Rampa, octombrie 1924 (Anul 8, nr. 2079-2086)

1924-10-01 / nr. 2079

Miercuri, 1 Octombrie Roman din viata teatrală bucureșteană și pariziană 13) de Lucien Gérard de A. Th. Copyright 1924 , ,Rampa Bucharest Reproducerea interzisă ^ ION­lânCStC XII. TILICĂ VANCEA Dintre toti bârfitorii, se remar­ca însă Tilică Vancea. El era so­cotit drept fondatorul cafenelei Capșa, fiindcă toată ziua, sau a­­proape cea mai mare parte din zi, era nemişcat de acolo. Când îi ple­cau prietenii, stătea de vorbă cu madama şi cu chelnerii. Nimeni nu ştia din ce trăeşte. Unii pretindeau că este agent la siguranţă, alţii că e întreţinutul unei femei bătrâne, pe care nimeni însă nu i-o putuse descoperi. Tilică Vancea era un om cu o reputaţie bine stabilită, de băiat de bani gata, se împrumuta de la chelner, şi când contul trecea de anumite îngăduinţi, după ce con­suma, pleca totdeauna pe uşa din dos. Pe el nu-l impresionau cere­rile lui Josca, sau ale lui Cyrano, chelnerii cei mai reputaţi ai loca­lului, fiindcă se purta foarte dârz şi făcea aspre observaţii. Tilică Vancea era clientul cel mai revoltat al cafenelei Se supă­ra la fiecare ridicare a tarifului, observa când unui client i se ser­vea cafeaua cu lapte cu mai puţine bucăţi de zahăr, decât trebuia, fă­cea observaţii când frişca nu era proaspătă, şi mai ales nu era în­găduitor când un client nou căuta să păşească localul acesta sacro­sanct. Tilică Vancea nu admitea să stea de vorbă cu orişicine, cu­noştea almanachul de Gotha şi ce­rea informaţii asupra fiecărui client nou, care se pripăşea pe la cafenea. Nu admitea în ruptul capului oamenii fără parale şi ti­pii cari nu-şi putea legitima o re­lativă ascendenţă. — De ce, îl întrebă Andrei Ba­roni, nu admiţi decât pe oamenii cu franci ? — Nu vreau să mă văd expus, răspundea foarte serios Tilică Vancea, să fiu tapat. Şi nici nu vreau să fiu salutat pe stradă, de cine ştie ce individ. Mie îmi plac boerii! Eu mă trag din Vânceni. Am acte şi nu voesc să stau în contact cu orişicine ! De ani de zile i se cereau actele de către prieteni, care-şi plăteau capul lui, dar Tilică Vancea nu isbutise să le aducă niciodată, pre­textând că sunt la Academie. Masa lui Tilică Vancea, însă, era o poemă. II cunoşteau toţi res­tauratorii din Bucureşti, şi chel­nerii se fereau să-l servească. In primul rând, el nu da bacşiş şi in­trodusese teribilul sistem al pe­depsii: pedeapsea chelnerii după gradaţii speciale. De fiecare eroa­re — care în limbajul lui avea un termen special — iuţeală, porţie insuficientă, şervetul insalubru, servitul prea încet, se scădea câte cinci parale sau zece bani din bac­şi. La sfârşit, chelnerul nu mai primea nimic, afară de înjurături. Anumite restaurante îi închise­­seră uşile, fiindcă el avea şi un fel special de a face socotelile. Când cerea nota, examina în primul rând fiecare fel de mâncare, cu ce sumă a fost trecut. In dreptul fiecărei mâncări, el rectifica suma, după un preţ aproximativ al indexului zilei. Reducea astfel, dintr’odată, preţul cam la jumătate. Trăgea apoi o linie şi aduna. Tot ce ieşea