Pentru Socialism, iunie 1971 (Anul 21, nr. 5393-5418)

1971-06-03 / nr. 5395

V 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Actualitate stringentă a mineritului nostru: Îndeplinirea ritmica a SARCINILOR Si EXTRACȚIE 81 METALE S-au încheiat cinci luni de muncă din acest an. Multe co­lective din unitățile industriale ale județului raportează obți­nerea unor deosebite realizări. Cu­ privește unitățile compo­nente ale Centralei minereurilor neferoase Baia Mare, deși pe ansamblu sarcinile de plan s-au îndeplinit corespunzător, la o seamă de exploatări miniere evoluția producției în această perioadă a cunoscut o dinamică ce nu poate fi socotită ca expresie a valorificării posibilităților existente. îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan la extracție cit și la metale pe fiecare sortiment în parte este nu numai o obligație legală, de mare importanță pentru satisfacerea cerin­țelor economiei naționale, ci în condițiile regimului de lucru de 6 ore in subteran, ale noului sistem de salarizare bazat pe cointeresarea materială a tuturor salariaților, reprezintă un element cu puternice implicații sociale, dă garanția continui­tății producției în ritmul cerut. Or, sub acest unghi de vedere, evoluția producției de minereuri și metale la o seamă de uni­tăți miniere — în mod special la E.M. Baia Sprie, Cavnic, Ba­ia Borșa și mai ales­ la E.M. Șuior — a marcat o îngrijorătoa­re stagnare în ultimele trei luni, cu deosebire în luna mai. ANCHETA PE CARE, CU TITLUL DE MAI SUS, O PUBLI­CĂM IN PAGINA A III-A A ZIARULUI NOSTRU ȘI-A PRO­PUS SĂ ADUCĂ IN DISCUȚIE CAUZELE OBIECTIVE ȘI SU­BIECTIVE ALE SLĂBIRII RITMULUI PRODUCȚIEI MINERI­TULUI DIN JUDEȚ. Nu de multă vreme la dispo­ziția sătenilor din Rona de Sus se află acest modern ma­gazin universal care ia darea în folosință a fost dotat cu mobilier nou. Prolog la recolta de căpșuni Recolta se anunță bogată. Cum se va valorifica? Sîntem în pragul etapei de coacere a căpșunilor. Ne-am in­teresat la I.P.V.L.F. Maramureș și la conducerea Fabricii Agrofruct Baia Mare despre producția pre­vizibilă, stadiul pregătirilor pen­tru preluarea și industrializarea căpșunilor. Ing. Leon Broască, director ad­junct la I.P.V.L.F. — Producția din acest an se a­­rată a fi foarte bună. Este un fapt îmbucurător. Aceasta ne obligă să întîmpinăm sezonul cit mai te­meinic pregătiți. Sîntem pregătiți să preluăm 1.800 tone fructe, din care 950 tone contractate în județul nos­tru, iar restul din județul Satu Mare. Din acestea 200 tone vor fi exportate în stare proaspătă la diferiți beneficiari de peste hota­re. Au fost organizate în acest scop 17 puncte de achiziție, un centru la Seini și unul la Șom­­cuta Mare.­­ Ambalajele, mijloacele de transport rapide joacă un rol deosebit de important în succe­sul campaniei de preluare. Ce ne puteți spune în legătură cu a­­ceasta? — Sunt asigurate toate mijloa­cele necesare. Durata scurtă, specifică sezonului — gradul înalt de perisabilitate, ne obligă măsuri eficiente privind efectua­la­rea în condiții optime a transpor­tului. Pentru prima dată vom u­­tiliza și cîteva autodube frigorifi­ce. Ing. Eugen Maier, directorul Întreprinderii Agrofruct Baia Ma­re . Toate secțiile sunt pregătite pentru a primi cantitatea de 900 tone prevăzută a fi industrializa­tă. Vom pune în circulație un nou tip de ambalaj pentru compoturi, cutii litografiate, practice și cu un aspect mai plăcut. Ș i materia primă este asigurată aproape în întregime. Există în stoc peste 300 tone zahăr și zilnic continuă să sosească și restul de 50 tone. — Ce sortimente de produse veți oferi în acest an consuma­torilor ? . — Gemuri, compoturi și dul­ceață. Se schimbă doar raportul dintre ele, după cerințele pieții interne și externe. Astfel în acest sezon vom fabrica 300 tone com­poturi anul trecut 200 t.). Vom încerca să ieșim pe piața cu un nou produs — căpșuni ușor al­coolizate, reconfortante, care spe­răm că vor place consumatorilor. Este important să reținem că 80 la sută din producție va fi des­tinată exportului. Produsele