Rampa, februarie 1924 (Anul 7, nr. 1879-1902)

1924-02-01 / nr. 1879

EFTINIITE VIAŢA Magazinul „Isvorul Noutăţilor“ Strada Sfântu Nicolae Şelari no. 5 Cel mai bine asortat şi cu preţuri de concurenţă, găsiţi următoarele articole: Ciorapi de Damă, Domni şi C­pii, Mânuşi de Damă Domni şi Copii. Chilo­i de Lână şi Hidecos Jambiere de Damă, Domni şi Copii, Vente Batiste, Fulare da mătase şi de lână, Bluze de m­­ase, Bluze si Veste de lânâ, Flanele şi pantal­oni de lână precum şi un le­gat asortiment de articole de copii ca: Rochiţe de lâni şi stoli, Costuma de Sfetere Sortuleţe Căciulite şi Berete şi tot felul de articole pentru Bebe. * 1 * ’­­ NOTAŢI BINE ADRESA -VIZITATI HAOAZIMUL LEONARD 46 Lipscani 46 asortat cu ultimele noutăți JJ ^ î^qcjdret Toaq^^oy^iLi \fej^t^ieiXTTft pQMP&îfl ^syo. f|HTHsq..^....!r9' Thrfumuri !)ptd;£e!?1 -1 rfCtlRA DINTI rate CELE MAI BUNE „Opera Română“ ]oi 31 Ianuarie PA9A?£ și COPSU­iA Vineri 1 Februarie 1924 VALKIRIA Sâmbătă 2 Februarie 1924 PAS.VTI şi COPPILIA Duminică 3 Februarie 1924 MATINEU LAKH£ Seara TOS­CA Biletele la Agenţia Feder Teatrul Central Comp. Modernă de Reviste Direc. SAMUELLY-SANDU Vineri 1 Februarie was ? win? WEH? Revistă în 2 acte şi un prolog de Den Eli Sâmbătă 2 Februarie Premieră Premieră NU ÎNGHIT Revistă în 2 acte de 2 autori Actul Fiu de Ion Pr­­eagu şi actul al 2-lea de Den Eli Montare fastuoasă, Decoruri şi Costume noui Diletele se vând la cassa teatrului de la orele 9-12 şi 3 în sus CARFONICE pentru ori­ce fel de industrie Cofetării, Produse ali­mentare, Farmacii, Par­­fumerii, Produse chi­mice, Pălării, Mode, Tri­­cotage, încălțăminte etc execută prompt, conștiincios și cu prețuri convenabile FABRICA „EMINESCU“ S. A. Institut de Arte Grafice Editură și Librărie CAPITAL SOCIAL LEI 12.000.000 București Str. Parlamentului No 2 Telefon 20 115 E­ÎM­P XVineri 1 Februarie 1924 Un stoicism modern S’a crezut o viaţă întreagă că noi femeile n’am fi capabile de sa­­u criticii... Ce spun: ,,de sacrificii”? Dar o lume întreagă ne arăta ca pe nişte biete fiinţe plăpânde şi lipsite de voinţă, pentru care epitetul con­sacrat sexului nostru nu putea fi decât nimerit Nu se vorbea de suferinţa răb­dătoare a prietenelor noastre, de­cât în decepţii de dragoste şi în devotamentul resemnat al mame­lor, dar mai departe nici gând! Şi cu toate astea, numai D-zeu ştie ce îndură de la o vreme femeile! Femeile moderne bine­înţeles, căci nu e vorba aci de nici o cuminţe­nie şi nici de vreun merit cu care ne-am putea lăuda... E pur şi sim­plu un capriciu ridicol, care se statorniceşte din ce în ce mai mult în moravurile noastre, în dorinţa d­e a adopta excentricul sau origi­nalitatea. Inversiunea sezoanelor de către­­modă e desigur o pasiune care a făcut foarte multe adepte de câţiva ani încoace. Şi nu v’aţi mirat sper, când aţi văzut astă-vară, în toiul căldurilor şi al zăpuşelei care înăbuşise Bu­­cureştul, o sumedenie de femei desbrăcate, în rochii transparente de organdi, şi purtând