Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)
1864-08-01 / nr. 105
ÎN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Diaruî se publica de la 3 — 6 coaie pe septamana. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. Iaşii, Sâmbâtâ 1 August 1864. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea arui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscal al Iaşii 1 August. Revista Foritiva Publicam, dupa Monitoriul oficial, următoarele proecte salutarii şi importante, care au fost presentate înâlţimei Sale Prinţului Domnitor, prin raportul D-luî Ministru Secretarii de Stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări Publice, şi Preşedinte Consiliului de Miniştri, şi care prin mesagiu Domnesc au fost date în studiul Consiliului de Stat. Proiect de lege pentru adoptarea sistemului metric de ponduri şi măsuri. Idem, pentru înfiinţarea unei şcoale de comerciu în Bucureşti; Idem, pentru înfiinţarea Camerilor de Agricultură; Idem, pentru mine, miniere şi cariere; Idem, pentru declararea Iaşului de praşă francu şi intrepozit comercial; Idem, pentru înfiinţarea despoziţiuni naţionale judeţene; Idem, pentru espropiaţie în cazuri de utilitate publică; Idem, pentru înfiinţarea Camerilor de Comerciu. Aceste folositoare şi însemnate proiecte de legi cu care ţara în curând va fi înzestrată, toate afară de cel pentru adoptarea sistemului metric şi pentru espropriaţie în cazuri de utilitate publică, fusase presentate desfiinţate Adunări Elective şi rămasese nevotate. Suspensiunea de arme, încheiată în luna trecută, între puterile beligerante, s’au transformat acum în unu armistiţiu de 3 luni, ce s’au subsemnat în conferinţele de la Viena la 1 August (s. n.) Tot în acea zi, puterile s’au învoit şi asupra preliminarielor pacel. Care sunt acele preliminare ? Eatâ întrebarea ce’şî face cineva, faţă cu incertitudinea şi inconstanţa ce predomneşte în ziarele streine. Chiar gazetele oficiale a Austriei şi a Prusiei, care pretindă a fi mai bine informate şi mai mult favorizate de confidenţe oficiale, schimbă şi adaogă pe fiecare zi condiţiunele preliminare a pacei în ună sensă agravant pentru Danemarca. Intrea dată aceste condiţiunî se margineaă numai în cedarea ducatelor de câtrâ Danemarca, necuprinzindu-se în ele şi ţinuturile Iutlandeze din Nordul Schleswiguluî. Mal pe urmă, ziarele mal adâogarâ între condiţiunî şi cedarea Lauenburgului care e propriă al Danemarcei şi asupra câruea suveranitatea Danemarcei n’aă fost contestată. Astăzi vedem ceva şi mai mult. Danemarca cedează, în urma condiţiunelor preliminare a pacei, şi insulele de pe marea Nordică şi Baltică, din’preunâ cu ţinuturile Iutlandeze. Astfel, n’avem de cât pe mâne se vedem publicându-se încă vr’o concesiune din partea Danemarcei !? . . Căci ce altă putem conchide din această continuă creştere a condiţiunelor ? Cum vedem, aceste condiţiunî grele impuse de puterile aliate, plenipotenţiarii Danemarcei a căutat a le priimi. Nu ştim cum vor fi priimite acestea de opiniunea publică din Danemarca. Aceste condiţiunî, smulgă Danemarcei jumătate din teritoriul seă, şi mai bine de ună milion de locuitori.— Cât despre condiţiunele armistiţiului s’au întâmplat cu totul din contra. Aşa, ziarele germane oficioase, publică întrea dată, între condiţiunele armistiţiului următoarele : Ocuparea Iutlandei, administrarea ei de puterile aliate, strângerea dărilor şi impunerea sarcinelor resbelului pe spinarea locuitorilor. Tot aceste ziare, comentează mai pe urmă aceste condiţiunî, înse astă dată mai blânde pentru Danemarca. Aşa ele spună că puterile aliate vor administra Iutlanda, renunţindă la strângerea dărilor şi impunerea sarcinelor resbelului, până la încheierea definitivă a pacel.