Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-07-24 / nr. 85
No. 85. FOAEA PUBLICATIUNILOR IN .IASS1 prenumetratiimea se fuce la Tipografia Minervel, ulitia Chiriatogiel. Diarul se publica la toate zilele afara de scrbatori. Abonadentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. ROMANIA. ANXJJI I. OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. Iaşii Momiri 24 Iulie 1803. In districtele României, prenumeratiunea se face la birrurile postale. Inserarea nnr.I rând de 36 litere costă un leu, cursul flsnului. Iaşii 24 Iulie. Revistă Politică. Monitoriul de la 17 a curentei, publica urmatoriul Proces-Verbal încheiet de Consiliul Miniştrilor , PROCES-VERBAL. Asupra referatului Domnului Ministru Secretar de Stat ad-interim la Departamentul Finanţelor sub No. 21.110, relativă la disposiţiunele propuse pentru încheierea de convenţiuni poştale cu Statele limitropice Austria şi Rusia, precum şi celelalte îmbunătăţiri ce se simtă de trebuinţă a se introduce cu această ocazie în serviciul poştale, şi în fine pentru reducerea tacsei groparilor . Având în vedere că în Ţeara noastră, încă până astăzi, Statele limitropice sunt în posesiunea întregului serviciu de corespondenţă şi gropari pentru întru şi în afară . Având în vedere motivele ce au nevoit pe Guvern a îngădui până acum asemenea servicii streine, motive care se resumă în aceea, că administrarea în regie a serviciului de scrisori şi gropari, după ună modă mai sistematică, s’au introdus de prea puţină timpă în seara noastră şi că mijloacele înzestrării lui a fost foarte restrânsă ; Având în vedere că de la administrarea în regie a acestui serviciu şi până acum, el a păşit repede, şi astăzi poate garanta sigura şi exacta trădare a obiectelor ce li se încredinţează ; Considerând că după o asemenea îmbunătăţire serviciile streine urmează a înceta ; Considerând că pentru acest sfârşit s’a şi luat cuvenitele disposiţiî de a se încheiea cu Guvernele vecine convenţii poştale ; Luând în privire tot într’un timpu, că atât spre înlesnirea încheierei acelor conventioni, cât şi spre a satisface reclamaţiunea unui însemnat numer de comercianţi din Capitală, reducerea tacsei grupurilor este în oportunitate . Având în vedere că motivele ce au prelungit soluţiunea reducere! tacsei gropurilor sunt : Că în lipsă de o lege speciala, care să reguleze această materie, Guvernul a fost nevoit a adopta provisoriu facsele admise prin proiectul fostei Comisiuni Centrale, proiect care, fiind introdusă la Camera Legislativă, a rămasă și până azi nediscutat . Că serviciul postale de scrisori şi grupuri, de puţin timpu esploatate în regie, s’a crezut că n’ar fi oportun ca Statul să facă reducţii la începutul punere! lui în lucrare, mai înainte de a priimi toată desvoltarea cerută. Considerând în fine, că disposiţiile de mai sus, odată adoptate, reclamă neapărat îmbunătăţire în personal şi material ; Considerând că aceste amelioraţii, dupe statul prezentat de D. Ministru al Finanţelor, au nevoie de un credit până la concurenţa sumei de lei două sute treizeci şi opt de mii patru sute patruzeci, No. 238,440. Pentru toate aceste consideraţii, Consiliul Miniştrilor, în şedinţa de la 25 iunie, otâraşte . 1. Toate disposiţiunile luate de D. Ministru al Finanţelor, pentru încheierea de convenţiuni postale cu Statele limitropice Austria şi Rusia, sunt recunoscute şi aprobate de Consiliu. 