi moara cu diametru mare macină un volum dublu de minereu, fără a fi folosite utilajele intermediare — concasoarele conice... .. .Lucrurile la Uzina centrală de preparare au evoluat. Celor două mori inițial transformate li s-au mai adăugat două, iar în viitor altele vor suferi asemenea transformări, deoarece măcinarea autogenă va fi extinsă la alte minereuri. De fapt, argumentele incontestabile pledează în favoarea extinderii metodei : consumul de metal a scăzut de la 3 kg/tonă de minereu la 0,4 kg, ceea ce înseamnă anual vreo 1.500 tone de metal economisit (6 milioane lei). Pe urmă, prin eliminarea unei faze la mare se reduce consumul sfărîde energie electrică, ceea ce face ca împreună cu metalul economisit costul preparării să devină cu aproape 14 lei la tonă mai ieftin. Și toate acestea cu investiții minime... ... Am amintit aici câțiva oameni de numele și faptele cărora se leagă aplicarea noii tehnologii. Și, fie că e vorba de ingineri, cercetători, morari, celulari,lăcătuși sau maiștri, pe toți îi definește o singură calitate: aceea de comunist iar victoria oamenilor nu este altceva decit rezultatul înmănuncheat al acestor calități. Geneza marilor succese. Colectivul de conducere al Inspectoratului județean de miliție Maramureș anunță că corpul neînsuflețit al maiorului PARJA IOAN este depus in holul Clubului tineretului din Baia Mare. Pentru a-și lua rămas bun de la cel dispărut, accesul publicului este permis azi între orele 10 și 15. (441) Q0 VINZARI-CUMPĂRĂRI VÎND Semicarpați stare bună. Baia Mare, Castanilor 8, orele 12—16. (440) VÎND „SKODA—1000 M.B.", stare perfectă. Baia Mare str. Ion Slavici 1/40. Telefon 13565. (442) Pierdut „DIPLOMA DE BACALAUREAT" cu nr. 16529, eliberată de Liceul nr. 3 Baia Mare, pe numele SITAR P. DOINA MARIA FLOARE. O declar nulă. (443). AUTOBAZA TRANSPORT AUTO SATU MARE Bd. Cloșca nr. 72 angajează de urgență: — LĂCĂTUȘI MECANICI AUTO; — ȘOFERI CU VECHIME DE CEL PUȚIN 3 ANI. Condițiile de salarizare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare se pot obține la biroul personal, telefon 11275. PENTRU SOCIALISM cinema Miercuri 5 mai 1971 BAIA MARE — Dacia: Haiducii lui Șaptecai, Minerul: Mexic ‘70 (Completare: Salutări din Ada Kaleh); 1 Mai: Două duminici (Completare: Narcis); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc : Genoveva de Brabant (Completare: O zi în Transilvania); Studio: Femeia să se teamă de bărbat (Completare: Anumite profesii); BAIA SPRIE: Păpușa (Completare: Pilula); VIȘEU DE SUS: Balada steagului roșu; BORȘA: B. D. intră în acțiune (Completare: Almanah international tehnicoștiințific); BAIA BORȘA; întoarcerea dr. Mabusse (Completare: Omagiu lui Rodin); CAVNIC : Minerul: Salariul groazei (Completare: Pînă la cer); TG. LĂPUȘ: Afurisitul de bunic (Completare: Cultura trifoiului); SEMI: Stolul captiv (Completare: Gustav se destinde); ȘOMCUTA MARE: Vagabondul; BĂIUȚ: Război și pace; CÂMPULUNG LA TISA: Afurisitul de bunic (Completare: Belșug și calitate); BĂIȚA: Republica fetelor (Completare: Istețul și fiii săi; Ziua marinei). A întreprinderea de industrializarea laptelui Maramureș cu sediul în Baia Mare str. Victoriei nr. 97, angajează: — REVIZOR CONTABIL; — ȘEF COLOANĂ TRANSPORTURI; — MECANIC AUTO. Condiții: conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la serviciul personal, telefon 13069. întreprinderea de centrale hidroelectrice Cluj str. Napoca nr. 2, telefon 21432 angajează prin transfer ingineri în specialitatea de construcții hidrotehnice sau construcții industriale pentru postul de diriginți pe șantierele amenajării hidroenergetice Someș. