Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-01-15 / nr. 3
No. 3. ANUL IV FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESUEIUL CURŢIIDE APEL DIN IAŞI. IN IASI prenumerațiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiei. Airarul s publica de la 3 —6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iașii, Sâmbătă 15 Ianuar 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biirourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşi, 15 Ianuarie. Revistă Politică. Toata lumea politică şi toţi jurnaliştii se ocupa astăzi numai cu cestiunea Mecsicului, despre care încă nu se ştie, ce se va face cu ea, adecă în ce medii ’şi va lua finitulii. Toţi aştepta cu nerăbdare deschiderea sesiune! Francese, sperând câ în discursul tronului Imperatorele Napoleon va aminti şi pentru Mecsicu, va anansa retragerea trupelor, şi cu asta sa ele unu finiţii astă cestiune aşa de însemnata, care au puso pe totâ lumea în gândire despre acea, ce se va face cu ea. Mai mulţi scriitori sunt la îndoeală chiar şi despre acea, dacă Imperatorele va aminti ceva asupra acestei cestiunî cu acasta deschiderea sesiunelor; căci la toate cerinţele şi a nevoinţile Miniştrilor- sei, cari’i ceru cu ori şi ce chipă, şi câtă s’ar fi putea mai curând retragerea trupelor din Mecsicu, Imperatorele le respunde prin tăcere. Din astă tăcere ce face conclusiunea că Imperatorele nu va aminti nimica în discursulu seu pentru tronă la deschiderea sesiunelor. Versiunea cea mal credibila, pe care se vede câ Imperatorele o are, este că elă nu va lucra contra onoarei Franţiei a’şî retrage trupele sele, fără a da garanţie despre esistenţa imperiului Mecsican. După o altă versiune mal nouă, ela declară câ este preparată a’şî retrage trupele sale, numai dacă și cabinetul de la Wasington din partea se va recunoște imperiul din Mecskco. Dovadă că aceasta este tactica lui Napoleon, visavi de Nord- America, este și continuarea negocierilor lui Drouin cu Bigelovă. In timp când acesta au reclemată oficial la Draun contra decretului Mecsican pentru introducerea din nou a muncei silnice în Mecsico, Ministrulu Francesă replică trimisului Americană la Guvernulă din Mecsico, că Franţia nu pète nimica în aceasta causă. Şi altă dată cândă Bigelovă a reclamată contra unul altă decret Mecsicană, care anunşa esecutarea tuturoră republicanilor şi înarmaţi, Ministrul Francesc respunse din nou trimisului Americană la Guvernulă Mecsicană cu adăugirea: ,,Domniea Vbstra aveţi ca şi noi în Mecsico aceleaşî mijloace contra calcatoriloră de drept.“ Cabinetul de la Tuileri vo este învederată a nu înţelege reclamaţiunele trimisului Americană, ca şi când nu cară pasa de afacerile Mecsicane. Franţia susţine ficţiunea unei recunoşterea Imperiului Mecsican prin cabinetul de la Wasington şi înlătură între aceste tote discuţiunele. Acestea nu facă alta de câtă amârâsc cabinetul de la Wasington, căci, câ Staturile Unite nu voră şi nu vroesc a recunoşte Imperiul Mecsican, este declarat adeseorî oficial, câ se ţină de doctrina Monroe. Din tote aceste se vede forte învederată care este politica Guvernului Francesc visavi de acea cabinetulci de la Wasington, şi prin urmare e destulă în relatat cu discursulă Tronului la deschiderea sesiunelor, în Paris nu va aminti despre evacuarea Mecsicului. Cabinetulă de Wasington nu vroeşte sub nici ună chipu a recunoşte Imperiulă Mecsicană. Daca Franţiea, va evacua, Mecsiculă şi Mecsicanil voră remânea Tr Surl