Rampa, august 1926 (Anul 11, nr. 2628-2653)

1926-08-01 / nr. 2628

DUMINICA 1­1 AUGUST 1936 Alergările de la Floreasca Programul ZIUA XXXIV.a.—SAMATA 31 IULIE Pronosticuri I. PREMIUL THURSO Welter handicap 1000 m. (P. N.) Handicapul Thurso, e aproape sigur ca se va disputa în reprize Oprea are o șansă de prima or­dine, judecat după figura făcu­tă ultimia dată, când a dispus de Guy. Cum întâlneşte acuma ad­versari modeşti şi ca greutate e destul de bine tratat, credem că va fi la sosire. Ca adversari mai se­rioşi, fiul lui Friar Marius are pe Xenia, ce posedă multă iuţea­lă, pe Rendez-vous, care de ase­­­menea e un specialist al distan­­­ţei şi pe Mirabel, care stă pe­ o onorabilă formaţie. Indicăm: Oprea, Rendez-vous, şi Xenia. Pr. Vesta nu ar trebui să sca­pe lui F­agey, deşi fiul lui Osai­­an e un cal atât de decepţionant. Noii me tangere, dacă şi-a mai re­venit în urma repausului acor­­­dat şi Milton, daca s’a mai fami­liarizat cu această pistă, sunt sin­gurii adversari mai serioşi ai pen­sonarului lui Vivian. Deci! Bogey, Noii me tangere ţi Milton, Handicapul La Gondola, e f­oar­te dificil şi va întruni mulţi par­ian­ţi. Ţăndărică are un tratament foarte indulgent din partea han­dicapeutului şi în eventualitatea tufei descărcări, şansa sa devine de prima ordine, acelaş lucru şi pentru Mirakel, dacă pensionarul lui Denibeck va găsi un bun călă­reţ, la greutatea strictă din pro-­­ gram.Cai cu şansă mai sunt An- Jca şi­­Dody, iar outsider posibil­­ Muczi­ska. Indicăm: Ţăndărică, Mirakel şi Anca. Pr. Manarque nu ar trebui să scape lui Bus, de altă clasă decât adversarii cari i se opun. După pensionarul lui Gabons, alegem în ordine pe Nufăr şi Radames. Deci: Bus, Nufăr şi Radames. Pr. Charbonier e la discreţia lui Gouverneur, căruia Mioriţa nu-i va putea opune o prea mare rezistenţă. Jack are şansa urmă­­­toare. Indicăm: Gouverneur, Mioriţa şi Jack. Pr. Cora, Clairette e mai bine ca oricând şi după stilul în care şi-a adjudecat marea cursă de garduri, nu va putea pierde nici acest premiu. Cocoş nu a arătat mare lucru ultima dată şi la di­ferenţa actuală, îl socotim barat şi de Caraiman. Indicăm­ Clairette, Caraiman şi Cocoş. Bastu­ia artiştilor Actorii în închisoare Ultimul decret pentru modificarea­,­ regimului administrativ al Comedie Franceze, conţine mai multe dispozi­ţii relative la concediile si absentele societarilor. Sancţiuni severe se vor aplica actorilor cari vor lipsi nemo­tivat ; de asemeni concediile obţinute se vor resimţi in salariul si mai ales in partagiile de fine de an. In afară ,de acestea se va mai aplica o amendă­­Proportionala cu numărul zilelor ab­­i­­ente plus o amendă zilnică de o sută­­de franci, care amendă va putea, fi­­ urcată la două sute de franci la zile­le următoare, dacă absentele depă­șesc durata concediului permis Intr’­­un an. Oricât ar părea de nev6re aceste masuri luate in interesul bunului mers al teatrului, ele sunt departe de cele in vigoare pe vremea Consula­tului sau a Imperiului, când actorii, pentru abateri de la regulament, în­fundau pur şi simplu puşcăria. In Franţa, după cum relatează eru­dita lucrare a­ d-lui Frnck­ Brentano, asupra „fiataliliei actorilor” greşelile profesionale erau reprimaite In Tea­trul Regal cu o închisoare mai mult sau , mai puţin lungă care se făcea in iFort de I’Eveque până în 1780 şi după această dată în La Force si in Mâ­­năstire, unde Lekain ei­ a ispăşit două­­ lipsuri neautorizate.