Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)
1973-03-28 / nr. 5958
cu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 5958 Miercuri 28 martie 1973 4 pagini— 36 bani Aplicarea noilor norme de structură pentru unitățile economice CU OPERATIVITATE ȘI EXIGENTA, ACȚIUNI HOTĂRÎTE PENTRU APROPIEREA CONDUCERII DE PRODUCȚIE Sporește răspunderea pe verticala funcțiilor tehnico-inginerești ■ 246 ingineri, tehnicieni — spre activitatea productivă Avantaje evidente pentru dezvoltarea producției de utilaj minier Puternică unitate industrială a județului nostru, Uzinele metalurgice de metale neferoase Baia Mare dispune de o dotare tehnică de prim rang, de tehnologii speciale care solicită în cel mai înalt grad competența, conducerea operativă, științifică a cadrelor cu pregătire superioară și medie. Aplicarea fermă a prevederilor recentului Decret privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice, aduce în activitatea U.M.M.N. un plus de vigoare, de inteligență îndreptată nemijlocit spre producția propriu-zisă. Noua organigramă a uzinelor, după centralei industriale, desființarea vine să elimine o seamă de atribuții paralele, să înlăture umele verigi intermediare între munca de conducere și cea nemijlocit productivă. La nivelul uzinelor s-au găsit posibilități pentru ca 246 de ingineri și tehnicieni ocupați, înainte în munci de birou, să fie îndreptați spre secții, sectoare. Noile norme unitare de structură permit înviorarea, cu eficiență, chiar și a fostelor servicii tehnico-funcționale. Iată ce ne-a spus în acest sens, tovarășul ing. Miliam Baban, membru în comitetul de partid al U.M.M.N.: > Avantajele sunt substanțiale și evidente. După noua organigramă se centralizează sub o singură concepție și organizare, desigur cu responsabilitate mult sporită, atribute ale activității productive care erau înainte de domeniul mai multor servicii sau compartimente. Spre exemplu, în cadrul fostei centrale, serviciul producției se ocupa cu programarea și urmărirea activității de producție pe instalații, secții, în timp. Aici și nimic mai mult. Ce se întîmpla cu indicatorii tehnico-economici, asta era treaba altor servicii. Evident și raportarea se realiza separat. Cum s-ar spune, fiecare avea misiunea sa, nu interesa ce face dreapta și strigă, cum se corelează diversele preocupări. Acum, potrivit noilor organigrame, acestui serviciu li revin aceleași sarcini ca și în trecut, la care se adaugă și urmărirea modului în care se realizează consumurile specifice, unii parametri tehnico-economici, gradul de încărcare a utilajelor și instalațiilor. Se merge deci pe o singură concepție, programare și urmărire pe întregul flux tehnologic, facilitată și de faptul că și secțiile de producție se vor reorganiza pe același principiu al fluxului tehnologic. Asta înseamnă o sporire nu numai a competenței, dar și a răspunderii pe verticala funcțiilor și nu pe orizontală ca pînă acum. Gh. DUMITRESCU — Interviu cu inginerul Vasile Țiplea, directorul Uzinei de utilaj minier și reparații Baia Mare. — La Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu preciza: „Reducerea personalului funcționăresc și mărirea proporției celor care lucrează direct în producție este o condiție fundamentală a creșterii productivității muncii sociale,a creșterii bunăstării materiale și spirituale a întregului nostru popor". In contextul acestei sarcini, ce semnificație dobîndește, la nivelul Uzinei de utilaj minier și reparații Baia Mare, aplicarea Decretului privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice?