Pentru Socialism, noiembrie 1971 (Anul 21, nr. 5525-5549)
1971-11-25 / nr. 5545
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5545 * Joi 25 noiembrie 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani PLANUL TEHNIC -PARTE INTEGRANTĂ A PLANULUI ECONOMIC la Minerii maramureșeni dețin pracum succese importante în îndeplinirea sarcinilor ce le revin pentru primul an al cincinalului 1971—1975. Eforturile lor se materializează într-o producție marfă care depășește cu peste 23.000.000 lei obligațiile de plan la zi. Acum, strădaniile generale se îndreaptă spre realizarea exemplară a planului pe 1971, spre asigurarea condițiilor satisfacerii depline a sarcinilor foarte mobilizatoare ale anului 1972. In acest sens, trebuie arătat că dacă la activitatea productivă se vădește o continuă îmbunătățire, la obiectivele vizînd planul tehnic, parte integrantă a sarcinilor economice, lucrurile nu se desfășoară în toate unitățile la nivelul cerințelor și al posibilităților. Nu avem intenția ca în cele de mai jos să dezbatem importanța indicatorilor de plan tehnic, ci vom sublinia unele carențe ale acestuia care încă impietează în ultimă instanță asupra celor două mari „probleme" de perspectivă ale mineritului: creșterea productivității muncii și reducerea cheltuielilor de producție. Spunem așa pentru că între evoluția îndeplinirii indicatorilor de plan tehnic și aceste două mari obiective este o foarte strînsă legătură. In mod deosebit, ținem să reliefăm faptul că la primul indicator, la multe unități din subordine, situația pe acest an nu se prezintă la nivelul cerințelor sarcinilor de plan. Prevederile planului anului viitor reclamă asigurarea unor capacități de extracție chiar peste limita planificată, care să anihileze scăderea naturală a conținuturilor metalice. Or, de pe acum, putem face o legătură între realizarea planului la lucrări de deschidere și utilizarea pregătiretehnicii de încărcare mecanică, implicit vitezele de avansare dobîndite. La Baia Sprie, spre exemplu, planul tehnic de încărcare mecanică în galerii s-a realizat doar în proporție de 92 la sută, ceea ce a condus, în mod inevitabil, la o viteză medie de avansare de numai 50,5 la sută din cea planificată. Se subînțelege că productivitatea în aceste lucrări, sarcinile de plan, prezintă astfel limite mult sub cerințe. Exemplul de la E. M. fiba este mai concludent: din totalul de rocă excavată la pregătiri-deschideri doar 17,3 la sută a fost operată cu mijloace mecanice. Adăugind că linia n-a avut în lucru, luni la rînd, nici o mașină de încărcat în galerii, viteza medie de 1,20 m.l./zi este plauzibilă, dar cu totul necorespunzătoare. De altfel, în ce privește indicatorul tehnic al vitezelor medii de avansare, care la nici o exploatare minieră (excepție E. M. Băiuț) n-a atins nivelul planificat de 2,4 m.l./zi; cauzele constau numai în lipsa de organizare a acestui gen de lucrări miniere, în subaprecierea lor, în deficiențe de concepție și organizare generală a unităților miniere, tolerate de specialiștii C.M.N. Baia Mare. Arătam mai sus că întocmai a prevederilor realizarea planului tehnic concură la scăderea cheltuielilor de producție. Un element important îl formează înlocuirea extensivă a lemnului cu alte materiale. Or, nici în acest domeniu lucrurile nu stau cum ar trebui. Se pare că în afară de E. M. Baia Sprie, Șuior, Baia Borșa și I. P.E.G., la celelalte unități miniere, prevederile au fost trecute pe un plan cu totul secundar. La Băiuți Herța există în dotare mașini de torcretare, dar ele au rămas, ca atare, complet nefolosite. La Cavnic și Nistru, de asemenea, această tehnologie modernă, care exclude consumul de lemn, n-a afectat în total decit 29 m și respectiv 75 m, adică foarte, foarte puțin din ceea ce s-ar fi putut realiza. Susținerea metalică, cu durată de serviciu mare și cu întreținere redusă, este de asemenea un „punct nevralgic". Pentru ce oare Herța realizează de aproape 2,6 ori mai mult metraj decît avea în plan cu susținere metalică, iar la Cavnic s-a obținut ceva mai mult de 25 la sută din sarcina de plan? Lipsa de material? Nu lipsa de preocupare, de interes față de o metodă modernă. Adăugind că nici susținerea cu bolțari nu s-a realizat pe C.M.N. Baia Mare decît în proporție de 94,6 la sută din sarcina planificată (la E.M. Șuior doar 86,4 la sută, la Cavnic 57,0 la sută), avem imaginea care a determinat ca indicatorul consumului de lemn la 1.000 tone extracție să