Pentru Socialism, ianuarie 1972 (Anul 22, nr. 5577-5600)

1972-01-15 / nr. 5587

9I I I 5 CURIER Ghe­orghe Buda, satul Ungureni nr. 77. întrebării dumneavoastră îi poate da un răsp­uns calificat Inspec­toratul sanitar județean Ma­ramureș. Adresați-vă a­­cestui organ cu sediul în Baia Mare, strada Ștefan cel Mare. Tiberiu Rona, Baia Mare, Piața 1848. „Paiișorii" de care ne vorbiți, în cores­pondență, după câte am constatat noi, au fost soli­citați de dumneavoastră. Așadar... Un grup de cooperatoare de la „Unirea" Baia Mare. Ancheta apărută în coloa­nele ziarului privind acti­vitatea unor lucrători de la Cooperativa meșteșugăreas­că „Unirea" și în special preocuparea față de uce­nici, sperăm că v-a dat și dumneavoastră răspunsul dorit. Viorel Vulturazzi, pădu­rar, Lăpuș. Aveți dreptate. In coloanele presei noastre au fost consemnate mai multe asemenea manifes­tări cu ciubucarii sau „o­­norarii peste tarifele lega­le" cum glăsuiesc afișele de prin frizerii. Gheorghe Tinaș, Cavnic. Tineri ca Lenuța Tira, ele­vă a Liceului din Cavnic, care nu pregetă să ajute un om bolnav sau un bătrîn fără sprijin, sînt mulți. In unele localități, pionierii și școlarii au în atenția lor a­­jutorarea bătrînilor lipsiți de sprijin. Este o cinste și o mîndrie ,a lor. De aceea am consemnat și numele e­­levei care v-a ajutat tocmai cînd aveați mai multă ne­voie de ajutor: Augustin Mihali, pensio­nar, Baia Mare, strada Al. Odobescu nr. 7/1. Vă mul­țumim pentru aprecieri. Cît privește comportarea unor controlori de pe autobuze­le întreprinderii comunale (nu ale I.G.O.) și în special a controlorului V. Anei ca­re v-a bruscat, este, intr-a­devăr, reprobabilă. Celor 16 locuitori din strada Plaiului, Baia Mare. Problema ridicată în cores­pondența dumneavoastră privind șicanele pe care vi le fac unii vecini trebuie rezolvată de forurile com­petente ale Consiliului popular municipal Mare. Adresați-vă mai maia în­­tîi deputatului din circum­scripția electorală din care faceți parte. Apoi... Petru Cristea, Vima Ma­re nr. 24. Cazul relatat a fost destul de greu de ve­rificat, întrucît ați consem­nat greșit numărul mașinii. Totuși, am stat de vorbă cu șoferul care ne-a pre­zentat argumente. Cît des­pre comportare, aveți drep­tate. Șoferul Ioan Sarmași a recunoscut că a fost cam nervos. Petru Ogroniciuc, Firiza nr. 81. Problema sesizată este de competența Miliției municipale. Adresați-vă a­­cestui organ. Programul Universității serale de marxism-leninism Cabinetul județean de partid aduce la cunoștința studenților Universității serale de marxism-leninism din Baia Mare, că progra­mul în ziua de 17 ianuarie 1972 începînd cu ora 17 se va des­fășura după cum urmează: SECȚIA ECONOMIE: Anul I — expunere în sala mare a Co­mitetului municipal de partid Baia Mare. Anul II — expunere la Liceul nr. 3. Anul III — expunere în Aula Institutului de subingi­­neri din Baia Mare. SECȚIA STUDIEREA PRINCIPIILOR ȘI METODELOR MUNCII DE PARTID: Anul I — expunere la Liceul nr. 3. SECȚIA FILOZOFIE: Anul I — dezbatere la Liceul nr. 3. SECȚIA ISTORIE: Anul II — expunere la Liceul nr. 3. In noul magazin „Foto­­sport-muzică" din Sighe­­tu Marmației. Simbătă 15 ianuarie 1972 ® 16.30 Emisiune