— Ceea ce ni se pare de mare importanţă este, că ziarul Botschafter vorbeşte despre unu al treilea punt a condiţiunelor pre- iu', n are a pâcel, care ar fi conţinândă angajamentul formală, ca nici o parte a teritoriilor cedate de Danemarca, să nu poată fi incorporată cu puterile înali germane. De va fi astfel, atunci aceasta va mai linişti spiritele alarmate prin conduita areninţetoare a Prusiei, şi totodată va servi drept respuns la toate presupunerile aruncate asupra Prusiei.— Oricum fie lucrurile, totuşi se pare că diplomaţia germană a făcut un pas înainte. Ce va face Francia acum ? Desigur că acest aranjament nu va fi privit bine de cabinetul de la Taillerie. Francia, care susţine principiul naţionalităţilor va protesta de sigură contra desmembrarei Danemarcei de statele sale proprii. Foile parisiane se arată forte nemulţemite şi îndemnâ pe Guvern a eşi din politica sa neutră şi reservatâ.— In chestiunea Rendsburguluî am anuneiată în revista trecută, că camera Wartenburgului a protestat în contra ocuparei violente a acestui loc forte şi am spus că aşteptăm şi protestul celorlalte state. Ei bine! aşteptarea nostra n’a remas zadarnică şi gata că aflăm din Independinţa Belgiei şi Ost- Deutsche Post că a mai protestat Sacsonia şi Bavaria şi că guvernele respective a însărcinat pe plenipotenciarii lor de la Francfortu a reclama înaintea Dietei, îndepărtarea trupelor Prusiane din Rendsburg. Nu ştim încă care va fi resultatul dezbaterilor Dietei în priivirea acestei afaceri. Tot în revista din minierul trecut am zis câ așteptam de asemene ca Prusia sâ’și retragă pretențiunele sele vădite prit» politica « • de rîvo. In pr’v'rea» apeasta credem că art. 3 a prelimiliarelor pâcel, care poate aă fost adâogat prin iniciativa luată de Austria în conferință, acelă Art. credem că este de ajuns se arate că politica Prusiei s’au mal schimbată. Acest Art. de va fi adevĕrat, va mal îmblânzi iritarea Germaniei, va face să mal înctteze vuetele de tulburarea equilibrium European şi de conflagraţiunea generală respânditâ de chiarele belicose, cum că Prusia în adever aă încercat a’şi face părticicarea bună a leului, după triumful forţei, aceasta nimene nu o va nega şi în priivirea acesta vom lasa să vorbesca diarul Ost-Deutsche-Post : „De astă dată vom arăta că Prusia ţinteşte de a a n e c s a câtrâ sine aceste ducate şi presa prusiana se sileşte a dovedi de o necesitate acestâ anecsiune. Eatâ ce dice presa prusianâ: „A trecut timpul de a se mai redica „în Germania suveranităţi miei; însuşi micele state „autonome din centrul Germaniei nu pot dura mult „(auriţi !) şi trebuesc a depune suveranitatea lor (ascultaţi!) A forma din Slesvig-Holstu în un stat autonom ar fi un anacronism (sic!) Căci aceste ţeri „vor avea totdeauna trebuinţă de protecţiunea Prusiei în contra Danemarcei, şi de aceia nu trebuie „desbinate, ci să se unească cu Prusia.“ Noi nu credem că Austria şi Germania să fi purtat resbelul numai în interesul Prusiei. &afiarele din Paris publică urmâtorele: Lordul Clarendon a sosit în Paris incognito, unde se dice că ar fi fost invitată de împăratul prin o telegramă la Vichi. S’a respândit scriea despre o visitâ analogă din partea regelui Portugaliei. Mari pregătiri se fac pentru priimirea regelui Spaniei. Ziarul la Presse repetă cela ce atâta râm în unul din numerile trecute despre călătoria î. S. Princepelul Alecsandru loan I pentru a se întâlni cu Imperatorul Francesilor. Ziarul la Presse adaoge că aceasta călătorie va avea locul pe la finea lui August. — Cetim în Independinţia Belgica : un fapt curios a distras pe Parisian de la preocupaţiunile lor politice şi financiare. Monitorul, Marele Monitor a fost citat ca un simplu muritor, în personalitatea sa oficială, înaintea