­­ Acest mod de represiune n'a fost de altfel aplicat decât in cazuri foarte rare. Lista actorilor francezi înca­r­­cerati la Fort de TÉ­venue număra mi­mai două nume : Bonneval și Ber­­ruray, actori de frunte Si cei mai indi­­eati pentru dublare­, rolurilor mari cari amândoi deodată au neglijat să vină la un spectacol la care atât pre­zenta unuia cât si a celuilalt era, in­dispensabilă. In sfârșit a făcut închi­soare d-na Bole, care s’a făcut aștep­tată aproape o oră las un spectacol in 1775, la Marly in prezenta reginei. închisoarea Insă nu avea un carac­ter infamant ei nici nu era prea ri­guroasă. Actorul avea voe să Plece din în­chisoare, atunci când reprezentaţiile afişate mai dinnainte o cereau. El putea primi grafia din afară, putea primi orice vizită şi de oricât de lun­gă durată. Malé, soţul actriţei încar­cerate obţinu chiar libertatea de a-şi consola nevasta zi şi noapte, în tot timpul pedepsei... D-ra Clairon avea în jurul ei o adevărată curte şi a or­­­­ganizat în închisoarea din Fort l’E­­veque magnifice recepţii. Dar lanţurile, chiar când sunt de aur, tot lanţuri sunt. Abia în 1789, actorii au făcut să se simtă in societate résoirtimentul dem­nităţii rănite. O ideie­­ despre starea lor de spirit ne-o dă „factum”-ul ano­nim care într’o dimineaţă a Primăve­rii anului 1789 circula­­prin întreg Pa­risul şi care era intitulat: „Cahier de doléance­s” , remontrances et in­structions de l’Assemblée de tous Ies ordres des theâtres royaux de Pa­ris”. Nu era un colţ al dorinţelor auten­tice ale actorilor. Autorul anonim e un glumeţ care sub pretextul formu­lării dorinţelor comedianilor, e preo­cupat de stilul sau pompos, care în­să, chiar când te face să râzi cu ho­hot» expune totuşi în ..arrière-pen­­sées”, interesele actorilor. Expunerea începe print’o frază spirituală, în fe­lul celor oficial ministeriale. Iată : „Adunarea generală a trei teatre re­gale (nationale) considerând că fie­care breaslă din Stat a obtinut de la Maiestatea Sa, dreptul de a prezenta reclam­atiile si plângerile lor Statelor Generale, (Parlamentului), şi că este peste putinţă ca o breaslă (a actori­lor) care le instrueşte pe toate, de­oarece cuprinde : mari pontifi, sacri­­ficatori, vestale, împăraţi, regi, prinţi, marchizi, senatori, financiari, procu­rori şi ţărani, să nu albe libertatea de a prezenta un caet de doleanţe Adunării naţionale, etc., etc. Dar ceea ce cer cu mai multă înver­şunare este ca: Pontifii, amiparaţii, regii, etc. să nu mai fie st­puşi scep­­trului tiranic al ministrului, al pre­fectului de poliţie, al deputaţilor şi al altor mici despoţi cari pretind că pot dicta pontifilor, împăraţilor, re­gilor, etc., cari pretind unei vestale să apară în Public când ea ar vrea mai bine să rămână, cel puţin o sea­ră, acasă”. „Nu se mai poate tolera ca un sim­plu poliţai să