2. Până la regularea unei tarife postale definitive de câtre Adunarea Legislativă, prelevările ce se fac din tacsa transportului groparilor, cu începere de la 1 August viitor, se vor reduce la jumătate din ceea ce se prelevează astăzi, adecă, la V4 pentru aur și la 1/2 pentru argint, iar tacsa scrisorilor va rămânea aceiași ca și până acum. 3. în conformitate cu Reglementul asupra comptabilitaţei publice, se deschide Ministerialul Finanţelor un credit extraordinar de lei două sute treizeci şi opt de mii patru sute patruzeci, asupra resurselor generale ale Budgetului, de care va putea dispune numai după încheierea Convenţiilor. Disposiţiunile procesului verbal de faţă, se vor aduce la îndeplinire de D. Ministru al Finanţelor, dupâ ce mai întăi va obţine Înalta aprobare. N. Creţulescu, Catargiu, C. I. Iliescu, I. Chica, I. Florescu, OST-DEUTSCHE POST, publică o depeşă de la Bucureşti din 27 Iulie. Prinţulu Marcelă Cyartoriţchi a sosit în Bucureşti. LONDRA 29 Iulie. îScirile din New-Yorc de la 18 a. c. anunţiâ: misiunea lui Stefans avu de scapă a face o propunere pentru predarea prisonierilor. Cabinetul din Wasingtonă nu aă discutată nici cum questiunea relativă la pace. Neliniştele au mai încetată în New-Yorc, şi Guvernul face conscripţiea de sila. Se constată de redarea portului Iludsonu, şi se asigură că Lee îşi continuă drumulă câtra Richmond. O altă corespondenţii tot din New-Yoc spune că la 15 şi 16 a. c. au fost mari tulburări la care au murit şi s’au rănit mulţi. La 17 era linisce; armata Potomac se află la Berlină în Marilanda; Citadela Scânteră aă fost bombardată timpă de 30 file, fortereţia Wagner de pe insula Morris rezistă încă. VERA-CRUŢÎUG Iulie. Foret comandantele armatei Francese a proclamat aicea legea de pressa a Fraciei. Triumviratul este compus din Almonte, Episcopul din Mecsic şi Generalul Salas. Iuareţiă declară de trădători petoţi aceia din locuitori, carii se vor uni cu Forei. LEMBERG 30 Iulie. Un desparţimînt de insurgenţi cariieri dimineaţia au trecut fruntaria, voind a merge în Volinica, şi după cum se zice aă fostă comandaţi de Vişniţchi, după o luptă singeroase între dînşii şi Ruşi aă fost respinşi din nou pe teritoriul austriacă, 60 insurgenţi aă fostă prinşi şi transportaţi la Socolă ; pe lângă aceştia se aflau încă şi 5 răniţi. MORNING-POST publică la 27 a c. urmâtoriulu documentă : Guvernul naţional, câtre Prinţiul Ladislaus Ciartoriţchi. VARŞAVIA 10 Iulie. Guvernul naţional a priimit scrisoarea D-voastre din 30 Iunie privitoare la continuarea armelor. D-voastre sunteţi înputerniciţi a declara, că Guvernul Naţională Polonă primesce cu mulţiumire mijlocirea puterilor, şi că el însuşi consimte se se restaureze inimiciţiile; înse este prea vederată, că în toate Provinţiele Polone unde au isbucnită vr’o resculare numai sub următoarele condiţii va fi putincioasa o continuare de arme : 1. Ruşii se aibă dreptul a ţine sub stăpânirea lor numai nisce locuri determinate. 2. Toate persoanele prinse se se elibereze, şi toţi esilaţii se se reîntoarcâ în Polonia. 3. O comisiune permanentă internaţională va îngriji pentru fidela esecutare a acestor condiţiuni. AIn Gazeta de Breslau se scrie din Varstava de la 26 Iulie : „Eri au eşită unu alu doilea numeră din jurnalul Naţională Polonă „Niepodleglosc“ care într’unu articolă alu seă tratează despre real resultatu a negoţiaţieloru diplomatice. Şi z zice că respunsul Rusescu din 13 a. c. este cea mai de pe urmă opintire a diplomaţiei în o afacere, despre care numai oameni cu scopuri rele pot crede, că ţielul ei merge pe o cale de pace........Popului Polonă nu poate considera propunerea celor şiese punte altfelă, decât numai direptate contra sa, ca o solidaritate mai fermă a puterilor, precum a fostă acea a congresului de Viena, care s’aă făcut fără noi contra noastră şi în contra carnea noi de 50 ani nu am încetat de a protesta, şi care totuşi aă păstrată mai multă pentru noi în articolil I, IV, IX și în altele finale a acestui Actu, şi chiar în notele cele obligatore a lui Nesselrodes şi Raţumovschi. Ce potu fi acele şiese punte pen- I tril poporu , pentru care se cere mai puţina, deettă cîtură