Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)

1973-03-28 / nr. 5958

cu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 5958 Miercuri 28 martie 1973 4 pagini— 36 bani Aplicarea noilor norme de structură pentru unitățile economice CU OPERATIVITATE ȘI EXIGENTA, ACȚIUNI HOTĂRÎTE PENTRU APROPIEREA CONDUCERII DE PRODUCȚIE Sporește răspunderea pe verticala funcțiilor tehnico-inginerești ■ 246 ingineri, tehnicieni — spre activitatea productivă Avantaje evidente pentru dezvoltarea producției de utilaj minier Puternică unitate industrială a județului nostru, Uzinele metalurgice de metale neferoa­se Baia Mare dispune de o do­tare tehnică de prim rang, de tehnologii speciale care solici­tă în cel mai înalt grad com­petența, conducerea operativă, științifică a cadrelor cu pre­gătire superioară și medie. A­­plicarea fermă a prevederilor recentului Decret privind sta­bilirea normelor unitare de structură pentru unitățile eco­nomice, aduce în activitatea U.M.M.N. un plus de vigoare, de inteligență îndreptată ne­mijlocit spre producția pro­­­priu-zisă. Noua organigramă a uzinelor, după centralei industriale, desființarea vine să elimine o seamă de atribuții paralele, să înlăture umele ve­rigi intermediare între munca de conducere și cea nemijlocit productivă. La nivelul uzine­lor s-au găsit posibilități pen­tru ca 246 de ingineri și teh­nicieni ocupați, înainte în munci de birou, să fie îndrep­tați spre secții, sectoare. Noile norme unitare de structură permit înviorarea, cu eficiență, chiar și a fostelor servicii tehnico-funcționale. Ia­tă ce ne-a spus în acest sens, tovarășul ing. Miliam­ Baban, membru în comitetul de partid al U.M.M.N.: > Avantajele sunt substan­țiale și evidente. După noua organigramă se centralizează sub o singură concepție și organizare, desigur cu res­ponsabilitate mult sporită, a­­tribute ale activității produc­tive care erau înainte de do­meniul mai multor servicii sau compartimente. Spre exemplu, în cadrul fostei centrale, ser­viciul producției se ocupa cu programarea și urmărirea ac­tivității de producție pe insta­lații, secții, în timp. Aici și nimic mai mult. Ce se întîm­­pla cu indicatorii tehnico-eco­­nomici, asta era treaba altor servicii. Evident și raporta­rea se realiza separat. Cum s-ar spune, fiecare avea mi­siunea sa, nu interesa ce fa­ce dreapta și strigă, cum se corelează diversele preocupări. Acum, potrivit noilor orga­nigrame, acestui serviciu li revin aceleași sarcini ca și în trecut, la care se adaugă și urmărirea modului în care se realizează consumurile specifi­­ce, unii parametri tehnico-eco­­nomici, gradul de încărcare a utilajelor și instalațiilor. Se merge deci pe o singură con­cepție, programare și urmări­re pe întregul flux tehnologic, facilitată și de faptul că și secțiile de producție se vor reorganiza pe același principiu al fluxului tehnologic. Asta înseamnă o sporire nu numai a competenței, dar și a răs­punderii pe verticala funcții­lor și nu pe orizontală ca pînă acum. Gh. DUMITRESCU — Interviu cu inginerul Va­sile Țiplea, directorul Uzinei de utilaj minier și reparații Baia Mare. — La Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 mar­tie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu preciza: „Reducerea personalului funcționăresc și mărirea proporției celor care lucrează direct în producție este o condiție fundamentală a creșterii productivității mun­cii sociale,­­a creșterii bunăs­tării materiale și spirituale a întregului nostru popor". In contextul acestei sarcini, ce semnificație dobîndește, la nivelul Uzinei de utilaj mi­nier și reparații Baia Mare, a­­plicarea Decretului privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile eco­nomice?