de presiunea unei internaţiunî străine, atunci Cabinetulă de la Wasington se declară cu despusă a recunoşte acea formă de guvernământ, pe care poporulă Mecsicană va vroi a o ave. Inse Napoleon Zice: Dintr’untâi recunoşterea, şi pe urmă evacuarea , Nordă America trice, maî’întâî evacuarea şi pe urmâ recunoşterea eventuelâ. Astfel, în puţine cuvinte se încheie întrega politică a acestoră două puteri, relativii la cestiunea Mecsicului. Congresul american se va întruni din noă la 7 a curentei, şi se sperezâ la o decisiune cât mal curândâ a lui relativă la cestiunea mecsicului. Guvernul american speră învederată a aduce prin reclamaţiunele sale continue, pe Imperatorele Napoleon la acea de a’şî retrage trupele din Mecsică fâră vr’ună conflictă. Câ guvernul de la Wasingtonă are speranţă, câ va fini cestiunea într’un modă pacifică cu Napoleonă, se arată şi din o publicare a lui Sesardă contra unul deputat ală Congresului, care se tănguea asupra diplomatisârel cu Franţia: „Daca Congresulă voeşte cu ori şi ce chipă resbelulă, elă ’la poate avea.“ Primeşte congresul resbelulă, atunci preşedintele Johnson nu va avea alta de făcută, de cât a’lă înce- ; pe, şi dacă după cumă se anunţă de la Nevyorcă, cu guvernul Grant, a trimisă ordină catră comandantele superioră a armatei din Golf, generalulă Sheridan, de a ținea toate preparate, ca până în 48 de ore să poată trece Rio-Grande, atunci aceasta este o preparare, la care în casă de vr’ună ordină evantuelă ală Guvernului, să se pună în lucrare fărâ vr’o întârziere. Din astă corespondență, care arată toate preparațiunele și țelurile la care se crede câ va fi forsată, (dacă nu de bună voe), guvernulă americană prin decisiunea congresului, şi Imperatorele Napoleonă, saă câ nu era vr’o teamâ de pericolulă în care se pune, saă că elă merge cu ştiinţă într’o crisâ neprevădută. Se pote forte uşoră întâmpla, câ decisiunea congresului de dincolo de Oceană sâ se fineascâ, şi catastrofa să se înceapă, pănâ când astâ cestiune va veni la rândul ei în adunarea Franciei, şi pănâ când acest scapă legislativă ’şi va esprima sentenţa asupra Mecsicului. Cât priveşte despre ştirile din Spania, ele sunt toate nesigure, mai nici un corespondente, nici o telegramă oficialâ nu spune adevărulu despre acea ce esiste în Spania. Incunoştiințările oficiale arată câ atâtă Madritulă, câtă şi toate provințiele peninsulei sunt în cea mai mare linişte, pe când pe de altă parte se spune câ mai în toate zilele se întâmplă în Madridă nelinişte, tulburări de tot fellulă, ba a venită şi la acea, câ s’aă făcut mai multe omoruri, mai multe arestări, şi mal cu seama asupra oamenilor, atât civili câtă şi militari carii eraă la propusă că sunt partisana lui Primă, saă lucrează în ascunsă pentru a favoriza pe Primă şi rescoala sa. Sunt aproape doue septâmâni, de când se spune necontenită, atât oficial, câtă şi particulară, ca Primă ar fi pe marşă pentru a trece frontiera în Portugalia, şi el, deşi se află în munţii Catalauniei în apropriere de Portugalia, cu toate acestea, nu au trecut frontiera. Mai multe detaşamente de armate s’ar trinjesă contra sa, şi nu se aude, că ar fi învinsă și nimicită, după cumă o crede și o publică pe toate tonurile D. O’Donnell primul Ministru. Prim se afla forte sigură în munţii de la Catalaunia, cunoşte forte bine puseciunea acelor locuri mai cu seamâ câ şi proprietăţile lui sunt totă acolo, şi după cumă se zice nu’i lipseşte nimica atâtă în privința provisiunel, câtă de oamen!, el aşteptâ momentul favorabilă ca sâ se repadâ asupra inimiciloră sei. Admiralele Pareja din Chili s’aă sinucisă. Chilenil aă dărâmată ună bastimentă spaniolă. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE Comisiunea pentru arendarea moşiilor Statului din Moldova. No. 10. In virtutea telegramelor D. Ministru Financelor, sub No. 10,598 din anul espirat 1865, și 409—411 anul curent, Comisiunea publică terminul de 3 Fevruarie, pentru arendarea moşiilor Statului, şi care se arată aicea mai jos, pe termin de 5 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1866 şi până la 23 Aprilie 1871. Judeţul laşii. Morenil. Monast. Cetâţuea. Buţulucu. Monast. Doljeştil. Judeţul Roman. Râchitenil şi Tămăşenii, Monast Scoalele. Judeţul Covurluiu. Şiviţa Monast. Galata. Şiviţa Monast. Frumoasa. Stoicanil, Monast. Cetâţuea. Cuca cu parte din Vladnic, Monast. Nicoriţa. Parte din Cuca, Monast. Scoalele. Judeţul Vaslui. Laza cu cotunele, Monast. Floreştii. Scânteia şi Muntenii de jos, Monast. Bârnova. Inconjurâtoarea Monastirel şi Curseştil, Monastirea Făstăcil. Coropcenil, Monast. Bârbotă. Valea Satului, Monast. Bărnova. Judeţul Falciu. Tâlhăreştil, Monast. Doljeştil. Judeţul Dorohoi. Adâncată şi Mitocu, Monast. Theodorenil. Căndeştil, Monast. Dobrovăţul. Judeţul Putna. Bâloteştil, Monast. Mitra. Parte din Bâloteşti, Monast. Tazlău. Judeţul Tecuciu. Parte din Balcani, Monast. Răchitoasa. Judeţul Tutova. Ifătoreştii cu siliştele, Monast. Răchitoasa. Moşie a Schitului Pârveştil, Monast. Pârveştii. Judeţul Bacaie. Heltelu şi Păltinata, Monast. Caşinu. Prăjeşti cu siliştele, Monast. Madona Galaţii. Bazga cu viile, Monast. Episcopiei Roman. Judeţul Suceava. Orţeştii cu Cotunele, Monast. Neamţu. Dolhasca şi Buda, Monast. Probota. Judeţul Botoşani. Broştenii, Monast. Agapiea. Moşiile ce au a se arenda pe termin de 4 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1866, pe conta arendaşului, cu condiţiile din Monitorul No. 215 din 1864. Judeţul Vaslui îi. Schitul Rafaila, Monast. Socola. Moşiile ce au a se arenda pe termin de 2 ani. Judeţul Botoşani. Noua Suliţă, Monast. Agapia. Judeţul Covurliu. Zăbeştii, Monast. Scânteia. Judeţul Bâlciu. Vatra Schitului, Monast. Zifura. Moşiile ce se arendeazle pe termen de un an. Ducatul Bucovina. Măzânăeştii, Monast. Slatina. Judeţul Ibeanţa. Sarata, Monast. Varaticu. Judeţul Tutova. Bodeştii, Monast. Scoalele. Prefectura judeţ. Iaşii. No. 180. In consideraţie ca de câtră Onorari. Ministeril de Justiţie, Culte şi Învâţâmîntul Pubic, nu s’au aprobat licitaţiunea ţinută în Camera acestei Prefecturi, pentru facerea hainelor necesare a 30 elevî bursieri din internatul Liceului din Iaşi, s’au regulat a se ţinea o altă licitaţie pentru aceasta, în Ziua de 25 a curentei, se publică acest termin spre cunoştinţa amatorilor ce ar dori sa ele asupra le facerea acelei stiae, sa se presinte in mencionata Zi la Prefectul spre concurare, însoţiţi de garanţiile cuvenite. Prefectura Poliţiei laşii. No. 314. Fiind câ D. G. Racoviţa prin suplica înregistrată la No. 293 au arătat, câ s’au îndestulat cu banii ce reclamasâ de la D. Samoil Slezinger, de acela se revoaca publicaţiea inserată în Progresul No. 140 din 30 Dechemvrie 1865, mijlocită prin adresa No. 23.701, în cazul împlinire! de la D. Slezingeră, a unei câtime cafe. Prefectura judeţ. Botoşani. No. 75. Pe moşiea Gorbăneştii picând de pripas un cal în pâr alb, coada şi coama cluntată, şi o străj-