Procuratorului imperial, pentru a respunde asupra unei infracţiuni comise reglementelor presei, publicând desbaterile unui proces de conrespondenţe. Ziarele Parisului consideră această ca un bun augur pentru reapărarea libertaţei presei. — După o depeşă publicată în Independinţa Belgica, un număr însemnat de Deputaţi a propus Adunarea din Copenhaga de a arăta prin tăcerea lor desaprobarea conduitei Guvernului. —O depeşă telegrafică din Varşovia cu data de 5 August aduce următoarea serie : Şeful Guvernului naţional Traugott precum şi Crajevschi, Toezyski, Tulinschi şi Jetioranschi au fost astăzi dimineaţă pe Citadela Glacis spânzuraţi. Unsprezece amploiaţi ai acestui Guvern au fost graţiaţi şi parte condamnaţî la muncă silnică, parte au fost trimişi în Siberia. PUBLICAŢII dinSlfia.*fi,» » t* Ministeriul Finanselor. 1). No. 23.671. Ministeriul Finanţelor sub a câruia administrare se află toate bunurile Statului, face cunoscut că pentru toate moşiele Statului ce sunt a se arenda cu începere de la 23 Aprilie anul 1865, precum şi cele ale Monastirilor foaste Chinoviale, publicate prin Monitoriul No. 128 anul curent, se va ţine licitaţiune la 20 August curent, numirea proprietateî se va publica în urmă de odată cu condiţiuniile după care ea se face arendare şi care se vor aproba de Onor. Consiliu de Miniştri. Aseminea şi licitaţiunea rearendărilor pe conta posesorilor infractori publicate în Monitoriul No. 162 din 1864, se va ţine la sus citata dată: Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 11784. Se publică vânzarea obiectelor şi a materialului morii aflătoare în ograda Monastirei Golia, ca doritorii ce vor fi a lua asemenea obiecte şi material, să se prezinte în Camera Prefecturei la 1 August, după cum este publicat şi de D. Ministru de Culte prin Monitorul No. 151 din 9 (21) a trecutei luni, adojudecăndu-se mezatul asupra persoanei ce ar da preţul mai folositoriu, iar obiectele şi materialul este : moară cu păreţi de scânduri pe furci de stejar, înse veche acoperemântul de şindila veciă stricat, uşa veche stricată cu încuitoarea eî, roaia ei mare de stejar cu mâselile el cu grindeî de stejar în stare bună, şi în 2 fuse de fer pe la căpiţe, aşezat pe tălpi de stejar şi în groapă zidită cu peatră, un fus ce merge până la petre de stejar vechiă) 2 petre, adecă o pârechi cu tot tacâmul lor aşezate într’ună strat de stejar, acestea sânt în stare bună, opt grinzi de stejar de care se atârnă roata cu pâretile şi cu toate ale lor, o mică despârţiturâ înăuntru numai cu o bucată părete cu vălătuci, deasupra are la pod cinci jumătăţi grinzi stejar, un mic podeţl de scânduri între roată şi peatră. No. 10857. Evreica văduva Zisei sin Avram, prin suplica adresată Prefecture! a a aratat că s’au îndestulat cu banii ce după sinet avea a lua de la D. Marcu Huşanu, şi că zisul sinet sau perdut, se publică perderea citatului sunet, ca persoana ce va fi găsit un asemenea sâ’lă aducă la Prefectură, având aşi lua mulţemita de galb. Prefectura district Botoşani. No. 9141- Spre îndestularea D- Vasilie Cananau, cu restul de bani ce mai reclamă de la D- Costachi Miclesco, urmând a se vinde licitativ averea secvestratâ de la acest din urmă pe moşiea Bâluşenii, şi anume: 70 merţe oraş, 210 merţe grâu de vară, 180 idem de toamnă, 47 merţe 3 demerliî orză, 210 merţe popuşoî, 4 boi şi 160 stupi, se publică terminul de 40 zile socotit de la data Foaei, spre deşteptarea atât a concurenţilor, ca în cea mai de pe urmă zi, acel ce vor vroi a cumpăna stupii, să se prezinte la sub-Prefectura de Siretiu iar acel ce vor vroi a cumpără celelaltâ avere, să se prezinte aicea, cum şi spre deşteptarea debitorului, că mezatul fiind silnic, se va vinde averea selvestratâ cu orî ce prețl va e^i