cu fracţie, adică gologani, el nu plătea, şi aplica apoi un scăză­­mânt de 20 la sută, făcea calculul, obţinea rezultatul, iscălea carto­nul, şi cu un aer grav, spunea să i se treacă la cont. Ajunsese teroarea patronilor, şi mai de voie, mai mult de nevoie, ajunseseră să-l servească aproape pe gratis, numai să nu facă scan­dal, numai să nu revolte pe muş­terii ceilalţi, fiindcă imediat ce nu i se accepta felul lui de a vedea, răscula pe clienţi împotriva pa­tronului. In scandalul provocat, mulţi ui­tau să mai plătească. Făcuse astfel conu Tilică Van­cea, cum îi spuneau prietenii, oco­lul tuturor restaurantelor din Bu­cureşti. Fiecare schimbare a bir­tului coincidă cu o bătae cu chel­nerii, cari ajunseseră să-l refuze de a-l mai servi. Unde mânca în ultima vreme, ajunsese un mister Când nu reu­şea să se invite, la masa vreunui cunoscut, se plimba prin Cişmigiu, pretextând o durere de stomac. Cum se face că acest Tilică Van­cea, reuşise totuşi să frecventeze această societate, care trece drept una din cele mai bune, nu se ştie. O explicaţie ar fi în faptul că Ti­lică Vancea era ţinta tuturor a­­tacurilor din cafenea. Sub aerul că toată lumea îl respectă, toţi îşi băteau joc de dânsul, punându-l mai ales să povestească aventuri­le lui cu femeile. Nu i se cunoştea nici una, şi mulţi îl bănuiau ca a­­vând obiceiuri urâte. Poate că de aceia şi toată lumea insista atât de mult, ca Tilică Vancea să-şi po­vestească conchistele feminime. Conversaţia întârzia, în ziua as­ta, atât de mult se bârfise. Trecu­se de ora cinci, şi nici unul dintre prieteni nu se decidea să plece. Deodată, pe uşa cafenelii, apăru conu Costică Lipescu, avocat dis­tins, fost ministru, una din cele mai strălucite figuri ale Capita­lei. Dar mai presus de gloria lui politică, conu Costică era renumit pentru slăbiciunile pe cari le avea faţă de sexul slab. Aventurile lui cu Sita Tramcar, celebra demimondenă, îi dăduse o aureolă mai mare decât toată re­putaţia lui avocăţească şi politică. Bătăile pe care i le aplica Siţa Tramcar, ca şi vorbele lui de spi­rit, făceau ocolul Bucureştilor U­­nele din ele, ajunseseră proverbe. Astfel conu Costică la începutul colajului lui cu Siţa, pe când se găsea în alcovul delicios al aman­tei lui, într’una din acele situaţii şi poziţii, care-ţi îngădue cu greu­tate posibilitatea unui refuz, el avu totuşi această frază delicioasă în faţa teancului de note cari i se prezentaseră : — Ah, ma chere, tu sais, tu m’a gáté tout mon plaisir! — Dar conu­ristică era o co­moară de anecdote, amintiri şi vorbe de spirit. Cele mai multe se învârteau în jurul vieţii de mănăstire, fiindcă el avea o deosebită slăbiciune pen­tru monahi. Pe vremea când fu­sese ministru, reorganizase schitu­rile de maici şi înfiinţase chiar unul pe moşia lui. Avea o deose­bită aplicare pentru chestiunile re­ligioase, şi în toate aceste lucruri, el punea ceva din fiorul mistic al creştinilor din epoca renaşterii. — Sunt un umanist, spunea conu Costică. Sunt un adorator al nu­dului şi al formelor plastice. Poate că de aceea el se înţelegea