noas­tre vor ajunge pe piețele din Anglia, U.R.S.S., Japonia, R.F.G., R.D.G. precum și in Suedia. Este deci firesc ca problema calității să fie mereu pe prim plan. N. SOARE M­OMENT PENIBIL LA UN PROCES — Am înțeles relatarea fapte­lor dar, vă rog, prezentați argu­mente juridice în susținerile dv. îndemnul era adresat reprezen­tantului unei unități băimărene de către președintele completului de piderată. A urmat un moment penibil de tăi­ere incordată. Privirile oame­nilor purtători ai insignei cu in­scripția „Lex“ se îndreptau cu mirare spre jurisconsultul apre­ciat pentru elevata sa pregătire de specialitate care, de această dată, n-a mai putut argumenta. Un neavizat putea să creadă că asistă la un fiasco profesional, neplăcut, dar posibil în activita­tea oricărui specialist. In realita­te­­. Scena relatată s-a petrecut cu cîteva zile în urmă într-una din ședințele instanței judecătorești a municipiului. Procesul, purtat a­­supra unui litigiu în aparență banal, se desfășura într-o sală a­­proape goală, lipsită de lumea curioșilor ahtiați de intîmplări senzaționale. Cazul în sine poa­te n-ar fi meritat cerneala de ti­par dar implicațiile sale trec gra­nițele aparențelor. El capătă o anumită gravitate nu atit prin cele ce s-au dezbătut în ședința de judecată cit, mai ales, prin ceea ce nu s-a pus în discuție. In fond, instanța trebuia să se pronunțe asupra legalității și te­meiniciei unei decizii de desfa­cere a contractului de muncă e­­misă de conducerea O.C.L. Pro­duse industriale din Baia Mare. Atât și nimic mai mult. Nu cunoaștem împrejurările concrete in care s-a emis decizia contestată. Cert este — așa după cum a stabilit-o de altfel justiția — ea a fost întocmită prin în­călcarea legii. In loc ca cei în cauză să-și recunoască greșeala comisă și s-o repare au ales ca­lea mistificărilor pentru a înce­țoșa realitatea.. Se redactează în grabă noi decizii, se emit cu a­ceeași dată (7 aprilie 1971), cu a­­celași număr de înregistrare (4664) mai multe documente pen­tru a masca ilegalitatea comisă. In astfel de împrejurări este chemat jurisconsultul de la O.C.L. Produse industriale Gheor­­ghe Földes să susțină în fața in­stanței „interesele“ unității îm­potriva salariatei lezată în drep­turile ei. Iată de ce n­ a prezenta argumente juridice putut în apărare. Este indiscutabil că nici o uni­tate socialistă nu are și nu poate avea interesul să încalce legea, după cum nici jurisconsultul nu are menirea să acopere pe acei care au comis o ilegalitate. Trebuie să recunoaștem că în anumite unități s-a creat însă o optică greșită despre­­ rolul juris­ NICOLAE WIEZEL (Continuare în pag. a 2-a) 1 Anul XXI nr. 5395 ¥ ]di 3 iunie 1971 ¥ 4 pagini — 30 bani * In nan a 2-a VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ Convorbiri oficiale lui Miercuri după-amiază, la pala­Adunării Reprezentanților Populari din întreaga chină au a­­vut loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guverna­mentală română condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, și delegația de partid și guvernamentală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Perma­nent al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, premierul Consiliu­lui de Stat. La convorbiri, din partea româ­nă au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membrii Comitetului Executiv, al Prezidi­ul­ului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte Consiliului de Stat, Dumitru Po­al­ta, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului municipal Bu­curești al P.C.R., primarul gene­ral al Capitalei, Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru C.C. al P.C.R., prim-adjunct al mi­ni­nistrului afacerilor externe, Au­rel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Jun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Ma­jor al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen­ Juan, mem­bru al Biroului Politic, Li Sien­­mien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Ui­ tzo, membru al Biroului Politic, locțiitor al șefului