propusă Împăratul Nicolae după resbelulu din 1831 în ună stătută organică, şi mai puţină, decîtă acela ce posedau Lituania şi Reîssen până la 1836. Doue punte principale aă fostă, pe care populură leară fi priimită : continuarea resbelului şi Conferinţiele ; pe celă dintâiu pentru aceia, pentru ea în elă stetea recunoşterea Europei, că naţiunea are totă dreptulu, aşi apăra esistenţia sa cu putere armată. Puntulă alu doilea ear asigura populului putinţia, aşi représenta afacerile sale în Consiliul Europeană prin propriei sel représentant (?). Inse aceste doue punte le respinse Rusia cu desăvârşire, în cât timp Rusia nu va fi silită prin putere, ea nu va ceda, şi dacă va succede a căpăta de la ea chiar şi promisiuni, totuşi ea nu le va ţine. La notele diplomatice Rusia respunde cu o a doua recrutare în acest an de 10 la 1000. Aceasta recrutare, după calculul populaţiei polone care e aproape de 18 miloane, numai din guberniele Rusiei mari vor resulta 250,000 recruţi.... Ce vor face cele trei puteri în faţia acestui respuns (recrutarea) cu care le întimpina de la Petersburgs —o populară polonă nu va depune armele, până ce nu’şi va dobîndi Independenţia. Insurecţia scie,că questia polonă nu se va deslega cu peana, dară cu sabia, nu prin negrélâ, dară prin sînge .... astfeliu prevede şi Ţîarul această questie, şi pentru aceia se face recrutarea . . . înse la cuvintele cele fără de putere a diplomaţiei, Ţîarulă moscovită va avea numai ună respunsu : „Muravieff, ca g ea tu , şi sterpirea.“ — Totă în „Niepodlogloscu se află încă urmâtorele : Spre a evita în viitorlu tbtâ îndoela în privirea competenţei comiteteioră naţionale aflâtore în deosebite locuri, înpârtâşimă urmâtbrea lămurire. Comitetele înfiinţiate în streinâtate auîn generaliu mă scapă triplu : 1. Pentru a esersa o influenţîâ mai mare asupra presei din streinâtate în folosul causei naţionale ; 2. A procura Insurecţiei mijloce pentru a continua lupta, precumă arme, amoniţii şi altele, precumă şi pentru a forma espidiţii de dinafară, şi întru atâta întru cîtă astfeliu de agenţi speciali sunt credincioşi guvernului ; 3. Realizarea fondului adunată de la popoarele Europei pentru questia polonă, şi punerea la cale a acestora conformă disposiţiuneloru guvernului Naţională. Dreptulă de a representa guvernulă naţională înaintea Europei, este permisă numai acelor Agenţi ce suntă înputerniciţi pentru acesta. Comitetele estemiare nu au nici cea mai mică putere politică, nici suntu înputerniciţi a face vr’o manifestare la guvernele Europei. Mai departe face cunoscută guvernulă Naţională că cetâţanul Vladislaus Cartorischi este numită general agent în Paris şi Londra. Guvernul Naţional a priimit de la Cartorischi garanţiele trebuincioase, că activitatea sa diplomatică treime să se porte în spiritul dreptului Naţiune, care se luptă în numele libertăţii şi a egalităţii pentru independenţi. Asemenea se mai face cunoscută, că Grefina Rosalia Czevuseha ce de cîtva timpu petrece în Roma, cu îndatorirea de agentă moscovită, este prevăzută cu instrucţiuni de a Ducelui Constantină şi a Comitelui Vielopolschi. Grefina Czevuseha este născută princesa Labomirsca. Muma sa în timpul revoluţiei de la 1789 trâea în Paris, şi au fost esecutate pe eşafodă de popor, ca una ce era din partida Burboniloru, la care esecutare fiica sa au asistată, fiind încă copilă. Părintele ei au măritat-o contra voinţei sale după eruditul Grani Czevuschi, contra carnea seau resbunat într’una modă teribilă. După ce lu aduse la desperare, se duse la Costantinopolu unde întră în armata otomană ca inimicuță celă mal înfocată al Rusiei. AIntre acestea Grefina perdu averea cea colosală a bărbatului ei în desfrânâri, și după mai mulţi ani venind acasă, şi vâzind totă averea sa perdutâ, aă