atât de bine cu Andrei Baroni, ca­re, ca şi dânsul, ridicase femeea la rangul unui ideal de absolută supremaţie. Conu Costică intră în cafenea, salutat cu entuziasm de toată lu­mea, fiindcă toţi găseau prilejul să nu mai plece nicăieri. Dar conu Costică era grăbit. Se apropie de Andrei Baroni și-i spu­se încet: — Pe Vasilică nu l’ai văzut? Cam Andrei Baroni îi spuse că nu, conu Costică se hotărî: — Să mergem la Popoftoaia! Trebue să fie acolo Am să-i vor­besc ceva urgent într’o chestiune politică. Am trecut pe la minister. Nu era acolo. La Capșa nu e. Nu mai rămâne decât Popoffoaia. A­­colo trebue să fie. Ce părere ai ? — N’am mai fost de mult pe a­­colo. (Va urma) RAMPA «ComporSport Aici gările de la Floreasca Rezultatul: Ziua XIV-a, Sâmbătă 27 Septembrie Un public foarte numeros a ţi­nut să asiste la disputarea Mare­lui premiu al doi anilor. Victoria a rămas celei mai bune şi frumos confortată iapă din generaţia de doi ani, Lenuţa. Câştigătoarea o fiică a lui As d’Atout (câştigător de Grand Prix) cu Hélene (mama lui Ma­ron şi Porte Maillot), arăta ca o adevărată estompă. Pensionara lui Vivian a câşti­gat în cel mai comun canter, con­­firmându-se ca cel mai bun doi ani al turfului nostru, întâlnirea iepei d-lui Negropontes cu Glonţ în premiul Vivian — pe 1300 de m. — la Băneasa, promite a fi senzaţională. învinşii pot invoca scuza unor numeroase plecări greşite, provo­cate de nervozitatea iepei Violeta şi a jockey-lor Painter şi R. Cris­tea, nu vor putea insă bate nicio­­dată în condiţiuni normale pe fiica lui As d’Atout-Dintre celelalte rezultate demn de relevat pe ai handicapului câş­tigat de Confidens, primul întoc­mit în mod mecanic de d-l Drăgu­ţescu. Rezultatul său puţin satis­făcător, a provocat revenirea la vechiul sistem de handicapare. Să mai adăugăm că Tribun a câştigat oprit cu 80 de k. un han­dicap pe garduri şi că Mora, ma­gistral încălecată de M. henry, a bătut uşor pe Baronin şi Ivka. Prima alergare de trap călare, ne-a oferit un spectacol neserios, la care sperăm să nu mai asis­tăm. In ultima cursă de trap, Lişca­ a primit cu modestie cadoul celor 1 3.000 de lei oferiţi de Comitetul de trup al Snicului. MARELE PREMIU AL DOI ANI­LOR, 1400 m. 80.000 lei 1. Lenuţa 54 jum. (Stecker) ; 2. Mudania 54 j. (Gill.); 3. Kilia 54 j. (Csillag) ; 4. Violeta 54 j. (Painter). Nepl­asaţi: Teddy 56 (Mac Con­­nel), Electra 54 j. (Hofbauer), Cyta 56 j. (R. Cristea), .­­ 4 lg. 1 lg. jum. lg. P28“ T. 16—13—17. P 16—13—2­1. HANDICAPUL STRÂMBA 2600 m. 20.000 lei 1. Fără Nume 43 (D. Cristea); 2. Săftica II 44 jum. (Dumitrescu); 3. Firicel 55 j. (Gill), 4 lg. 6 lg. 2‘58" T 19. ..... P. 19. HANDICAPUL ROB (garduri) 3500 m. 30.000 lei 1. Tribun 80 (Csillag); 2. Vive la France 66 j. (Uhl); 3. Prosit 63 J. (Újvári); 4. Radu 72 (Căp. Gu­­liano).­­ Neplasat: Jar 62 (Lt. Guliano). 6 lg, 3 lg. 2 lg. T. 17—14—22. P. 15—13—19. PR. GOPES (trap) 1500 m. 13000 lei 1. Lisca 1520 (I. Matac; 2. Fa 1520 (B. Matac) ; 3. Iazma 1510 (Mihai­­lescu) ; 4. Prosceai 1500 Andro­nescu). 