Mare­lui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P.C. Chinez, șeful sec­Miercuri seara, au avut loc, la reședința oficială a delegației ro­mâne, convorbiri între Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialis­te România, și Norodom Sianik, șeful statului și președintele Frontului național unit al Cam­­bodgiei. Din partea­ română au partici­pat : Ion Gheorghe Maurer, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, ției pentru relații externe a C.C. al P.C. Chinez, Ci Pîn-feî, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan I, președintele Comitetului pentru relații economice ,cu străi­nătatea, Li Cian, membru al C.C. al P.C. Chinez, adjunct al mini­strului comerțului exterior, Cian Haî-fun, ambasadorul R.P. Chine­ze la București, precum și Li Li*­en-cin, Liu Ka-min și Han Su. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat intr-o atmosferă deosebit de cor­dială: George Macovescu și ambasado­­rul României la Pekin, Aurel Du­ma, iar din partea cambodgiană — Penn Nouth, premierul gu­vernului regal de Uniune Națio­nală al Cambodgiei, T'Khhon și Thiprin Prasith, miniștri, Liso­­wath Methavi, director de cabi­net, și Ker Meas, ambasadorul Cambodgiei în R.P. Chineză. Convorbirile s-au desfășurat în­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Convorbiri între președintele Nicolae Ceaușescu și prințul Norodom Sianuk La Universitatea politehnică Cinhua din Pekin o vibrantă manifestare a prieteniei Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, mem­bri ai delegației de partid și gu­vernamentale a Republicii Socia­liste România, au vizitat Univer­sitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pre­gătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Jun-sen, membru al Birou­lui Politic al Comitetului Central al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției pen­tru relații externe din cadrul Co­mitetului Central, Cian Hai-fun, ambasadorul R.P. Chineze la Bu­curești. Oaspeții români s-au bucurat de aceleași vibrante manifestări de prietenie, prețuire și stimă pentru conducătorii partidului și statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta uni­versității și pînă la clădirea prin­cipală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de stu­denți ,cadre didactice, funcționari ai institutului de învățămînt su­perior salută cu deosebită căldu­ră, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români. In fața clădirii, unde se sala de primire a invitaților află de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delegației sînt întîmpinați de Li Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Co­mitetului Permanent al Comitetu­lui Revoluționar și al conducerii universității, Lie Tiu­n, membru al Comitetului Permanent al Co­mitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, și membru al Comitetulu Permanent al Comitetului de Par­tid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Universității, Liu Pin, membru de conducere al comitetului revoluționar, Li Lien-ian, membru al conducerii comitetului revoluționar al uni­versității." In timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspe­ții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie ci­ mai a­­proape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere fiori. In sala de primire,­ Si Ciun a­­dresează, în numele conducerii u­­niversității, al studenților și pro­fesorilor, al comitetului revoluțio­nar și al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la universitate păstrea­ză Vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oaspeților date privind activita­tea universității, întemeiată în 1911, universitatea cunoaște puternică dezvoltare abia în ulti­o­mii ani, avînd astăzi 11 facultăți — printre care de electronică, e­­nergetică, construcții de mașini, mecanică — cu peste 50 de spe­cialității. Aici învață 2 800 de studenți proveniți din rîndurile muncitorilor, țăranilor și militari­lor. Ei sînt selecționați dintre oa­menii cu o bogată experiență în activitatea practică, ceea