— Urmare a aplicării prevederilor Decretului, uzina noastră a trecut de la minereurilor neferoase Centrala Baia Mare, în subordinea Centralei de mecanizare și de utilaj minier și construcții petrolier Ploiești. De ce ? Desigur, nu pentru îndeplinirea unei formalități, ci a unui deziderat impus de dezvoltarea economică a țării. Ținînd seama de faptul că noua centrală reunește uzine cu profil similar, avem certitudinea că abordarea unitară de către aceasta a problemelor vizînd modernizarea, dezvoltarea și specializarea unităților producătoare de utilaj minier, va contribui atît la îmbunătățirea performanțelor tehnice ale mașinilor și utilajelor pe care le producem, cit și la suprimarea oricăror paralelisme în fabricarea diferitelor tipuri de utilaj minier. — Ce avantaje rezultă din aplicarea prevederilor Decretului, sub asspectul îmbunătățirii structurii organizatorice în uzina? — In primul rînd, o formă de conducere cu un înalt grad de funcționalitate și operativitate. In acest scop s-a înfăptuit o redimensionare a vechii structuri organizatorice. Adică au fost desființate servicii și posturi neproductive, devenite anacronice, perimate din punct de vedere funcțional. Ca rezultat, producția uzinei a cîștigat în plus 14 noi funcții productive în care sînt încadrați oameni cu studii tehnice de specialitate. Totodată, alți 20 de oameni care ocupau posturi administrative, au trecut în compartimentele productive ale uzinei, adică acolo unde se produc bunuri materiale și au posibilitatea de a se califica intr-o meserie. —• Toate aceste schimbări, vor asigura, desigur, o asistentă tehnică mai competentă și permanentă in sectoarele unde se hotărăște soarta producției? — Firește că da! Pentru că, în noua organizare, uzina are o singură secție și trei mari ateliere. Ca șef al secției fost numit un inginer coordoanator. El este sprijinit în activitate de un șef de schimb și alte cadre, tehnice de specialitate. Interviu consemnat de Constantin I. JOSAN DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU HITEM ACORDAT REVISTEI AMERICANE „TIME” Revista americană „Time", publicat, în numărul său din 26 martie, aprecieri făcute de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în cadrul interviului acordat corespondentului pentru Europa de est al revistei, Etrobe Talbott. Au fost relevate poziția României socialiste față de principalele probleme internaționale și contribuția ei activă la opera de destindere, cooperare și pace. S-a reafirmat concepția țării noastre asupra conferinței generaleuropene pentru securitate cooperare, relevîndu-se posibilișitatea ca ea să fie convocată anul acesta. Conferința ar trebui să adopte principiile și normele de bază ale relațiilor dintre statele europene, precum și măsuri privind o largă colaborare economică, tehnico-științifică, culturală și în alte domenii, între toate țările continentului. Totodată, apare necesar ca reuniunea general-europeană să-și propună crearea unui organism permanent, care să asigure continuarea consultărilor și schimburilor de păreri în vederea dezvoltării colaborării și înfăptuirii securității pe continent. In acest cadru, în interviu se fac aprecieri asupra convorbirilor preliminare în vederea începerii negocierilor propriu-zise consacrate reducerii forțelor armate străine de pe teritoriile statelor din Europa centrală. Se subliniază că, în pofida unor dificultăți, se va ajunge pînă la urmă la o înțelegere acceptabilă cu privire la desfășurarea negocierilor. România consideră că în viitor convorbirile vor trebui extinse și la alte zone ale continentului, la toată Europa — deci să se ajungă la o conferință privind problemele militare, reducerea și, pînă la urmă, retragerea trupelor străine