fie de 11, 39 m.c. față de 11,35 m.c. planificat. In fața unor asemenea situații se ridică, evident, întrebarea dacă specialiștii mineritului, conducătorii producției unităților miniere își dau pe deplin seama că prevederile planului tehnic fac parte din planul economic general, fiind astfel obligatorii de înfăptuit intocmai. Apreciind că mineritul nostru a obținut progrese în unele domenii ale planului tehnic (la extinderea metodelor de exploatare de mare randament planul a fost depășit, ponderea acestora fiind în general de 78 la sută din volumul de minereuri extrase, iar la Cavnic, Borșa, Șuior de 100 la sută), apar mai anacronice situațiile expuse mai sus. Este necesar ca măcar acum, la finele lui 1971, o reconsiderarare de atitudine și preocupare susținută față de prevederile planului tehnic să învioreze activitatea tuturor unităților miniere. Fiecare conducător al producției trebuie să înțeleagă că înfăptuirea lor întocmai înseamnă, în ultimă instanță, producție mai mare, productivitate sporită, cheltuieli scăzute, sarcini prioritare ale mineritului în viitor. Ing. GH. DUMITRESCU La unitățile C. M. N. Baia Mare PAGINA A 3 - A Pentru afirmarea deplină a principiilor socialiste și comuniste în viața poporului nostru Romantismul revoluționar nu înseamnă doar a visa, ci a te afirma, a-ți înfăptui un ideal te 9 ani de cînd Ana Tămaș, de la Fabrică de tricotaje ..Unitaea“ din Sighetu Marmației, a făc „t cunoșință cu mașina dericotat își menține același loc de muncă, unde a cîștigat o bună experiență. Lună de lună, ea este evidențiată în Întrecerea socialistă. 1 Oameni de baza pe omul cu care stăm de vorbă l-am cunoscut cu mai bine de șase ani în urmă. Era proaspăt absolvent al Institutului de mine din Petroșani și lucra la Uzina de preparare a minereurilor din Cavnic. Un bărbat înalt, cu părul blond, ager, dar cumpătat la vorbă. Cuvintele sale dezvăluiau tot ceea ce poate simți un tînăr inginer repartizat să muncească acolo Unde s-a născut și a crescut alături de cunoscuții cu care și-a copilăria, petrecut primii ani ai adolescenței... „In prepararea minereurilor — remarca el atunci — mai sunt încă multe pete albe. Timpul — prin acțiunea omului— se va acoperi și pe acestea. Deocamdată sînt tînăr în meserie. Să vedem ce ne va oferi viitorul, îmi place specialitatea aleasă, dar îmi plac și munții, peisajul Cavnicului. Cînd „prind" cîte un moment liber îmi iau soția și plec la plimbare pe munte. Îmi place și sportul". Acestea sînt doar cîteva secvențe din convorbirea noastră de acum șase ani. Și iată-ne din nou în față cu același interlocutor și în aceeași uzină- Omul nu și-a schimbat locul de muncă. Din discuții aflăm că și pasiunile i-au rămas aceleași — dragostea față de meserie și turism. Numai că de astă dată inginerul Alexandru Czigler, căci despre el este vorba, ni se prezintă ca un om matur, integru. Fiecare an petrecut în mijlocul colectivului de preparatori s-a îmbogățit experiența, cunoștințele în domeniul prelucrării minereurilor, aducîndu-i un plus de responsabilitate. Astăzi este șeful instalației și răspunde de întreaga activitate productivă a oamenilor din flotație. — Noutăți? Ce aș putea să spun! Multe... Dar esențial, după părerea mea, este că aici, la flotație, lucrează un colectiv de oameni bine închegat. încolo, nimic neobișnuit, ne răspunde cu aceeași cunoscută cumpătare inginerul comunist Al. Czigler. A lucra statornic în același loc, a te preocupa consecvent de formarea colectivului din subordine sînt fapte obișnuite, firești. „N-am putea spune că totul a mers lin, fără frămîntări. Dimpotrivă- In ultima instanță omul lucrează pentru a cîștiga un salariu, dar și din pasiune. De ce spun asta? Intr-o vreme, unii muncitori auzind că la mină se cîștigă ceva mai bine și-au manifestat dorința de a intra în subteran. Nu le-am zis să nu plece, ci le-am dat alte explicații care i-au pus pe gînduri...". — Sigur, aprecia tînăra ingineră Livia Petcu, nu se puteau admite plecările, pentru că atunci ar fi început fluctuația- Șeful nostru însă e un bun specialist, îi ajută pe toți, îi face să înțeleagă cum și de ce este necesar ca treburile să AUREL PADUREANU (Continuare în pag. a 2-a) ÎNSEMNĂRI încheierea vizitei în România a președintelui R. S. F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave . Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean — Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele pârtii române în sia mixtă româno-iugoslavă Comide colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exMiercuri seara s-a încheiat vizita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sârbi și de alte naționalități —■, care timp de două zile au întimpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîndu-și, asemeni întregului popor,sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iugoslavi au fost conduși de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii România, Ion Gheorghe Socialiste Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.G. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R.terne, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colt, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la SecreErau, de asemenea, prezenți pe platoul din fata gării conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului Timișoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaz, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, și de alte persoane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu— Tito“, „Ceaușescu—P.C.R.1. Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți conducători de partid și de stat iugoslavi își iau rămas bun de la conducătorii de partid și de stat români. înainte de despărțire, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează prietenește. Un mare număr de cetățeni prezenți pe peronul gării aplaudă, ovaționează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele și popoarele celor două țări. In aplauzele mulțimii, trenul Pariatul Federal pentru Afacerile Externe. lar Cea de-a doua zi a convorbiria fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României Iugoslaviei sunt identice sau svârșite apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întîlnirilor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității și coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă, special cu care călătorește, tovarășul Iosip Broz Tito părăsește gara Timișoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniți să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora Moravița, tovarășul Iosip Broz Tito și ceilalți oaspeți au fost însoțiți de tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean — Timiș al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. In aceeași seară, președintele Iosip Broz Tito a sosit la Belgrad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, Adunării Federale a președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreședinte al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alți conducători de stat și de partid iugoslavi, precum și de membri ai Ambasadei române la Belgrad. ★ Intîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constituie o nouă și remarcabilă contribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a relațiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga desfășurare a vizitei și convorbirilor. Plecarea din Timișoara Vizite în întreprinderi timișorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor și întreprinderea industria linii — importante unități industriale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Biedici, Markovici, Stane Dolanț, Dragoslav Tepavaț, Dușan Gligorievici, Mirko de alte persoane oficiale. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii construcției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atît în țară cit și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în industria municipiului Timișoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, prima unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu—Tito", „Ceaușescu— P.C.R."", se ovaționează pentru prietenia frățească româno-iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți!"". Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită și dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, Uzina Electromotor aduce astăzi o contribuție de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de țări. întreprinderea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și inginerii aflați în halele de producție întîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportează cu mîndrie rezultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăitoare a entuziasmului și hotărîrii cu care colectivul de aici, asemeni tuturor, oamenilor muncii, traduce neobosit în viață politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacități de producție date în exploatare, liniile (Continuare in pag. a 4-a)