bage la închisoare un, mare pontif, un împărat, un rege etc. (Art. 3). Pu­gnin’s March Fara giant Oprea Rendez-Vous. Baron Szita Moria Lutka Kerensky • Doping Frau Greii Dragul Marie! Xenia Vernie Mierla Ciocârlia Anilin Mirabel Voinicu Content Muczuska Vendetta O 70 O 67 j. Painter 63 Golovkin 62 Újvári 62 F. Gill 62 O 48 Hanson 48 O-trescu 46 j. M. Anghel 46 j. O. Stecker 46 Sydenham 46 Eglantine Anca Buzagyongye Dody Polcovnic Norocul Meu Faima Cocheta Țăndărică Hanson 56 Painter 57 Sebestyen 56 j. Golovkin 55 j. O 55 O 54 T. Marin 53 j. 52 D. Stecker 52 Steiokza 61Anilin O 48 j. O 60Fuior Iorsra 47 j. T. Marin 59Mirakel Hanson 46 Dracomir 58Vendetta O 44 V. Horvath 57Muczu«ka iHttszka 44 B. Cristea 53Galante O 40 j. Csillag 52Java x 40 j. Stănescu 49Moment O 40 Huszka 49 IV. PREMIUL MONARQUE Mireasa O 46 Enigma O 145 j. Fortuna Ior­ra 45 j. Enchantment S. Dragomir 45 j. Vraja O 45 Abatage X 45 Java X 45 Ca­rolin T. Marin 45 Deep­dale O 45 Merriment S. Dragomir 45 Sans Souce Huis­z­ka 45 Dricar O 45 ÎI. PREMIUL VESTA 1800 m­. (P. V.) Nevăzut D-trescu 52 Renek O 69 Bogey Stecker 61 Voliageoise Dragomir 59 j. Stingher Painter 54 Clonni Csillag 61 j. Biz-Biz O 50 j. Amok x 61 Umso O 52 Fidibusz O 63 Milton f. Gill 61 Noli me tiljitrere Golovkin ■!) Fleur d’AmourO 57 j. cowboy O 56 III. PREMIUL LA GONDOLA Handicap 1600 m. (P. V.) Noii me tangere Grevist Tamborina Ferbli 70 1000 m. (P. Mierlei Sorin Vindea Bidou Barkra es Pompei Tiber Căpșuna N­uf­ăr Bambina Mia Buas Saladin Vultur Ferguson N.) I 55 O 52 O 54 Flock art 50 j. Stocka 60 D-trescu 52 O 55 O 50 ,i. F. GRI 58 O 56 .i. Golovkin 60 O 58 Sydenham 52 ,i. Milton 54 V. PREMIUL COARBONIER 1300 m. (P. V.) Leuistean Rep­dez-Vous Mo­ja Lutka Midnight Leustean II Gouverneur Jupiter Chibit Jak Miorita IV. PREMIUL CORA Alergare de garduri 3000 de m. (P. N. ei P- V.) O 56 j. o 54 ? 50 j. 0 58 j. 0 56 Csillag58 j. O 63 O 53 T­orga61 j. Golovkin 53 Sans Souci Fetica Doping Grănicer Bun Venit. Gallus Wiener Wald Cláiretté Zi zica Baronin Lele Dragă Redivivus Baron Fleur d’Amour Kilia Obârșia Konok Baronin O F. GUI 64 Dragomir 63 O 62 j.1 Jar Stecker 62 j. Jara O 61 j. Uitări 60 O 60 O 59 j. _____ Csillag 59 j.­­ Caraiman P­uiu 59 j. Cocos V. Horvath 59 Electr­a Fără Nume Raliat Fidibusz Grevist O 63 j. Gollei 60­­ O 61 j. Stănescu 66 j. O 68 Rauch mart­er 63 j. O 63 j. Csillag 69 j. O 62 j. O 76 Syndel L. 68 j. O 62 O 66 j. O 61 j. G. Horváth 68 j. O. 74 Sehnellein 66 j. Újvári 71 O 60 Mondiala asociaţie de filme Sw­ensk-Hemberg-Ufa, suedezo-ger­­mană, a hotărât realizarea unui film în care vor figura 7 roluri femenine. Aceste roluri vor fi interpretate de cele mai frumoase 7 femei din Europa şi anume din Franţa, Anglia, Germania, Unga­ria şi, după intervenţia noastră, România.­­ Comitetul central care are sed­iul în Berlin ne-a împuternicit să organizăm acest concurs strângând un număr cât mai mare de concurente, din care comitetul central va alege trei persoane. Prima, consacrată ca cea mai frumoasă femee din România, va interpreta unul din cele 7 roluri principale, reprezentând frumuse­­ţea românească, alături de celelalte frumuseţi europene şi va fi TRIMISA PE SPEZELE NOASTRE LA BERLIN, pentru acest scop. Filmul odată realizat va fi reprezentat In toată lumea. A doua frumuseţe va primi un premiu In numerar de 5000 lei, iar a treia un baremiu de 3000 lei. U OER-FILM Bd. Elisabeta 9 CONDIŢIILE PARTICIPĂRII:­ 1) Participantele trebue să fie născute în România. 