de pe teritoriul altor state, reducerea trupelor naționale, precum și alte măsuri de dezangajare militară, care să creeze condiții reale pentru o adevărată securitate a tuturor statelor de pe continent. In legătură cu viitorul relațiilor, dintre statele europene, în interviu se relevă că dezvoltarea unor raporturi de colaborare presupune deplina egalitate în drepturi, fără nici o îngrădire. In context, se arată că introducerea și menținerea unor restricții și bariere de către Piața comună ar putea avea efecte negative asupra colaborării europene și internaționale. Este exprimată speranța că se vor găsi căile pentru înlăturarea restricțiilor, precum și modalitățile care să permită o largă colaborare, pe baza egalității și avantajului reciciproc. Răspunzînd la o întrebare privind alternativa la actuala divizare a lumii în blocuri, președintele Nicolae Ceaușescu a arătat că, în ce privește blocurile economice, se pare că ele au o perspectivă ceva mai îndelungată. Blocurile militare însă, sînt în contradicție cu tendințele mondiale spre destindere, constituie un anacronism în viața internațională, o frînă în dezvoltarea relațiilor dintre state, în calea colaborării și păcii. De aceea, România se pronunță cu fermitate și în mod constant pentru desființarea blocurilor militare și pentru așezarea relațiilor dintre state pe o bază nouă. Aceasta presupune luarea în considerare a principiilor înscrise în Carta Organizației Națiunilor Unite — dreptul la independență și suveranitate al fiecărui stat, dreptul de a-și alege calea dezvoltării economico-sociale fără nici un amestec din afară, deplina egalitate în drepturi, precum și excluderea oricărei forme de ingerințe, de amenințare sau de folosire a forței în raporturile dintre state. Referitor la relațiile românoamericane, în interviu se menționează că în ultimii ani s-au obținut rezultate bune în dezvoltarea raporturilor economice, tehnice, științifice, culturale dintre cele două țări. S-a apreciat că în următorii 4-5 ani relațiile economice româno-americane ar putea spori de 3-4 ori și chiar mai mult, dacă se va realiza unul din angajamentele asumate de președintele Nixon — de a acorda României clauza națiunii celei mai favorizate, de a crea și pentru produsele românești aceleași condiții pe care le au produsele altor state. „Ținînd seama de declarațiile președintelui Nixon și ale altor reprezentanți ai cercurilor conducătoare din Statele Unite, sperăm că această se va realiza în curînd, ceea ce va deschide noi posibilități pentru extinderea relațiilor de colaborare dintre țările noastre", a subliniat președintele Nicolae Ceaușescu. La ora... • La Clubul Casei de cultură din Sighetu Marmației, ora 18, expunerea: „Rolul femeii in societatea contemporană" sub egida Comitetului municipal al femeilor. 9 Ansamblul folcloric „Gutinul" de pe lingă comitetul sindicatului și comitetul U.T.C. al Uzinelor metalurgice de metale neferoase, în sala Cinematografului 1 Mai, Ferneziu, ora 20, prezintă spectacolul concert de muzică populară: „Cîntec, joc și voie bună". Primăvara 9 Duminică, primăvara'73 în premieră. Cine n-a căutat ori nu a găsit Hori pe dealurile din împrejurimile orașului a vizitat florăriile. Numai în două magazine băimărene (aparținătoare I.A.S. Codlea) s-au vîndut în această zi 2500 fire de garoafe și trandafiri. Deci 2 £00 de zîmbete din partea mamelor, soțiilor, logodnicelor și, evident, alte 2.500 ale acelora care le-au oferit cu drag. 9 Azi, inline „inundații" de primăvară pe toate străzile orașului... Secția de gospodărie a Consiliului popular municipal a pregătit pentru prima etapă circa un milion de flori. Așadar, cîte 12 flori în această primăvară pentru fiecare locuitor al orașului. 