2‘21K, 2‘22, 2‘22V,, 2*24“ T. 12—11—16. P. 13—11—13. Rezultatul technic HANDICAPUL .MOLODIȘTE (trap călare) 1500 m. 10.000 lei 1. Oracul 1520 m. 72 (Pavlic); 2. Oituz 1500 m. 73­­ (Ion Gheorghe); 3. Scomoroh 1670 m. 72 (Borsiac); 4. Negr. 1590 m. 76 (Coeugniet). Neplasaţi: Don Pedro 1540 (M. Andreevsky) 71 ; leu 1580 (Mihai­­lescu) 71; Cezar 1500 (Maior Geor­­gescu) 76. 2'40, 2‘42y», 2‘45%, 2‘46­­, 33—19 -42. P. cii—19—34. W. HANDJcAPUL NUXPKCKER, 2100 m. 15000 lei 1. Confidens 66 (Dnmitrescu) ; 2. Deepdale 49 (Beech) ; 3. Sirooo 58 (Gill); 4. Csicseri 54 j. (Sydenham). Neplasați: Dor de Ducă 45 (D. Cristea) Trotzky 57 jum. (Smuthy), Glenhead 61 jum. (Spiller). 6 lg. ,3 lg. 2 lg. 2’21 6/10. T. 27—18—24. P. 28—21—25. PIU LUMINA 2100 m. 20.000 lei 1. Hora 02 jum. (Milton); 2. Ba­ronin 65 (Csillag); 3. Ivka 62 jum. (Gill) 4. Veverița 55 (Sandor). Neplasată : Villageoise 59 jum. (D. Cristea). 2 lg. 3 lg. gat. 2‘234. T. 23—15—57 P. 24—15—52. PR. POLONIUM, 1200 m. 30.000 lei 1. Porumbița 58 jum. (Stecker); 2. Coriolan 48­­ (D. Cristea) ; 3. Oțel 63 (Milton) ; 4. Tufan S3 (Gill). Neplasat: Berth­told 62 (M. A­­lexandru). Jum. lg. 1 lg. 2 lg. 1978/10. T. 20—13—21. p. 20—14—21. , Alerg­ările dela Bâneasa Rezultatul: Ziua VII. Duminică 28 Septembri Succes răsunător datorit unui program clasic, admirabil alcă­tuit și unei zile splendide de­ toamnă. . Saint Léger-ul a revenit con­form prevederilor generale lui Lefter, care s’a jucat cu Elegant, arătându se în forma sa cea mai bună. Din ac­d­aş grajd, Ghiţă, a luat un galop de sănătate în pre­miul Teilor, cu toată încărcarea luată de M. henry şi descărcarea acordată lui Taidor, călăreţul lui Delczeg. Premiul Dobrogei, a revenit conform indicaţiunilor noastre l­ui Grăi, care a reuşit să se cla­seze printre primii trei cai ai hippodromului, prin victoria re­purtată asupra Fidibusz. Fiul lui Gránátos s-a menţinut tot timpul în apropierea pensionarului lui Tulipán, detaşându-se la primul apel al călăreţului său. Victoria fiului lui Gránátos e cu atât mai meritorie, cu cât Fi­dibusz bătând­ de opt lungimi pe Coţofana şi Grevist, s’a dovedit în forma sa cea mai bună. ‘Vânzarea zilei a revenit iepei Mona Vana pe care am indicat-o in pronosticurile noastre, oferind pariorilor un raport remunerato­riu de patru contra unu. Handicapul Herăstrău nu a fost câştigat de Nyil de­cât datorită lui M. Henry, care a câştigat cu pensionarul lui Planner a patra cursă din zi. Pr. Valea Zidului, n’a scăpat iepei Mimoza de­cât numai din cauza insuficientei de montă a lui R. Cristea. Cu Painter în sea, fiica lui Zori de Zi, ar fi putut bate pe debutantul Sashegy, un prea frumos armăsar din Oreg lak. , Pr. Valea Largă a fost un galop de sănătate pentru Ostgold care e mult mai bun de­cât n’a arătat încă în public. Rezultatul technic PR. PARADOX (d. v.) 1800 de 24200 de lei. 1. MONA VANA 54 (D-trescu); 2) Ypres 59 (M. Henry); 3. Dar (Dragomir) 6 partanţi. 2 1., 1 1 j-te: D. 2.01“ Trib. 49; 19, 14.50. PR. TEILOR 1200 de m. 34800 lei. 1. GUITA 57 (M. Henry) 2. Delczeg 57­­. (Sandor); 3. Lon­don (Csilag)­ 4 partanţi 6 1., 2 1.. D. 1.14.4. Trib. 13. 