2) Să trimeată o fotografie cât mai recentă. 4 * 3) O scurtă biografie. 4) Indicaţiuni precise privind înălţimea, talia, culoarea părului, ochilor. 5) Numele sau pseudonimul şi adresa exactă pentru a putea fi a­nunţate la timp.­­ 6) Toate acestea vor fi trimise până maximum în ziua de 5 Au­gust a. c. la sediul societăţii Oer­film, Bul. Elisabeta 9, după care fată nu se va mai lua nimic în consideraţie. Comisiunea din Bucureşti va fi compusă din 6 persoane şi anu­me 2 doamne şi 4 domni, al căror nume va fi anunţat după închi­derea concursului. CONCURSUL ACESTA FIIND UNUL DIN CELE MAI MARI ORGANIZATE PANA AZI, IN EUROPA, ŞI ŢINÂND SEAMA DE SERIOZITATEA CASELOR ORGANIZATOARE, Der­ film, Bucureşti işi asumă răspunderea faţă de participante şi în consecinţă invită DOAMNELE şi DOMNIŞOARELE din Ro­­mânia să participe în număr cât mai mare.­­ ESTE O RARA OCAZIE SPRE GLORIE ŞI BOGĂŢIE pen­tru cei ALEŞI şi o FALĂ pentru ţara întreagă. Scriitorul I. Kreitmaier a scris de curând un foarte interesant volum intitulat „Dominanten” în el care povesteşte o serie de amintiri­­despre Richard Wagner. De­oarece Wagner era împins de la începutul carierei sale de ambiţia de a da un cadru cât se poate de grandios lucrărilor sale, era de la sine înţeles că va părăsi Riga unde funcţiona ca dirijor la micul teatru local. El se hotăra să se ducă la Paris. încercarea a­­ceasta era foarte temerară mai a­­les ca­re ducea în necunoscut, fă­ră suficiente mijloace materiale şi fără să fie stăpânit de un spirit de economie. Banii îi cheltuia aşa cum îi câş­tiga. Ii plăcea să aibă o casă somptuoasă şi să trăiască în mij­locul unei societăţi alese. Alter­narea perioadelor de foame cu ce­le de extremă strălucire îi era mai plăcută de­cât să ducă o exis­tenţă monotonă dar sigura. Cu toate că era lipsit de bani părăsi după o jumătate an de şedere la Paris, locuinţa sa simplă, spre a se instala în partea oraşului mai­­ apropiată de lumea artistică. Când s’a reîntors în 1859 la Paris, îşi inchirie imediat o locu­­iinţă de 4000 fr. de­oarece vându­­se cu puţin timp înainte dreptu­­rile de proprietate asupra încă ne­terminatei „Trilogii a Niebe­nn­­igilor”,­­ îşi mobilă casa cât se poate de somptuos ceea ce contribui bine­înţeles să-i reducă banii. Când voi să-şi instaleze un salon în no­ua locuinţă, constată că erau ne­cesare cheltueli pe care nu le pre­văzuse. Pentru soţia sa îşi angajă o ca­meristă, iar pentru el un servitor­­ cu livrea, pe care a trebuit s’o plă­tească foarte scump. Pe amicul său Cornelius îl aduse pe o jumă­tate de zi dela Jena la Mainz spre a-i citi libretul „Maeştrilor cântă­reţi din Nürnberg” şi-i dădu pen­tru aceasta 100 de fr. ca bani de drum. Cu asemeni cheltueli banii i se topeau văzând cu ochii, dar recep­ţiile pe cari le da Miercurea