în limba ger­mană. # 18.15 Ritm, tinerețe, dans. # 19.00 Rîul, ramul... Emisiune de versuri. ® 19.15 Publicitate. ® 19.20 — 1001 de seri: „Aven­turile lui Bobo". ® 19.30 Telejurnalul de seară. ® 20.00 Săptămîna internațională. @ 20.10 Teleenciclopedia. ® 20.50 Film serial: „Invadato­rii” (IX). ® 21.40 Medalion Mihaela Mihai. ® 22.05 Telejurnalul de noapte. *§ 22.15 Campionatele Europene de patinaj artistic; dividuală feminină. Proba in­Transmi­siune de la Göteborg. † 23.20 Seară de romanțe cu Ioana Radu. cinema Simbătă 15 ianuarie 1972 BAIA MARE — Dacia: Oliver; (Complet. Ceasornicul universu­lui); Minerul: Dincolo de brazi. 1 Mai: Dă laba, prietene (Com­plet. La început a fost atomul); BAIA SPRIE: Săptămîna nebuni­lor (Complet. Arhitectura feuda­lă); SIGHETU MARMAȚIEI: Gool!­­Complet. Ultima întoarcere); VI­­ȘEU DE SUS: Hello, Doly (Com­plet. Pe cîmpul alb); BORȘA: Două vieți; BAIA BORȘA: floare și doi grădinari; TG. LĂ­O­PUȘ: Pomul de Crăciun (Com­plet. Congresul tinereții); CUTA MARE: Tony, ți-ai ȘOM­ ieșit din minți; SEM­I: Iubiri tăcute (Complet. Pilule); BĂIUȚ: Țara duhurilor din mările sudului (Complet. Gustav, doctorul). l­late EI SI 5s3 VÎND Trabant 601. Baia Mare, strada Progresului 65, telefon 11301. (616) FILM Filmul, producție a studiourilor engleze, se recomandă cu un copleșitor palmares. In anul 1968 a ob­ținut șase premii Os­car pentru: cel mai bun film al anului, re­gie (Carol Reed), di­recția artistică și de­coruri, partitură mu­zicală, coregrafie, cea mai bună înregistrare sonoră. Anul următor, la Festivalul interna­țional al filmului de la Moscova, Reed primește Carol Pre­miul special al juriu­lui, Ron Moody (rolul lui Fagin) Premiul pentru cea mai bună interpretare masculi­nă, Lionel Bart Pre­miul Uniunii compo­zitorilor sovietici, iar John Box Premiul Uniunii artiștilor plastici din U.R.S.S. Oliver se deose­bește net de alte mu­­sicaluri produse în ultimii ani în marile studiouri ale lumii. Dacă în My Fair La­dy, Sunetul muzicii sau Hello, Dolly un foarte mare accent se pune pe coloritul pe­liculei, pe costuma­ție, pe prețiozitatea decorului, Carol Reed face o curajoasă în­cercare amplasîndu-și eroii în mărginașele cartiere ale Londrei pe acele străzi insa­lubre, pline de sără­cie, populate de oa­meni în zdrențe. Toc­mai de aceea, ecranul la „Oliver" nu este o explozie Predomină de culoare, tonurile cenușii, albul murdar. Interpreții nu-și schimbă hainele din sfert în sfert de oră fiindcă au cîte o sin­gură îmbrăcăminte și aceea plină de peti­ce. Atît de obișnuitele balerine din musica­­luri sînt aici înlocuite cu baletul orfanilor­­pușcăriași. Astfel, bio­grafia lui Oliver Twist (care păstrează doar cîteva elemente prin­cipale din romanul lui Dickens) se deru­lează într-un exce­lent de autentic ca­dru al Londrei de la mijlocul secolului tre­cut. Totul este veri­dic, nealterat de sce­nografia de operetă. Filmul este un musi­cal al mizeriei dar în care se joacă cu foarte mult optimism și sete de viață. Umo­rul este de bună ca­litate (englezesc!) iar melodrama e frînată de fiecare dată prin fină ironie și delicată parodie. Oliver (ru­lează la cinematogra­ful Dacia din Baia Mare) demonstrează una