­­— Urmare a aplicării preve­derilor Decretului, uzina noas­tră a trecut de la minereurilor neferoase Centrala Baia Mare, în sub­ordinea Centralei de mecanizare și de utilaj minier și construcții petrolier Ploiești. De ce ? Desigur, nu pentru îndeplinirea unei for­malități, ci a unui deziderat impus de dezvoltarea­ economi­că a țării. Ținînd seama de faptul că noua centrală reunește uzine cu profil similar, avem certitu­dinea că abordarea unitară de către aceasta a problemelor vizînd modernizarea, dezvolta­rea și specializarea unităților producătoare de utilaj minier, va contribui atît la îmbunătă­țirea performanțelor tehnice a­­le mașinilor și utilajelor pe care le producem, cit și la su­primarea oricăror paralelisme în fabricarea diferitelor tipuri de utilaj minier. — Ce avantaje rezultă din aplicarea prevederilor Decre­tului, sub asspectul îmbunătă­țirii structurii organizatorice în uzina? — In primul rînd, o formă de conducere cu un înalt grad de funcționalitate și operativita­te. In acest scop s-a înfăptuit o redimensionare a vechii structuri organizatorice. Adică au fost desființate servicii și posturi neproductive, devenite anacronice, perimate din punct de vedere funcțional. Ca re­zultat, producția uzinei a cîș­­ti­gat în plus 14 noi funcții pro­ductive în care sînt încadrați oameni cu studii tehnice de specialitate. Totodată, alți 20 de oameni care ocupau posturi administrative, au trecut în compartimentele productive a­­le uzinei, adică acolo unde se produc bunuri materiale și au posibilitatea de a se califica intr-o meserie. —• Toate aceste schimbări, vor asigura, desigur, o asis­tentă tehnică mai competentă și permanentă in sectoarele unde se hotărăște soarta pro­ducției? — Firește că da! Pentru că, în noua organizare, uzina are o singură secție și trei mari ateliere. Ca șef al secției fost numit un inginer coordo­a­nator. El este sprijinit în ac­tivitate de un șef de schimb și alte cadre, tehnice de spe­cialitate. Interviu consemnat de Constantin I. JOSAN DE TOVARĂȘUL NI­COLAE CEAUȘESCU HITEM ACORDAT REVISTEI AMERICANE „TIME” Revista americană „Time", publicat, în numărul său din 26­­ martie, aprecieri făcute de to­varășul Nicolae Ceaușescu, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, în cadrul interviului acordat cores­pondentului pentru Europa de est al revistei,­ Etrobe Talbott. Au fost relevate poziția Ro­mâniei socialiste față de princi­palele probleme internaționale și contribuția ei activă la opera de destindere, cooperare și pace. S-a reafirmat concepția țării noas­tre asupra conferinței general­­europene pentru securitate cooperare, relevîndu-se posibili­și­tatea ca ea să fie convo­cată anul acesta. Conferința ar trebui să adopte princi­piile și normele de bază ale relațiilor dintre statele euro­pene, precum și măsuri privind o largă colaborare economică, tehnico-științifică, culturală și în alte domenii, între toate țările continentului. Totodată, apare ne­cesar ca reuniunea general-euro­­peană să-și propună crearea unui organism permanent, care să a­­sigure continuarea consultărilor și schimburilor de păreri în vede­rea dezvoltării colaborării și în­făptuirii securității pe­ continent. In acest cadru, în interviu se fac aprecieri asupra convorbirilor preliminare în vederea începerii negocierilor propriu-zise consa­crate reducerii forțelor armate străine de pe teritoriile statelor din Europa centrală. Se sublinia­ză că, în pofida unor dificultăți, se va ajunge pînă la urmă la o înțelegere acceptabilă cu privire la­ desfășurarea negocierilor. Ro­mânia consideră că în viitor con­vorbirile vor trebui extinse și la alte zone ale continentului, la toată Europa — deci să se aj­un­gă la o conferință privind pro­blemele militare, reducerea