pe cap pă­lării de teutre? Zâmbiţi poate ironic? Nu? Pă­cat ! ! Căci eu câ­nd am întâlnit pentru prima oară pe stradă nu una sau două, dar şapte şi nouă cucoane istovite, congestionate, roşii ca pur­pura, dar mândre sub pălăria lor de „polluchon” le-am râs în nas. Bărbaţii se întorceau indulgenţi în urma lor şi ridicau din umeri: „Iată în definitiv în ce constă su­perioritatea şi stoicismul femeii”! Ei bine, da, serioşi să ştiţi că este un stoicism... Vă închipuiţi poate că este atât de uşor să umbli pe gerul acesta îngrozitor cu cio­­­­răpi de muselin sau mătase, în pantofi de lac? Vă închipuiţi că Hu­ti trebue o doză de curaj să te plimbi cu gâtul gol sau cochet decoltat pa o vreme In care atâţia nenorociţi au murit de frig? Dar ce importă frigul? Ai un man­tou elegant da blană, trebue să-ţi asortezi la el o pălărioară de pai... Astfel rişti să-ţi compronjiţi bu­nul gust. Sunt cerinţe care se impun, şi logica, raţiunea, nu au ce căuta... Că mâine-poimâine vei plăti scump acest lux absurd şi impru­dent, e cert, dar atâta timp că ai senzaţia satisfăcătoare şi grozav de copilărească că eşti mai „a­parte” nici nu vrei să auzi de el. Dar rea­litatea brutală a naturei care îşi ia de cele mai multe ori revanşa, se va însărcina şi de data această să te pedepsească. O gripă sau o pneumonie de câ­teva săptămâni, un reumatism sau o fu­sie pe viaţă, lată cu ce te poţi alege. Şi toate astea, mă rog, pentru ce? Pentru un capriciu absolut stu­pid! ! Ne risipim­ cu o inconştienţă rară cel mai mare şi cel mai preţios bun: sănătatea. Facem adesea economii pentru tot felul de nimicuri, şi nu­mai la economia aceasta nu ne gândim! Dar desigur o vom plânge şi aprecia atunci când o vom pierde, numai vorba cântecului „De n’ar fi prea târziu!”... Şi când te gândeşti că în vreme ce noi sfidăm anotimpul acesta ne­milos, pentru o simplă satisfacţie de vanitate, o omenire întreagă su­feră şi tremură! Cât de bucuroşi ar fi bieţii copilaşi săraci să aibă şoşonii noştri, pe care îi lăsăm cu dispreţ acasă ca să ni se admire pe stradă picioarele! Şi căciuliţele cal­de pe care le schimbăm cu pălării de muse’.nu, ca să avem o fisionomie mai interesantă, mai primăvăra­tecă. Stoicism modern, ce vreţi! Şi să mai poftească bărbaţii să găsească de aci încolo spirit de impenitenţă la femei! Cady Un motiv frostfe . . . curios de divorţ Ceal dansanS . Miercuri 23 Ianuarie a avut loc Viata bucureș­­teană Bal Sâmbătă 26 Ianuarie a. c. a avut loc în saloanele Cercului Militar,­ un frumos bal dat de „Cercul Atle­tic” Bucureşti. Intr’o atmosferă intimă s’a pe­trecut până în zorii zilei. Din numeroasa existenta am re­marcat: d-na si d. Colonel Lupas­­cu, d-na si d. Ionas V. Rudeanu, d-na si d. Emil St. Grigoriu, d-na Si d Buttler (atasat englez) d-na Si d. Colonel Zissu, d-na si d. Crătu­­nescu, d-na si d. Protopopescu* Pake,, d-na si d. avocat Sever A­­lexandrescu, d-na Si d. Arh. Pom­­poniu, d-na si d. Gerota, d-na si d. Ionel Chiriacescu, d-na si d. Pi­­său