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968, plus indemnizație de șantier, spor de subteran și pentru condiții speciale de muncă. M.S. „Sălăjeana" Jibou str. Morii nr. 1, caută spre angajare imediat: — INGINER SAU TEHNICIAN MECANIC, PENTRU FUNCȚIA DE MECANIC ȘEF. — JURISCONSULT. Solicitanții să se adreseze serviciului personal, telefon 165. Miercuri 5 mai 1971 mmm SPORT SPORT [Handbal, divizia B Dermaganz Tg. Mureș — Constructorul 4*5 După un început de studiu, în min. 4 băimărencele deschid scorul transformînd, prin Tomonicska, lovitură de la 7 m., avantaj pe care îl păstrează pînă în min. 17 cînd gazdele egalează, apoi, două minute mai tîrziu, preiau conducerea. Băimărencele ripostează energic și Oros, printr-un șut puternic de la 10 m., restabilește egalitatea ; 2—2. Szepesi readuce avantajul : 3—2, scor cu care se termină prima repriză. Repriza secundă se caracterizează printr-o luptă epuizantă în care ambele echipe se apără fără greșeală, remarcîndu-se în mod deosebit portarul băimărencelor Lia Costin. Cu zece minute înainte de final, Oros mărește avantajul printr-un nou gol de la distanță și se părea, după aspectul jocului, că acum centurile sunt încheiate. Gazdele revin puternic în atac, reduc din handicap și forțează egalarea, pe care însă nu o pot obține datorită jocului calm și lucid al apărării băimărencelor și formei foarte bune a portarului Costin. Ultimul minut de joc stabilește scorul final. In plină dominare a gazdelor băimărencele recuperează o minge, pornesc la contraatac Oros înscrie din nou majorînd scoșitul la 5—3. Cu cîteva secunde înainte de final gazdele reușesc să reducă din handicap dar nu mai au timp și forța necesară pentru egalare. Au marcat : Oros (3), Tomonicska (1) și Szepesi (1) pentru Constructorul, respectiv Baczo (2), Incze (1) și Ambruș (1) pentru Dermagant. Foarte bun arbitrajul prestat de O. Schuszter din Sibiu. Joi, în cadrul celei de a XIV-a etape, Constructorul întîlnește la Baia Mare o altă fruntașă a seriei, Jiul Petroșani. Jocul se va desfășura pe terenul 8 Mai, la ora 17.00. GH. DICHIȘAN Minaur — Metalul Copșa Mică 27-9 De la început oaspeții au urmărit obținerea unui scor strâns. Pentru aceasta ei au încercat să tească jocul prin prelungirea „linișatacurilor, excese de pase, fără insă a amenința prea mult poarta apărată de Brandhofer. Jocul în aceste minute a pierdut mult din spectaculozitate fapt care a nemulțumit atit numerosul public cit și jucătorii de la Minaur care au început partida cu intenția de a se reabilita în fața suporterilor pentru evoluțiile mai slabe din ultimele jocuri. La cele 11 goluri înscrise de gazde oaspeții au răspuns numai de două ori prin Barndsch și Agud. In repriza secundă jocul a devenit mai spectaculos. După o serie de combinații subtile gazdele au mărit avantajul cu toată opoziția portarului Naghi care a apărat foarte bine. In această perioadă Minaur a demonstrat un joc colectiv, renunțîndu-se la jocul individual prin care în alte întîlniri componenții echipei au încercat să se remarce, de multe ori în defavoarea rezultatului. Deși a jucat efectiv numai 4 minute, tinărul Gheorghe Mărieș a realizat o performanță remarcabilă înscriind lor au fost 7 puncte. Restul puncteobținute de Palkó, Răzor și Panțîru (cite 5), Gheorghevici (3), Alboaică și Kiss. De la oaspeți, cei mai eficace jucători au fost : Urca (3), Deji (2) și Agud (2). Au condus corect Gh. Gherbișan (Tg. Mureș) și P. Radvanyi (Cluj). S. PAVEL Automobilism Raliul castanelor In cinstea aniversării semicentenarului P.C.R. filialele Automobil Clubului Român din Maramureș și Satu Mare organizează prima ediție a Raliului castanelor în data de 9 mai, întrecere sportiv-turistică la care pot participa toți posesorii de autoturisme din județul nostru. Traseul care măsoară 250 de km va străbate cele mai pitorești locuri din ambele județe și va fi parcurs în condițiile circulației nubrmale cu excepția probelor speciale ca: probă de viteză în coastă, viteză în circuit și probă de îndemînare, unde circulația pentru alte autovehicule va fi închisă. Startul se va da din Piața Libertății in data de 9 mai la ora 10 și va parcurge următorul traseu: Baia Mare —Gutîi (unde pe o lungime de 2 km va avea loc proba de viteză în coastă) — Sighetu Marmației — Săprnța — Sîmbra Oii — Negrești, Orașu Nou (probă de