și, pînă la urmă, retragerea trupe­lor străine de pe teritoriul altor state, reducerea trupelor națio­nale, precum și alte măsuri de dezangajare militară, care să creeze condiții reale pentru o a­­devărată securitate a tuturor sta­telor de pe continent. In legătură cu viitorul relații­lor, dintre statele europene, în in­terviu se relevă că dezvoltarea unor raporturi de colaborare pre­supune deplina egalitate în drep­turi, fără nici o îngrădire. In context, se arată că introducerea și menținerea unor restricții și bariere de către Piața comună ar putea avea efecte negative asu­pra colaborării­ europene și in­ternaționale. Este exprimată spe­ranța că se vor găsi căile pen­tru înlăturarea restricțiilor, pre­cum și modalitățile care să per­mită o largă colaborare, pe ba­za egalității și avantajului reci­­ciproc. Răspunzînd la­ o întrebare pri­vind alternativa la actuala divi­zare a lumii în blocuri, președin­tele Nicolae Ceaușescu a arătat că, în ce privește blocurile eco­nomice, se pare că ele au o perspectivă ceva mai îndelunga­tă. Blocurile militare însă, sînt în contradicție cu tendințele mon­diale spre destindere, constituie un anacronism în viața interna­țională, o frînă în dezvoltarea re­lațiilor dintre state, în calea co­laborării și păcii. De aceea, Ro­mânia se pronunță cu fermitate și în mod constant pentru des­ființarea blocurilor militare și pentru așezarea relațiilor dintre state pe o bază nouă. Aceasta presupune luarea în considerare a principiilor înscrise în Carta Organizației Națiunilor Unite — dreptul la independență și suve­ranitate al fiecărui stat, dreptul de a-și alege calea dezvoltării economico-sociale fără nici un a­­mestec din afară, deplina egali­tate în drepturi, precum și ex­cluderea oricărei forme de inge­rințe, de amenințare sau de fo­losire a forței în raporturile din­tre state. Referitor la relațiile româno­­americane, în interviu se mențio­nează că în ultimii ani s-au ob­ținut rezultate bune în dezvolta­rea raporturilor economice, teh­nice, științifice, culturale dintre cele două țări. S-a apreciat că în următorii 4-5 ani relațiile eco­nomice româno-americane ar pu­tea spori de 3-4 ori și chiar mai mult­, dacă se va realiza unul din angajamentele asumate de preșe­dintele Nixon — de a acorda Ro­mâniei clauza națiunii celei mai favorizate, de a crea și pentru produsele românești aceleași con­diții pe care le au produsele al­tor state. „Ținînd seama de declarațiile președintelui Nixon și ale altor reprezentanți ai cercurilor condu­cătoare din Statele Unite, spe­răm că această se va realiza în curînd, ceea ce va deschide­ noi posibilități pentru extinderea re­lațiilor de colaborare dintre ță­rile noastre", a subliniat preșe­dintele Nicolae Ceaușescu. La ora... • La Clubul Casei de cultu­ră din Sighetu Marmației, ora 18, expunerea: „Rolul femeii in societatea contemporană" sub egida Comitetului municipal al femeilor. 9 Ansamblul folcloric „Gutinul" de pe lingă comite­tul sindicatului și comitetul U.T.C. al Uzinelor metalur­gice de metale neferoase, în sala Cinematografului 1 Mai, Ferneziu, ora 20, prezintă spec­tacolul concert de muzică populară: „Cîntec, joc și voie bună". Primăvara 9 Duminică, primăvara'73 în premieră. Cine n-a căutat ori nu a găsit Hori pe dealurile din împrejurimile orașului a vizitat florăriile. Numai în două magazine băimărene (a­­parținătoare I.A.S. Codlea) s-au vîndut în această zi 2­500 fire de garoafe și trandafiri. Deci 2 £00 de zîmbete din partea mamelor, soțiilor, logodnicelor și, evident, alte 2.500 ale ace­lora care le-au oferit cu drag. 9 Azi, inline „inundații" de primăvară pe toate străzile o­­rașului... Secția de gospodărie a Consiliului popular munici­pal a pregătit pentru prima e­­tapă circa un milion de flori. Așadar, cîte­­ 12 flori în aceas­tă primăvară pentru fiecare locuitor al orașului. 