Rampa, ianuarie 1923 (Anul 7, nr. 1555-1577)
1923-01-01 / nr. 1555
•Jó spetee Tot ce exista mai nou şi mai frumos JUCĂRII găsiţi la Magazinul FRAŢII HASAN Str. Lipscani 74 4715 SCS Pantofi LAK, CHEVREAU ANTILOPA şi MATASE Modele noi, forme elegante găsiţi cu preţuri convenabile la Magazinul de încălţăminte DURABIL 37, Strada Smârdan, 37 - BUCUREŞTI - 4821 Cu picături de rouă Cu picături de rouă, stropesc trudita-ţi frunte, Sub vreascurile toamnei, să parţi mai vioaie; Asemeni unor sălcii, ce de furtuni se ’ndoaie Dar nu rămân învinse, sub valurile crunte!. Cu picături de rouă, dau balsam fetei tale Dar albaştri ta umbră din ochi-ţi, mare-adâncă, Mult timp îmi va rămâne necercetată încă: Și’și scutură nădejdea, strivitele petale. Cu picături de rouă, răresc greoaia vreme — O pânză de paiangeni pe’ ochii mei lăsată, Ș’aprind făclii să ardă în noaptea întârziată Când fără tine mintea-mi de ori ce fulg se tema \ • \ Cu picături de rouă îţi răcoresc cărarea Şi-aştept pierdut în vraja credinţelor păgâne,, Pe când în goluri mute, Tu pururi vei rămâne Şi recea mea privire, o mistueşte zarea!... George Nutzes» In vederea apropiatelor sărbători Magazinul „LA TRANDAFIR“ 49 Strada Lipscani 49 a pus în vânzare bogatul său asortiment de: Velour de Laine pentru Mantouri; Diferite Stofe pentru Rochi şi Tailfeururi; Crepe Marocaine, Crape Algerien diferite calităţi, Fleur de Chine, Dubluri simple şi fantaiste, Pirinee etc. etc. cu preturi extrem de reduse 4771 PARFUMERIA LUX Str. Academiei 3 Cu ocazia Sf. Sărbători Se vinde cu mare reducere de preturi Pudre și parfumuri Coty, Houbigant, Piver, Guernain și Dorin . 4761 Important pentru MODISTE Mătase, specială, PURA pentru PĂLĂRII cu tei 300 Metrul la Magazinul „A La Samaritaine“ Str. Lipscani 20, Bucureşti, Tel. 1118- 4845 Cereţi pretutindeni PRODUSELE mtorn, CRE1. A.un RUJURI p. obraz şi buze CREIOANE de sprâncene in toate nuanţele 4376 Sunt absolut este mai fine Depozit general p. en. gros Institut de Beauté Parfümerie Royale STR. C. A ROSET i i 7 Doamni, Qrăbiti-vă căci stocul de Haine îmblănite începând de a 3000 Lei aste pe isprăvite. CASA S’&IM PRAGER 4865&NTRU CADOURI8 .VOARE Persians şi diferite TABLOURI Picturi ALESE vând cu Preţuri Convenabile dela 209 lei în sus T U D U C Str. Dr. Felix 95, București 4861 8 LÁMPA HENRI BARBUSSE S e n s 111 v a — Avea — spuse Jimmy — un nume care-ți rupea fălcile. Dar numele l-am uitat, cu toate că e al celui mai intim tovarăș de-al meu. E adevărat că toate acestea s’au petrecut într’o epocă îndrăcit de îndepărtată și îndrăcit de tulburata a existentei mele în sudul African, unde mi s’au întâmplat, astfel de aventuri, încât mă cred eu însu-mi mincinos, când îmi aduc aminte de ele. Așa dar, acel blestemat camarad, acel pirat, acel bandit acel... dar să nu încurcăm lucrurile — așadar, acel ticălos se instala împreună cu mine, într’o colibă prin Griqualand în timpul Navarei. Numaieu eram ca o pată în mijlocul acelei mulţimi. Mărturisesc că am fost întotdeauna foarte îngrijit, ca aspect. Limba engleză corectă, pe care o vorbeam, părea acolo o limbă străină, iar fata mea tânără de atunci nu avea nici un fel de asemănare cu mutra mea de astăzi. Tovarășul meu era, să spunem cuvântul, o brută.. Era incult, gigantic, feroce, cu un cap necioplit ca o buturugă, pe care părul blond era lipit ca nişte câlti, cu trăsături enorme, lustruite de sudoare, cu nasul pictat in roşu de whisky, cu umeri ca un dulap. Nem°rr dil- al cărui nume l-ara uitat, după