9 In curînd pomii dau în muguri. Pe strada G. Coșbuc, lîngă podul Unirii, bine știutul arbust din colțul blocului a ajuns la vîrsta... etajului întîi, și, fiind într-o zonă bine încălzită de soare și-a desfăcut primele fiori, întreba ieri cineva: „Știi care e tragedia acestui arbust? înflorește primul în oraș și toți îi rup crengile". Chiar așa să fie stimați concetățeni?! 9 Altă informație cu... muguri. Dar de astă dată muguri ai vieții. Ieri la Starea civilă a Consiliului popular municipal Baia Mare a fost înregistrat cel de al 650-lea nou născut din acest an. Să ne trăiască toți! Știați câ... 9 Zilele trecute, Lotul nr. 4 — T.C.L.M. — Borșa, a început construcția unui bloc cu 48 de apartamente? La parterul blocului vor funcționa spații comerciale. Tot acești constructori au început lucrul la fundația clădirii unei școli cu 8 săli de clasă în Baia Borșa. O In cadrul restaurantului „Pietrosul" din Baia Mare, din B-dul București, funcționează o pensiune pentru elevi. Se servesc 3 feluri de mîncăruri la prețul de 9,50 lei (65,60 lei pe săptămînă) abonamentele se fac sîmbătă, duminică și luni. 9 In Maramureș activează 45 de patrule școlare de circulație cu cîte 8-10 membri fiecare? Sînt mini-milițieni pe care-i știm prezențe cotidiene pe străzile orașelor și comunelor. Așadar, atenție adulți, la traversare! Vreo 400 de copii ne urmăresc pașii așteptînd să ne... fluiere la prima greșeală. Mercur . S-a redeschis în Piața Libertății complet reamenajată crama I.A.S. Mobilier frumos, la tejghea zîmbete, vinuri gustoase, cîteva franzele și ceva salam. Atît. Dar cine dorește un grătar, niște mici, eventual un pui fript? Zice-se că I.A.S.ul răspunde cu obișnuitul jargon... chelneresc. Vine!a se citi despărțit, vine!!. 9 Săptămînă trecută, magazinele de legume și fructe din Baia Mare au primit prima „perfuzie" de primăvară: au apărut, ce e drept, pentru numai cîteva ore, verdețurile. Azi se așteaptă să intre alte cantități apreciabile de spanac și salată, deocamdată de prin părțile Timișoarei și Aradului. Dar încă în săptămînă asta vom găsi în magazine și verdețuri din prima recoltă a legumicultorilor din Mireșu Mare și Pribilești. Rețineți . Incepînd de joi 29 martie, O.J.T. Maramureș pune în vînzare bilete de odihnă și tratament pentru întreg sezonul pe Litoral (Eforie Nord și Sud, Techirghiol) cu cazare particulară. Informații și rețineri de bilete la parterul hotelului „Gutinul", telefon 11043. E adevărat că-i doar martie, dar știți povestea cu omul gospodar și... 9 Cu începere de la 1 aprilie intră în vigoare noul orar al curselor aeriene TAROM. Legătura cu Bucureștiul se va face în felul următor: Cursa I-a (aduce presa). Pleacă din București la 5.15, sosește la Baia Mare la 7.00. Decolează din Baia Mare la 7.30 și sosește la București la 9.10. Cursa a V-a. Decolează din București la 14.20, aterizează la Baia Mare la 15.55. Decolează din Baia Mare la 16.20 și sosește la București la 17.55 (duminica nu circulă). Nici o cursa nu face escală la Cluj. Blit . Două interesante concursuri „Cine știe cîștigă" în cartierul Firiza. „Recunoașteți scriitorul și opera“ a antrenat elevii claselor a VII-a, iar „Pe plaiurile Maramureșului" a fost dedicat tineretului din cartier (de la prof. I. Iascu). •Prezența în aceste zile a corului căminului cultural din Ardusat la Tăuții Măgherăuș și Bușag a ocazionat prin concertele corale susținute o vie manifestare populară cu caracter cultural-educativ. Atmosferă similară a creat la Bozînta Mare deplasarea formațiilor din Finteușul Mare. (De la Grigore Tiberian). • Luni, la