etc. D-nele Marica Costinescu, Vor­­voreanu, Adina Colonel Demetres­­cu, Lya Romascu, Marga Popes­­cu, etc. D-nii Dinu Cezianu, Marcel Bra­beţianu, Vlad Brabetianu, Diomede C. Athanasiu, căpitan Săvuiescu, Maior Racovitză, Volvoreanu, Ing. Papadopol, Locot, Cutcutache, Ba­­siliad, Braun, Doctor D. Vasil­iu. Arh. Ticu Dragu, Locot. Dan Io­­nescu, Dinu Orăscu, Cezar Miron, Russo, Bébe Dimopol, Puiu Cim­bru, Medic Locot,­Colonel Ghinea, Tody Mandrea, Dan Popescu, etc. Steveru Comerciantul Plan din St. Louis în saloanele d-nei Sculy nu foarte a cerut de curând să fie divorţat reuşit ceai dansant la care s’a per­de soţia sa, pe motivul că aceasta trecut cu un mare antreu, este o vegetariană încarnată.­­ In asistentă: Domnişoarele Wan- Nu numai că a refuzat into idea­­da Branitzky, Rica Săveanu, Mica una să prepare soţului său bucate Mehedinţi, Lizette Baroncea, Lucie cu carne, dar i-a interzis acestuia Baroncea, L. Bogdanovici, M. Be­sa consume carne afară din casă. r'ndc*­ Benidei, Sabi Alevra, Plan ceruse şi acum câţiva ani să *­ou'ou Gaillac, Rita Calom­firescu, fie divorțat dar a renunțat în urma Ada, Ho’fr,u' }, Tantzi Bran­sfatului mai multor prieteni ai săi. cov'ci Zb^C0 ln cele din urmă n a mai putut ]escu Alevra^ Toto Constantines« să suporte dieta impusă de sora Bibé Ionescu, Bébé Angelescu, Bi­sa, mai ales că avea o Influență by Baer, Bébé Baicoianu, Tiki De­­dezastroasă asupra sănătății sale, rea, Radu Calomftrescu, Bebe Gali­și a cerut divorțul, iac, Costa-Foru, etc. Cântec pentru cei ce nu-l vor înţelege In noaptea asta poleită cu argint, In noaptea-n care visurile mint, Oraşele S’au prăbuşit în fondul apelor Şi dorm, Ca nişte musafiri veniţi din ţări cu lanuri ninse, Păziţi 1. 1­­­1 De ochii felinarelor aprinse... Şi dorm... dorm somnul nesfârşit, Istovitor, Ucise-n gând de însuşi greutatea lor...­ ­■! ./■ ! : ■ I " ! !• I. Coboară-te din turlă, clopotare!... Căci celor adormiţi U­ se cuvine pace Cât va trăi povestea somnului, Şi mai departe!.. O!.. nu uita: târgurile noastre-s moarte, Vei trage clopotele mâine-a zori de zi: Când apele, In sfârşit, s’or mistui, Când va pătrunde ’n turnuri de castele Durerea plânsă -a cântecelor mele... Tu. . . Mă cunoşti destul de bine, clopotare!... Sunt frate bun cu veşnica ’noptare; Dar soarele nu l’am ucis, în creştet, eu, Să mâniu slugile lui Dumnezeu... El svârle lutului Şi pete roşii, Şi albe, Şi chiar însângerate, Căci gândurile noastre sunt încinse cu păcate... Tu mai cunoşti pe domniţa din castelele cu brâe Negre pe la geam...­­ Oi cât n’aş da, în drum­, o clipă doar s’o am... Dar vezi tu ,clopotare, Eu sunt din popor... Şi ’n gândul meu, făgăduinţele ’nfăptuite mori... Şi recunosc zădărnicia. Dar mai cânt; Căci, umezită, coaja de pământ Ţi-i mai prielnică, Mai înţelegătoare, Când visul tău e gama plângătoare... Hai, clopotare...­­ Fă semnul crucel, în noaptea când oraşele sunt Fund de ape... Să pot privi zâmbirile domniţei, mai de-aproape... George Nimitesc !

Next