ce mi-a turburat atâta vreme gâtlejul, nu era rău în fond dar obtus şi foarte greu de înţeles. C Cu toată antiteza vie pe care o formam noi doi ne înţelegeaM de minime şi lucram de acord, — eu cu capul, el cu braţele, cu omul, el, ursul. După ce câteva luni, nu mai găsirăm nici o piatră preţioasa, ca si când am fi ex' —t pavajul lui Oxford-SirTam decissă plece spre vest, pentru a mii se petrece pe acolo. Aşa am ajuns în satu al cărui han era ţânut di kies. Or, acest Pikkles.pegiu ignobil, pe căre-1 bă că pe vremuri, în păduroaşe oameni, şi soţia babă hidoasă cu pălării gră şi nas galben, aces monştri aşa dar, aveai o fiică o apariţie ferme re subţire ca un fir de i al Sfintei Fecioare, una un cântec şi care, pe der se mai numea şi Rehel cel mai frumos rume. Să mă încă odată, dacă am văzut vreodată, in grădini ori în muzee, ceva ce s’ar putea compara cu Rebecca, atât de blondă și de roză, încât ai fi jurat ca ziua îi pudrează părul cu aur și îi freacă obrajii cu pulbere purpurie. Cât despre ochii ei, cât despre surâsul ei, nu pot să vă descriu strălucirea... Și era, de asemeni, cea mai delicată sensitivă. Palpitând tremurând de o fragilitate angelică, uu nimic o făcea să roşească, să şovăe în vorbă. Un cuvânt spus mai tare, aducea pe faţa ei o crispare. Ai fi spus că vorbele o atingeau ca adieri, şi îi pârleau pieliţa... Intre această duioşie tandră, mişcătoare şi între propriul meu temperament era o afinitate care ne apropie repede pe unul de celălalt. Și într’o seară, ea răspunse prin cel mai adorabil surâs la prima mărturisire, pe care i-am oferit-o încet, încet, întorcând capul, de frică să nu o fac să sboare. Da, atunci, în clipa aceea mare, tăcu, tăcu mult timp; era un fel de a spune da cu inima... Când tovarășul meu sosi și dânsul, chestia mea ca Rebecca era foarte avansata. Fără să ne fi spus ceva pozitiv, simțeam că o să fie vorba de logodnă, de cerere în căsătorie, în sfârșit, de toate lucrurile astea... Or, cum sosi, camaradul meu fu fascinat de Rebecca. Nu mă putui tine de râs, văzându-1, înfipt în fata micei flori tremurânde, pe acest bâoe enorm, prost cioplit, masiv și a cenușiu, asemănător cu nariea din fată a vatei elefante uman. A doua zi seara, o întâlnii pe Rebecca, strecurându-se dealungul unui zid, cu capul plecat. O oprii; stăturăm da vorbă. Şi pronunţai numele amicului meu, numele acela spăimântător, pe care 1-ara uitat. Ea tresări, ca şi când aş fi lovit-o. — Bun, mă gândii eu, nu mai încape îndoială, bruta a văzut-o și i-a făcut curte, după felul lui. In clipa aceea îmi păru rău de farsa, pe care o pusesem la cale. Și, cuprins de remușcari, încercai să scuz pe mojic. Dar tânăra fată mă întrerupse, și ridicând spre mine privirea-i limpede: — M'am logodit cu dânsul! spuse ea. — Cu cine? urlai eu — Dar, răspunse Rebecca, cu..„ Și vocea ei cristalină repetă numele aspru, greu de înghițit, pe care l-am înmormântat în memoria mea. Inebunit, gesticulam... — Da! El! Dar, my dear, e o brută!.. .... — Tocmai de aceea mi-a plăcut! răspunsea ea suavă. Mi-a vorbit cu autoritate. ' Aii! Cum sbiera! De ai ști ce a îndrăznit să-mi spună mie! E de neînchipuit... Şi dânsa şopti, plecând nasul, schimbat de pudoare într’o roză: — A fost o revelaţie! Poftim! M’am aşezat pe o piatră din drum. Ce puteam să fac altceva? Da domnilor, da... Sensitiva mea fusese subjugată da animalul acela. Şi deodată, într’o clipă, cu toate preparativele tinerei, ea a început să înțeleagă, să iubească, groso- Luni, 1 Ianuarie 1923 X