ce îi ajută la­ însușirea mai rapidă cunoștințelor teoretice. După ab­a­solvire, ei se reîntorc la locuri­le de muncă de unde au venit. Sistemul de învățămînt este, în etapa actuală, în plin proces de reorganizare, avînd drept scop împletirea a trei preocupări: stu­diul, cercetarea științifică și ac­tivitatea directă, nemijlocită, în producție. Prin aplicarea acestui principiu, universitatea s-a trans­format într-un complex care, în afară de amfiteatre și săli de cursuri, include cinci fabrici, nu­meroase ateliere de producție, o bază de cercetări științifice, și o fermă agricolă. In același timp, ea întreține legături contractuale cu 45 de întreprinderi din diverse regiuni ale țării, unde studenții lucrează efectiv anumite perioa­de. Scopul nostru — a spus Si Ciun — este pregătirea unor ca­dre­­ cu­­ înaltă conștiință socialistă și cu un grad ridicat de civiliza­ție și cultură. Noul sistem de in­­vățămînt este în curs de experi­mentare. Am dori să arătăm sin­cer tovarășilor români — a spus vorbitorul — că mai există unele greutăți și lipsuri, dar sîntem hotărți să căutăm căile cele mai potrivite pentru perfecționarea lui. In cadrul discuției care a avut loc, studenți, cadre didactice, re­prezentanți ai organizației de partid și ai comitetului revoluțio­nar au relatat despre preocupările lor, despre bogata activitate care se desfășoară aici pentru educa­rea comunistă a tineretului, în scopul pregătirii lui temeinice pentru muncă și viață, pentru a fi cît mai util societății. Luînd cuvîntul, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, după ce a mulțumit pentru primirea făcu­tă, a salutat călduros gazdele in numele întregii delegații de partid și guvernamentale române, pre­cum și din partea studenților și cadrelor didactice din țara noa­stră. După cum știți, a spus vor­bitorul, ne aflăm într-o vizită de prietenie, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. Sîntem deose­bit de satisfăcuți de faptul că, în cadrul acestei vizite, avem posi­bilitatea să cunoaștem activitatea universității din preocupările pri­vind dezvoltarea învățămîntului și legarea sa de viață, de practică. Am auzit multe despre Univer­sitatea Cinhua, care este renumi­tă prin preocuparea de a desfășu­ra întreaga activitate în strînsă legătură cu interesele poporului, ale construirii socialismului. De­sigur, dezvoltarea invățămîntului, a șt­iinței este o problemă de ba­ză a societății socialiste, a spus tovarășul Ceaușescu. Numai slu­jirea intereselor clasei muncitoare ale maselor revoluționare se asi­gură acest rol important, așa cum ați arătat, de altfel, și în expu­nerile dv. împărtășind celor prezenți pre­ocupările existente în țara noastră în vederea îmbinării studiului cu activitatea practică de producție, tovarășul Nicolae Ceaușescu a relevat că aceasta contribuie, totodată, la strînsa unitate între clasa muncitoare și intelectuali­tate. In încheiere, secretarul general al P.C.R. a menționat utilitatea u­­nor contacte strînse între Univer­sitatea Ciidua și Universitatea din București, a urat studenților și corpului didactic succese în activitatea pe care o desfășoară în însușirea și aplicarea marxism­­leninismului. (Continuare în pag. a 4-a). Tovarășa Elena Ceaușescu a vizitat Palatul de vară Miercuri după-amiază, tovarășa Elena­ Ceaușescu, însoțită de to­varășa Lini Cia-mei, soția tovară­șului Li Sien-m­en, vicepremier al Consiliului de Stat al R.P. Chine­ze, a făcut o vizită la Palatul de vară din capitala Chinei. A luat parte tovarășa Maria Duma, soția ambasadorului român la Pekin. Palatul este un complex de pa­vilioane durate în stilul clasic chinezesc și împodobite cu nu­meroase picturi pe lemn și sculp­turi în bronz de înaltă valoare artistică. Pavilioanele sunt dispu­se într-un parc imens, în mijlocul căruia se află un lac artificial. Palatul de vară este astăzi unul dintre cele mai agreate locuri de odihnă ale locuitorilor capitalei chineze. Tovarășa Elena Ceaușescu s-a interesat îndeaproape de istoricul și construcția acestui original palat. i *

Next