9 In cu­­rînd pomii dau în muguri. Pe strada G. Coșbuc, lîngă podul Unirii, bine știutul arbust din colțul blocului a ajuns la vîr­­sta... etajului întîi, și, fiind într-o zonă bine încălzită de soare și-a desfăcut primele fiori, întreba ieri cineva: „Știi care e tragedia acestui arbust? în­florește primul în oraș și toți îi rup crengile". Chiar așa să fie stimați concetățeni?! 9 Al­tă informație cu... muguri. Dar de astă dată muguri ai vieții. Ieri la Starea civilă a Consi­liului popular municipal Baia Mare a fost înregistrat cel de al 650-lea nou născut din acest an. Să ne trăiască toți! Știați câ... 9 Zilele trecute, Lotul nr. 4 — T.C.L.M. — Borșa, a în­ceput construcția unui bloc cu­­ 48 de apartamente? La parte­rul blocului vor funcționa spa­ții comerciale. Tot acești cons­tructori au început lucrul la fundația clădirii unei școli cu 8 săli de clasă în Baia Borșa. O In cadrul restaurantului „Pietrosul" din Baia Mare, din B-dul București, funcționează o pensiune pentru elevi. Se ser­vesc 3 feluri­­ de mîncăruri la prețul de 9,50 lei (65,60 lei pe săptămînă) abonamentele se fac sîmbătă, duminică și luni. 9 In Maramureș activează 45 de patrule școlare de cir­culație cu cîte 8-10 membri fiecare? Sînt mini-milițieni pe care-i știm prezențe cotidie­ne pe străzile orașelor și co­munelor. Așadar, atenție adulți, la traversare! Vreo 400 de co­pii ne urmăresc pașii aștep­­tînd să ne... fluiere la prima greșeală. Mercur . S-a redeschis în Piața Liber­tății complet reamenajată cra­ma I.A.S. Mobilier frumos, la tejghea zîmbete, vinuri gus­toase, cîteva franzele și ceva salam. Atît. Dar cine dorește un grătar, niște mici, eventual un pui fript? Zice-se că I.A.S.­ul răspunde cu obișnuitul jar­gon... chelneresc. Vine!­­a se citi despărțit, vin­e!!. 9 Săptămînă trecută, magazine­le de legume și fructe din Ba­ia Mare au primit prima „per­fuzie" de primăvară: au apărut, ce e drept, pentru numai cîte­­va ore, verdețurile. Azi se aș­teaptă să intre alte cantități a­­preciabile de spanac și salată, deocamdată de prin părțile Ti­mișoarei și Aradului. Dar încă în săptămînă asta vom găsi în magazine și verdețuri din pri­ma recoltă a legumicultorilor din Mir­eșu Mare și Pribilești. Rețineți . Incepînd de joi 29 martie, O.J.T. Maramureș pune în vîn­­zare bilete de odihnă și trata­ment pentru întreg sezonul pe Litoral (Eforie Nord și Sud, Techirghiol) cu cazare particu­lară. Informații și rețineri de bilete la parterul hotelului „Gu­tinul", telefon 11043. E adevă­rat că-i doar martie, dar știți povestea cu omul gospodar și... 9 Cu începere de la 1 apri­lie intră în vigoare noul orar al curselor aeriene TAROM. Legătura cu Bucureștiul se va face în felul următor: Cu­rsa I-a (aduce presa). Pleacă din București la 5.15, sosește la Baia Mare la 7.00. Decolează din Baia Mare la 7.30 și so­sește la București la 9.10. Cursa a V-a. Decolează din București la­ 14.20, aterizează la Baia Mare la 15.55. Decolează din Baia Mare la 16.20 și so­sește la București la 17.55 (du­minica nu circulă). Nici o cursa nu face escală la Cluj. Blit . Două interesante concur­suri „Cine știe cîștigă" în car­tierul Firiza. „Recunoașteți scri­itorul și opera“ a antrenat e­­levii claselor a VII-a, iar „Pe plaiurile Maramureșului" a fost dedicat tineretului din cartier (de la prof. I. Iascu). •Prezența în aceste zile a corului căminului cultural din Ardusat la Tăuții Măgherăuș și Bușag a ocazionat prin con­certele corale susținute o vie manifestare populară cu carac­ter cultural-educativ. Atmosfe­ră similară a creat la Bozînta Mare deplasarea formațiilor din Finteușul Mare. (De la Grigore