10. 10. PR. DOBROGEI 3000 de m. 55.000 lei. 1. ORAL 58 (M. Henry); 2. Fi­dibusz 65 (F- Gill); Coţofana 55 j. (Dragomir). 4 portanţi. 3 1. 8 1. cap. D. 3.14.6. Trib. 37. 11.50. 11.­­ SAINT-LEGIER-ROMAN 3000 m. 87.900 lei. 1- LEFTER 60 j. (M. Henry). 2. Restoacă 59 (Dragomir); Ele­gant 60 j. (Golovkin). 8 1., 3/4 1. D. 3. 16 4. Trib. 10.50. PR. HERĂSTRĂU 16000 de m­. 34.800 lei. 1. NYIL 62 j- (M. Henry); 2. Fuior 50 j. (Painter); 3. Dandy 59 (Gill). 8 partanţi. 2­­, 4 1., 3/4 1. D. 1. 45;2. Trib. 35, 14, 14, 18.50. PR. V. ZIDULUI 1000 de m- 34.800 lei. 1. 1. SASHEGY 55 (F. Gill); 2. Mimoza 55 (R. Cristea); 3. Scarpia 53 (Beech). 9 partanți Cap. 3 1., gât. D. I..6/10. Trib- 28. 19, 19.50, 32. PR. V. LARGA 1700 m. 28.200 de lei. , , U'lLI 1. OSTGOLD 57 j. (Hofbauer); 2. Tembel 56 (Gill); 3. Audacieu­­se 54 j. (Csillag). 5 partanți. 3 l, 4 i„ 3­­. D. 1’50”2/10- Trib. 15.50; 11, 11.50. ) e informaţiuni ZIARUL NOSTRU A INDICAT DUMINICA PATRU CÂŞTIGĂ­TORI, DINTRE CARE MONA VANA ŞI GRAL. Ultimul — invingătorul lui Fi­dibusz — nu a fost indicat câşti­gător de­cât de ziarul nostru. Mona Vana a raportat 49 la 10 câştigător, iar Gral 37. Recomandăm cititorilor noştri indicaţiimile su­b formă de certi­tudini ale cronicarului nostru sportiv, care apar în ziarul nos­tru in fiecare zi de alergări. *■ MONA VANA câştigătoarea pr. Paradox scoasă în vânzare publică, a rămas proprietarului pentru suma de 40.000 de lei. — O reclamaţiune depusă de d-1 M. Costan­dache împotriva lui Grai—­câștigătorul pr. Dobre­­— pe motiv că Milton Henry a încălecat cu 2 k. supra­încărcare, a fost respinsă de comisari. Amateur învinge Venus şi sunt învinşi de Romcomit Primul match Venus a avut ocazia sa se mă­soare cu vestita /echipa Amateure din Viena. Un public numeros venise să a­­plaude frumosul joc al vienezior şi terenul Romcomit prezenta un as­pect puţin obişnuit când arbitru Nagy Lajos dădu semnalul. Echipe­le se prezentară aşa cum urmează: AMATEURE Portar : Ptsychosky, Fundaşi: Grusmich şi Beran Mişlocaşî: Glen. Reiterer şi Hal­­­temvag înaintaşi Cchvvarz şî : Koch, Matz. VENUS T. Iliescu, Georgescu, M Niculescu şî Mani-Portar: D. NîculescU. Fundaşi: Lt. Veţîanu şi T Proto­popescu. Mîşlocaşi: Vâsli­îu, Florian, Vasi­­lescu. Înaintaşi : O Nicolau, lache. Amateur­ începe cu soarele în fa­ţă şî se instalează pe terenul bucu­reştenilor până în minutul 3 când Vecera deschide scorul. Un atac pornit de V­enus e scăpat aproape de poartă de O. NicolaU. V­enezii iau din nou Iniţiativa, şi Schwartz marchează al doilea punct pentru vîenezi. După aceasta se joacă pe ambele terenuri cu mai multe schoat-urî, la poarta bucureştenilor care sunt frumos oprite de Duică şi astfel pri­ma repriză se termină cu 2 punct, la 0 pentru vienezi. In a doua reprivă Venusul joa­că mai slab, dând ocazia adversarilor să marcheze 3 puncte în 15 minute prin Schwarz. Manolache îşi revine şi centrează în mai multe rânduri foarte fru­mos, dar ceilalţi înaintaşi nu ur­măresc în de­ajuns. O. Nicolau scapă încă o ocazie de a mai sca de la 10 metri bătând a­­fără. Vîenezii mai fac încă un punct şi nu mai­ părăsesc terenul advers, bombardând poarta venusului pâ­nă la sfârşit şi astfel jicni se ter­mină cu rezultatul de 6 la 0 pentru Amateur. 