din ideile dragi lui Dickens și anu­me aceea a naturii fundamental bune omului care nu poate a fi viciată de experi­ențele cele mai dure. M. GHEORGHIU „OLIVE­R“ PTTV TT TÎTT CnrTAT TC\| r SîmfoSIS 15 Ianuarie 1 972 Ultraj contra bunelor moravuri Intr-o după-amiază de va­canță, studentul băimărean V. F. se plimba liniștit cu prie­tena lui în oraș. La un moment dat, in Piața Libertății, fata este bruscată de doi indivizi, iar prietenul ei îndepărtat. Bi­neînțeles, studentul a sărit în ajutorul fetei. L-au sprijinit și cetățenii din jur. Totul n-a du­rat decit cîteva minute. Timp suficient pentru ca cei doi in­divizi — Dumitru Iovu din Ba­ia Mare, strada Victoriei nr. 67/42 și Mate Mihály din satul Săsar nr. 181 — să fie invitați la miliție. Au fost reținuți pentru a li se întocmi dosar pentru ultraj contra bunelor moravuri. Dacă așa au învățat să se poarte pe stradă... La băutură... Despre Iosif Gherebeneș, tîmplar la întreprinderea „Băi­­măreana", nu se poate spune că, la cei 46 de ani ai săi, nu știe ce înseamnă comportare civilizată. Și totuși. A intrat liniștit în bufetul „Bixad" de pe strada V. Alecsandri și, du­pă cîteva păhărele a uitat de omenie. Nemaiavînd bani să plătească s-a impus vînzătoa­­relor prin vorbe triviale, jig­nitoare. Un consumator a cău­tat să-l tempereze, dar s-a ales cu un pahar de bere în cap. Apoi, I. G. a scos briceagul din buzunar, s-a repezit la consu­matori și a aruncat în el cu sticle și pahare... In prezent este din nou liniștit. NI frămîn­­tă gîndul că nu știe ce pedeap­să îl așteaptă. In tot cazul in­stanța de judecată va judeca „la rece". Să se facă lumină In satele Firiza și Blidari, i­­luminatul public este lăsat la voia întîmplării. In vara tre­cută becurile ardeau și ziua. De vreo două luni încoace nu mai arde nici un bec. Cetățe­nii se întreabă — și pe bună dreptate — cine schimbă be­curile arse și mai ales cînd le vor schimba? De această trea­bă se ocupă lucrătorii Centru­lui rural Baia Mare al Exploa­tării electro-energetice mureș. De fapt, ar trebui Mara­să se ocupe de iluminatul public însă salariații săi nu-și prea fac datoria. Iarna nopțile sunt mai lungi — toată lumea o știe — însă acei care trebuie să schimbe becurile arse nu se arată prin aceste sate. Le es­te frică de întuneric? Ar fi timpul să se facă lumină și în aceste sate. Nu credeți? Copiii trebuie supravegheați Lipsa de supraveghere a co­piilor duce la cele mai neaș­teptate accidente. Iată, de pil­dă, un caz. Antal Vinczel și Gheorghe Bezmoreș, de pe strada Pășunii nr. 19 din Ba­ia Mare, primul de 13 ani și al doilea de 11 ani, s-au urcat într-un tren de marfă în sta­ția C.F.R. Baia Mare-Est. Se jucau în cabina frînarului. A­­colo au dat peste niște capse pocnitoare folosite de frînari la semnalizare în caz de acci­dente. Cei doi copii au luat capsele și au fugit acasă. Au căutat un ciocan și au vrut să se... distreze. Amîndoi s-au rănit. Antal Vinczel a fost in­ternat în spital. Așadar, nu lă­sați copiii nesupravegheați. Se pot întîmpla accidente mai grave. Rubrică realizată de AL. POIENARU MAȘINII! LINI ALE TUTUROR. SA IE UTILIZAM DEC CU SIMII DE RĂSPUNDERE! (Urmare din pag. 1) Doar că incercînd comparația în­tre