viteză în coastă) , Satu Mare (probă de viteză în circuit) și Baia Mare (probă de viteză de îndemîinare în Piața Libertății). Sosirea va avea loc în jurul orei 16. Concurenții sunt obligați să respecte prescripțiile regulamentare privind circulația și limitele de viteză. înscrierile se fac la sediul filialei pînă in data de 8 mai inclusiv. LUCIAN TRIFU secretarul filialei Maramureș a A.C.R. I Fotbal, divizia C Gloria Baia Mare-Unirea Dej 2-2 Meciul începe în trombă sub presiunea echipei locale care în primele minute atacă, reușind primul gol al partidei . Gherasim primește o centrare excepțională de la Hendric și marchează nestingherit 1:0. Nu trece numai un minut și tabela de marcaj se schimbă iar oaspeții inițiază un contraatac periculos, Catana, care se află intr-o poziție clară de ofsaid, marchează golul egalizator : 1—1. In minutele 16, 26 și 35 Mureșan primindu-se irosește ocazii clare de a majora scorul. Minutul 38 aduce modificarea rezultatului, în favoarea echipei locale, prin excepționala pasă a lui Mureșan la Fernea care trage sec. 2:1. Minutul 75 aduce iar egalitate pe teren, vîrful de atac al echipei oaspete, I. Pop, marcând golul egalizator. Arbitrul Iuliu Erdoș a condus corect, golul marcat din poziție de ofsaid nefiind semnalat de arbitrul de tușă. S-au remarcat : Petran, Ernst și Mureșan din echipa locală, Gh. Pop, Gal, Albert, I. Pop, D. Pop din echipa oaspete. Nu putem trece cu vederea atitudinile antrenorului echipei locale Sulyok care, la sfîrșitul meciului l-a bruscat pe antrenorul echipei oaspete, aducîndu-i injurii. M. LEONTE Constructorul-Arieșul Turda 0-0 Jocul, decisiv pentru ambele formații, s-a terminat la egalitate. Numeroaselor atacuri ale gazdelor, dezorientate însă, le-au răspuns prin contraatacuri impetuoase jucătorii din Turda care au ratat două ocazii favorabile prin Traian Pop (min. 8) și Mîrna (min. 71). Oaspeții au fost superiori la capitolele detentă, luptă și viteză, acționînd lejer, șutind precis și periculos de la distanțe mari. Gazdele le-au opus un joc lent — la început — In ciuda unei dominări sufocante la mijlocul reprizei secunde — ratînd și ei o serie de ocazii. Bánya a ratat deschiderea scorului chiar in primul minut de joc. Nistor a șutat puternic peste bară, apoi Ferenczi se complică în driblinguri inutile, iar Iarovenco II întîrzie mereu în fazele decisive. Mai au ocazii bune de gol D. Pop și Bánya. S-au remarcat Ciocan, Vădan, (Arieșul), Sarkadi, Bánya, Moceanu Nistor (Constructorul). A condus bine Tiberiu Vass — Oradea. VASILE SASARANU Bradul - C.E.I.S. Gherla 1-3 S-a luptat aprins pentru rezultat. In cele din urmă au cîșigat oaspeții datorită, in primul rînd, prezenței în poarta Bradului a debutant, portarul echipei de unui juniori Urău, talentat, dar fără experiența meciurilor din divizia C. Iată cum s-au înscris golurile . In minutul 9, după o bară a fotbaliștilor din Gherla, în urma unei centrări, Butuza I reia din apropiere în gol. Bradul revine in atac și, la un șut violent al lui Cristea, respins greu de portarul Bucur, Tant egalează în minutul 26. In repriza a II-a, ambele echipe forțează victoria. Beschid și Bordeianu II ratează pentru Bradul. In minutul 68 Butuza II înscrie nestingherit la minge respinsă slab de Urău, pentru ca în min. 78, Oșteanu să pecetluiască î 3—1 in favoarea oaspeților. A. GHILEZAN Campionatul județean Indirect, lupta pentru titlu s-a înscris, duminică, într-o notă palpitantă, posibilitatea pierderii unui punct de către una din cele patru candidate stîrnind regrete sau speranțe. Fruntașele campionatului județean caută, de asemenea departajări și prin prisma golaverajului. De aceea, am asistat duminică la rezultate de cota 10—0 (Minerul Băiuț — Olimpia), 9—1 (Minerul Băița—Forestiera) sau 0—5 (Voința —Minerul Cavnic). Scorul etapei înregistrat la Băiuț, scutește de alte comentarii. Pentru Olimpia rămâne consolarea împrumutată devizei jocurilor olimpice , „important e să participi“. Jt i T f I-4