sediul comitetului comunal de partid din Șomcuta Mare, Institutul pedagogic și Institutul de subingineri au organizat o masă rotundă. Au fost dezbătute temele: „Lărgirea și adîncirea democrației socialiste în perfecționarea activității consiliilor populare comunale, sistematizarea și perspectivele de dezvoltare a localității Șomcuta Mare. (De la V. Pop). Rubrică realizată de A. ȘUTH M. GHEORGHIU Raid-ancheta „Spune-mi cum iți îngrijești strada și ograda..." A sosit primăvara. E vremea cînd bunul gospodar face curățenie deplină și în ogradă. Ne-am gîndit că, evident, edilii și locuitorii municipiului Baia Mare sînt la datorie. Să nu ne privim cu aprecierile înainte de a vizita marile cartiere și curțile unor unități economice. Mărfuri și ambalaje degradate Ne aflăm, la Ijecoop. Curtea e înțesată cu mărfuri aruncate la întîmplare: intr-o baltă zac cîteva anvelope noi-nouțe, de tractor; lingă garduri putrezește ambalajul unor colete de geamuri, scinduri frumoase sunt aruncate în noroiul cleios. Găsești aici tot ce vrei: butoiașe de bitum topit încă astăvară, carton asfaltat degradat, mormane de talaș, piese auto, bidoane de chimicale, diverse profile din fier și cîte altele. Incinta unității e plină de gropi și de noroi. Gheorghe David, șeful depozitului materiale de construcții de neputincios din umeri: — Ce să fac? N-am unde să le depozitez! Și mă întreb: în asemenea condiții cum să nu apară lipsuri in gestiune? Discutăm cu tovarășul Pamfil Sava, contabil șef, care găsește niște „scuze". Sîntem în predare. Toate mărfurile alimentare trec la I.C.R.A. Noi ramînem cu celelalte. Apoi vom face ordine. — Totuși... nu-i păcat de mărfurile care se distrug sub cerul liber? — Acum sîntem cam înghesuiți. Știți dacă la noi se mînuiesc anual mărfuri în valoare de aproape un miliard de lei? Nu prididim! Aici la Tjecoop, pe cit se vede, dezordinea e socotită drept un fapt normal. Să înțelegem de aci că la proporția miliardului nu contează cîteva mii de lei irosiți în acest talmeșbalmeș din curtea întreprinderii? Că tot nu plătește nimeni din propriul buzunar. In vecini, la C.L.D.C., la intrare e măturat. Dar, în spatele clădirii, zac niște rafturi metalice și o grămadă zdravănă de hîrțoage. Și la C.L.F. e multă neorînduială: lăzi și coșuri putrezite, aruncate intr-un șanț cu apă, un depozit de gunoi „ascuns" lînga gard, scîndurele răvășite cu e incinta de mare. Contabilul șef, Vasile Andreicuț, ne confirmă că anul trecut s-au scos din gestiune ambalaje depreciate în valoare de 1.056.422 lei. Cîte din acestea au fost casate din cauza uzurii reale și cîte din cauză că au fost lăsate pradă intemperiilor naturii? Nimeni nu-și pune întrebarea! Au dreptul să caseze? Au! Vine comisia și... gata. Cine plătește munții de pămînt ravafit? Cităm un paragraf din scrisoarea profesorului Gheorghe Apli: „Toți cetățenii sîntem mîndri de realizările pe tărîm edilitar-constructiv. Totuși, avem și motive de nemulțumiri din vina constructorilor. Astfel, străzile băimărene sunt veșnic săpate, pline cu gropi. Pe aleea Jupiter și strada Ion Șugariu, după ce s-a asfaltat trotuarul, ne trezim că la scurtă vreme se sparge iarăși. In partea frontală a blocului „Florin" stau șanțurile săpate de luni întregi. Ne punem întrebarea: pot oare constructorii să-și organizeze mai bine activitatea? Cine plătește pentru săparea aceluiași șanț în repetate rînduri: o dată pentru canalizare, apoi pentru lumină, după care apar cei de la telefoane? Dar valoarea materialelor consumate inutil pentru refacerea trotuarelor și a asfaltului Ion NAN (Continuare în pag. a 3-a) Instantaneu in strada Ciprian Porumbescu.