16 metri dar vîenezii nu profită Tot aşa şi Romcominul nu profită de un 16 m, tras de Braucher peste poartă. Restul reprizii Romcomitul pre­sează şi obţine mai multe cornere dar care nu schimbă rezultatul şi prima repriză se termină cu 1 la 0 pentru Romcomit. La reîncepere vienezii caută să egaleze, dar cu toată munca pe care o depun sunt surclasaţi de Romco­mit care posedă un joc mai repede Romcomitul joacă mai mult pe terenul vienezilor trăgând de mai multe ori la poartă șî în minutul 35 Braucher păcălește apărarea adversă trage la poartă, portarul blochează m'.ngîa dar îi scapă și Morettî care urmase bine jocul are ocazia să ri­dice scorul la două. Vîenezii caută cu orice preţ , a marca dar Buu­ch şi Pipirigeanu ză­dărnicesc toate atacurile lor, până când arbitrul Nagy Lajos lucră, şî astfel matchul ia sfârşit cu rezulta­tul de 2 puncte la 0 pentru echipa Bucureşteană. * Mâine vom publica critica asupra acestor două m­atch-’urî. Nauch. Weeera. ~ ■ v '<•*• ?%■' t. Al doilea match A doua zi Duminică a avut loc a doua întâlnire între Romcomit şi Amateure. Romcomit : Lipîtzer, Piplrîgeanu. Bleich, Migotti, Ferrero, Cze, Semi­­tendi. Morettî. Brauch er şl Djuris. Amateure: ScSiîhovski, Reiferer. Borán, Sióm. Frey, Haldemvag.' Koch, Nausch, Wecera, Schwartz şi Matz. j : Un public numeros venise să a­­plaude, victoria mult scontată a vie­nezilor şi terenul vesel al clubului Romcomit prezenta un aspect de mare sărbătoare. Romcomitul începe repede avanta­jaţi că au soarele în spate Vienezii sunt, în dificultate şi după un mi­nut Semitul­ui trece uşor de funda­şii vienezilor marcând primul punct. Surprinşi d­e acest rezultat, Ama­teur încearcă să reacţioneze, dar li­nia lor de atac nu reuşeşte să în­­şghebeze vre­un atac serios din ca­uza bunei apărări a Roncomitului. Romcemîtul ia din nou iniţiativa şi Moretti scapă un punct sigur de la 4 metri. Un centru frumos a lu Roch­ii dă posibilitatea lui Schwartz să tra­gă dar Lîpitzer apără frumos. Pipi­­rigeanu face o greşeală pe linia de ,M­L............I­­ TICU Box GALA DE LA ROMCOMIT Pentru disputarea matchurilor de box de Sâmbătă 27 cor, clubul Romcomit și-a transformat sta­dionul într-o adevărată arenă de box. Organizatorii au reușit să oca­zioneze întâlniri interesante pe o arenă occidentală. Punctul slab al serbării a fost regretabilele incidente ce s’au iscat între antrenori si juriu, cari incidente au avut ca rezultat re­tragerea din lupta a lui Dumi­­trescu-Vârtej campionul Româ­niei de greu­tat mijlocie. Dar ce e mai regretabil este faptul ca Vârtej a declarat categoric că părăsește ringul, neîntelegânid să fie apostrofat când el îşi depune munca în slujba sportuui. In general matchurile au fost interesante şi au atras un public numeros. Iată si ordinea lor. 1) Charly Younk (57 kg- Tyr) învinge la puncte pe Weimberger (62 kg. Romcomit) 4 ronduri a 2 