indicii de utilizare realizați pînă acum și cei ce trebuie ob­ținuți în acest an, diferența frapantă. La sfîrșitul trimestrului e trei, din 1971, strungurile paralele au înregistrat un indice la utili­zare de numai 62,38 la sută, mai mic ca în trimestrul I! La­ mașini de găurit indicele atins a fost de 46,8 la sută, la raboteza mare 36,1 la sută, la mașinile de rec­tificat 5,26 la sută, raboteze mici 32 la sută, la mașini de frezat 41,5 la sută etc. Intr-un cuvînt, uzina dispune de un uriaș arsenal al tehnicii noi, care nu-i încă folosit. — Indicii au fost cam aceiași și în trimestrul IV, ne spune tov. ing. Atanasiu Moisa, șeful ser­viciului plan-producție, și aceasta pentru că in această perioadă am avut foarte mulți oameni în con­cediu, iar utilajele au stat și mai mult. După părerea mea, în ac­tivitatea uzinei noastre se repetă aceleași deficiențe, care existau la început, iar forul nostru su­perior s-a preocupat prea puțin de uzină... O analiză mai profundă a situ­ației în care se află acum noua unitate confirmă că, pe lingă de­ficiențele interne, intr-adevăr așa stau lucrurile. Și iată cîteva fap­te: De problemele de investiții se ocupă serviciul competent din C.M.N. Baia Mare. Or, nici pînă la ora actuală nu s-a avut grijă să fie terminate toate lucrările. Uzina n-are secție de tratamen­te termice, operațiile trebuind să fie efectuate în alte uzine, în timp ce o mare parte din utila­jele deja montate stau. Un alt u­­tilaj important — ciocanul de 750 kg forță, sosit în uzină acum 7—8 luni — nu este montat pe mo­tiv că n-a fost timp pentru tur­natul fundației. Pe bună dreptate se întreabă cei de aici: cum să facem o programare a încărcării utilajelor, cînd operațiile de tra­tament termic și acoperiri meta­lice, ni le fac — cînd și cum pot — colaboratorii noștri? Și dacă aceasta e situația pri­vitoare la unele capacități care... puteau să fie, cu totul inexplica­bilă e cea a mașinilor puse în funcțiune. O analiză scoate la i­­veală un grad de încărcare în schimburile II și III, cu totul a­­normal; 65 la sută din personal lucrează în schimbul I, în schim­bul II — 26 la sută, în schimbul III — 8­9 la sută. Cam la fel se stă și cu încărcarea utilajelor! — Nu avem încă suficiente ca­dre calificate de muncitori­, vine prompt răspunsul. Intr-adevăr, uzina n-are crente cadre, așa după cum sumi­n-a avut nici la pornire. E oare a­­ceasta o lipsă ce­ nu poate fi înlăturată? Căutînd răspuns afli că uzina a făcut prea puțin pen­tru a califica noi cadre. Ni se ar­gumentează că în iunie 1972 vor termina cursurile promoția de 25 muncitori-așchietori. Dar, pînă a­­tunci, este oare normal ca ma­­șinile-unelte să fie... piese de muzeu?! Goluri în funcționarea lor sunt generate și de mașini­marele număr al absentelor nemotiva­te: 9 000 am­ore. Calculele arată că in acest timp se puteau reali­za produse în valoare de cca. un milion lei.