Tiberian). • Luni, la sediul comitetu­lui comunal de partid din Șom­­cuta Mare, Institutul pedagogic și Institutul de subingineri au organizat o masă rotundă. Au fost dezbătute temele: „Lăr­girea și adîncirea democrației socialiste în perfecționarea ac­tivității consiliilor populare co­munale, sistematizarea și pers­pectivele de dezvoltare a lo­calității Șomcuta Mare. (De la V. Pop). Rubrică realizată de A. ȘUTH M. GHEORGHIU Raid-ancheta „Spune-mi cum iți îngrijești strada și ograda..." A sosit primăvara. E vremea cînd bunul gospodar face cură­țenie deplină și în ogradă. Ne-am gîndit că, evident, edilii și locui­torii municipiului Baia Mare sînt la datorie. Să nu ne privim cu a­­precierile înainte de a vizita marile cartiere și curțile unor unități economice. Mărfuri și ambalaje degradate Ne aflăm, la Ijecoop. Curtea e înțesată cu mărfuri arun­cate la întîmplare: intr-o bal­tă zac cîteva anvelope noi-nou­­țe, de tractor; lingă garduri pu­trezește ambalajul unor colete de geamuri, scinduri frumoase sunt aruncate în noroiul cleios. Găsești aici tot ce vrei: buto­iașe de bitum topit încă astă­­vară, carton asfaltat degradat, mormane de talaș, piese auto, bidoane de chimicale, diverse profile di­n fier și cîte altele. Incinta unității e plină de gropi și de noroi. Gheorghe David, șeful depo­zitului materiale de construcții de neputincios din umeri: — Ce să fac? N-am unde să le depozitez! Și mă întreb: în a­­semenea condiții cum să nu a­­pară lipsuri in gestiune? Discutăm cu tovarășul Pamfil Sava, contabil șef, care găsește niște „scuze". Sîntem în preda­re. Toate mărfurile alimentare trec la I.C.R.A. Noi ramînem cu celelalte. Apoi vom face ordi­­ne.­­ — Totuși... nu-i păcat de măr­furile care se distrug sub cerul liber? — Acum sîntem cam înghesu­iți. Știți da­­că la noi se mînu­­iesc anual mărfuri în valoare de aproape un miliard de lei? Nu prididim! Aici­ la Tjecoo­p, pe cit se vede, dezordinea e socotită drept un fapt normal. Să înțele­gem de aci că la proporția mi­liardului nu contează cîteva mii de lei irosiți în acest talmeș­­balmeș din curtea întreprinderii? Că tot nu plătește nimeni din propriul buzunar. In vecini, la C.L.D.C., la in­trare e măturat. Dar, în spatele clădirii, zac niște rafturi metali­ce și o grămadă zdravănă de hîrțoage. Și la C.L.F. e multă neorîn­­duială: lăzi și coșuri putrezite, aruncate intr-un șanț cu apă, un depozit de gunoi „ascuns" lîn­ga gard, scîndurele răvășite cu­ e incinta de mare. Contabilul șef, Vasile Andreicuț, ne confir­mă că anul trecut s-au scos din gestiune ambalaje depreciate în valoare de 1.056.422 lei. Cîte din acestea au fost casate din cauza uzurii reale și cîte din cauză că au fost lăsate pradă intemperii­lor naturii? Nimeni nu-și pune întrebarea! Au dreptul să case­ze? Au! Vine comisia și... gata. Cine plătește munții de pămînt ravafit? Cităm un paragraf din scri­soarea profesorului Gheorghe Apli: „Toți cetățenii sîntem mîndri de realizările pe tărîm edilitar-constructiv. Totuși, avem și motive de nemulțumiri din vina constructorilor. Astfel, stră­zile băimărene sunt veșnic să­pate, pline cu gropi. Pe aleea Jupiter și strada­­ Ion Șugariu, după ce s-a asfaltat trotuarul, ne trezim că la scurtă vreme se sparge iarăși. In partea fron­tală a blocului „Florin" stau șan­țurile săpate de luni întregi. Ne punem întrebarea: pot oare con­structorii să-și organizeze mai bine activitatea? Cine plătește pentru săparea aceluiași șanț în repetate rînduri: o dată pentru canalizare, apoi pentru lumină, după care apar cei de­ la telefoa­ne? Dar valoarea materialelor consumate inutil pentru reface­rea trotuarelor și a asfaltului Ion NAN (Continuare în pag. a 3-a) Instantaneu in strada Ciprian Porumbescu.

Next