minute. Acest match ne-a prezentat doi combatanţi despărţiţi printr’o bu­nă clasă. Weimberger deşi mai greu n’a putut să pună în cum­­păn v­ictoria lui Charly, de­oa­rece este încă novice în arta boxului, neavând siguranţă pe lo­vituri şi fiind complectamente lip­sit de blocaj şi combativitate. Ar fi de dorit să nu mai apară pe ring până nu se va pune la curent cu cerinţele şi până nu-şi va pă­răsi obicei de a ţine cu mâna. Arbitrajul d-lui Zizi D. Halperu nu prea mulţumitor. 2) Gogu­­Sfetescu 68 jum. kgr. St. R) învinge la puncte pe Iaco­­blovici (61 kgr. St. R) 4 rânduri a 2 minute. In acest match numai greuta­tea și-a putut spune cuvântul, cel mai greu a triumfat. Laurii victo­riei putea însă să-i culeagă și Ia­­coblovici dacă era mai combativ și ataca mai des. Matchul în general ne-a pre­zentat pe adversari aproape la egalitate, afară de ultimul rând în care Sfetescu ia avantajul. Arbi­trul d-nul Simon. Al treilea match care promitea a fi foarte interesant ne-a cauzat o mare decepţie din cauza dezo­lantei partide furnizată de C. Vâlsan (57 kgr. Tgr), care a fost învins la puncte de către Chirilă­ Dan (5­1kigr- B. C) campionul Ro­mâniei de greutate ușoară. Vâlsan demoralizat în ultimul grad de incidentul premergător matchului, s’a prezentat pe ring în cea mai dezolantă stare. Dacă el și-ar fi putut stăpâni nervii am fi avut ocazie să asis­tăm la o dispută în stil mare. Gre­șala cea mare pe care a comis-o a fost că a stat tot timpul în de­fensivă neîncercând măcar unul din fulgerătoarele sale croşeuri de dreapta cu care a răuşit să facă knook out pe cinci din ad­versarii­­săi. Nici Chirilă nu s’a prezentat în maximul de formă, poate însă a fost şi el impresio­nat de incident. Vâlsan a cerut revanşă iar I. Georgescu Pala­­midă a lansat un defil învingăto­rului. Arbitru d-nul Costamagna. Matchul ce urma să aibă loc între Vârtej, şi Lancia a fost câş­tigat de acesta din urmă prin ne­­prezentarea lui Vârtej. Cel mai frumos match al galei a fost cu siguranţă cel dintre Marcel Schonfeld 56 kg. Tyr) şi Cristache Negoiţă (58 kg. B. C.). Matchul a fost declarat nul de către arbitri deşi Sc­honfeldi la câştigat de departe. Tot timpul Negoiţă s’a mulţumit să primească loviturile lui Schon­feld, neputând face i mai mult în faţa tehnicei superioare a elevu­lui d-lui P. Alexandrescu- Schon­feld s’a arătat cu mult superior, lui însuși prezentându-se într’o formă de admirat. Ultimul match s’a terminat prin înfrângerea la puncte a lui Eu­gen Vasilescu (54 kg. B. C.) cam­pionul României de greutate până din partea lui Jean Desideriu (53 kg. Tyr). Forma slabă arătată de Vasi­lescu ne-a dovedit odată mai mult că nu-şi merită titlu, care de altfel, e fapt constatat de toţi, l’a obţinut datorită unui fericit concurs de împrejurări. El a boxat ca un cabotin şi nu­mai mulţumită acestui fapt n’a fost knock out, de­oarece în lupta pe care Desideriu o deschide el apuca și ținea cu mâna, ceea ce ne-a făcut să observăm frica ce-l stăpânea. Cu această ocazie Isy Lazare (53 kgr. Tyr) a lansat un defit lui Desideriu.

Next