­­ In anul 1972 avem intr-ade­văr de realizat indici de utilizare superiori, ne spunea tov. ing. Coriolan Giurgea, directorul uzi­nei. Consider că putem atinge ni­velul planificat numai în situa­ția îmbunătățirii aprovizionării tehnico-materiale. Aici e cheia.. Curios e că în acest domeniu nu s-au făcut pași înainte față de trecut. Peste 70 la sută din materiale au fost procurate direct și „cum am putut", spun cei de la uzină. Pentru 1972, situația se prefigurează la fel: din necesa­rul de materiale pentru trimes­trul I, la finele lunii decembrie 1971, în uzină nu sosise nici un gram de material. — Am lansat la timp 841 co­menzi de materiale, ne spun tovarășii de la aprovizionare, dar baza de aprovizionare a C.M.N. ne-a anulat, cu de la sine putere, pînă acum 88 comenzi. Ne între­băm din ce vom executa repe­rele? Ce vom da de lucru mași­nilor, oamenilor? Și altceva: am comandat tagle pentru bile de mori de 80 și 100 milimetri. To­varășii de la bază le-au zis „pro­file grele" și în acest fel ne-am pomenit că lipsesc cu desăvîrșire profilele medii din care se con­fecționează bilele de dimensiuni­le amintite... E o situație anacronică pe care cei de la uzină apreciază că ar fi putut să o evite dacă aveau latitudinea de a-și asigura guri necesarul de material. Din­a­­ceasta n-ar fi însemnat nici o „în­depărtare" de C.M.N. Baia Mare, ci o contribuție substanțială la îndeplinirea planului pe 1972, plan care ajută minerilor­ ... Am vrea să încheiem amin­tind că U.U.M.R. a fost creată pentru a satisface necesitățile in­dustriei miniere din județ. A privi însă o asemenea unitate ca pe un simplu atelier de reparații ar însemna să frustrăm economia de utilajele cu care e înzestrată, pe care nu știm să le folosim cu maximă eficiență. De aici, invita­ția la reconsiderarea capacităților uzinei, trecerea la măsurile de rigoare, la un plan de colaborări cu celelalte unități băimărene pentru a asigura utilajelor încăr­carea cuvenită din primele zile ale anului 1972. Uzina de prelucrare mase plastice Iași (MOLDOPLAST) Șos. Țuțora nr. 95 oferă spre vînzare întreprin­derilor, instituțiilor și cooperativelor meșteșugă­rești următoarele produse din materiale plastice: — covor PVC 1500x1.5 mm, marmorat și im­­x­primat In diverse culori și modele; f — tub bergman 0 13, 16, 18, 25, 32, 39 mm; — tub pantzer 0 16, 20, 25, 32, 40 și 50 mm; — plăci ondulate 2000x1550 1.2—1,7 mm; cu­lorile verzui, galben, bleu, roșu, alb și albastru; — plăci ondulate translucide 2000x1550x1,2 mm, diferite culori. . La cerere uzina trimite paletarul culorilor și desenelor covorului PVG în vederea întocmirii specificațiilor. Comenzile se depun la serviciul desfacere, informații la telefon 15720, interior 189. I.I.L. „S A L A J E A N A“ JIBOU județul Sălaj, strada Morii nr. 1, telefon 219 oferă spre vinzare pe bază de comandă: — barăci metalice 18x8x3, 22x8x3, 28x8x3­32x8x3, 40x8x3­m; — camere combinate tip „Sălaj"; — dulap tip „Someș" cu două uși; — piatră spartă sortată din roci eruptive (granit, andezit, dacit); — prefabricate din beton simplu (borduri cu goluri, plăci trotuare, bolțuri de mină și pentru canalizări) etc. Comenzile se depun la serviciul desfacere. O.M.T.F. BAIA MARE str. Baia Sprie nr. 159 organizează pe data de 22 ianuarie 1972 un concurs pentru ocuparea postului de­­ șef serviciu exploatare Condițiile de angajare sunt cele reglementate de Legea nr. 12/1971. înscrierile se fac la serviciul personal. In­formații la telefon 12521, interior 907. \

Next