erau din ce în ce mai pompoase. Din cauza aceasta el primea cu­ plăce­re orice ajutor ce i se trimitea în secret, dacă bine înţeleg i se părea destul de apreciabil ca să merite atenţia sa. A fost foarte neplă­cut impresionat când află că­­ami­cii săi din Paris au organizat o colectă în cercul germanilor din Paris spre a-l scăpa de jena fi­nanciară care devenea din ce în ce mai acută. A refuzat pur și simplu spunând că svonurile cuta că s-ar afla în jenă financiară sunt cu totul neîntemeiate. Pentru sumele mai mici, Wag­ner nu mai avea de­cât un surâs. Primind într’o zi 20 napoleoni ca onorar teatral, spuse unui amic al său că nu ştie ce ar putea face cu această sumă­­; despre cei 90 de taleri pe cari i-a obţinut vân­­zându-şi o tabacheră de aur pe care i-o dăruise marele duce de Baden, spuse că înseamnă „o în­viorare a existenţei sale”, iar 75 de franci primiţi ca tantieme i-a primit „şi bine şi rău dispus”. Nu este astfel de mirare ca edi­torul său Schott, care îi plătea o­­norariile anticipat, n’a mai vrut să-i dea nici un ban, şi că cumna­tul său Friedrich Brackbaug a re­fuzat să-l mai ajute­­,nefiind de acord cu cheltuelile exagerate pe cari le făcea”. Nu-i mai rămânea de­cât să ia bani pe poliţe pe cari ca să le a­­chite lua bani din altă parte, bine­înţeles tot pe poliţe. Cu toată starea sa materială ex­ trena de precară, Wagner îşi păs­tra buna dispoziţie. In noaptea de anul nou 1840 veniră să-l vizite­ze un grup de prieteni, aducând cu ei de-ale mâncării şi de-ale bău­turii, spre a îngropa în veselie a­­nul vechiu. Petrecerea aceasta se termină într’o adevărată orgie. După ce băuse şampanie şi punch, Wagner se sui pe o masă, şi ţinu amicilor o cuvântare, ară­ta,îi du-le ghetele cam­ după cum, spunea el „nu mai erau de­cât o încălţăminte aparentă, tălpile fi­ind cu totul rupte”. Situaţia sa precară ajunse în curând tragică. In momentul când sora sa Cecilia veni cu soţul ei să petreacă la fratele ei, mândria lui Wagner fu greu jignită când a trebuit­­să puie pe sora sa în cu­rent cu lipsurile pe cari le ducea. Intr’o bună zi, rămânând fără nici un ban, se sculă în revărsa­tul zorilor și se duse pe jos la Pa­ris spre a-și găsi ceva parale de la, vre­un cunoscut. Umblă toată ziua să facă roit de cel puţin 5 franci şi neavând nici un rezul­tat, se întoarse noaptea obosit, pe jos, la Medon. In cele din urmă, Wagner pu­se capăt acestei situaţii chinuitoa­re vânzând cu 500 franci textul „Olandezul sburător”. De­oarece avu însă neprevederea să-şi închi­rieze altă casă îninte de expira­rea contractului vechiu, a fost ne­voit să plătească chiria dublă și cei 500 franci s’au ei isprăvit foarte repede. I Din Istoria muzicii lin lui a Ini Riduri Dam „Revue de litterature compa-­­ rée” a publicat o ultimă scrisoa-­ re dintre cele inedite ale lui Sei­ne, care aducea pe neaşteptate o caracterizare speţei scriitorului de geniu. Punea această scrisoa­re în ochii lumei, lumina unui veac nou, fapte petrecute, odată, fapte cari se prea califică, şi ai căror eroi sunt pururea scriitorii săraci. 11 Este vorba de pensiunea de 4.800 franci pe care o primea po­etul german din fondurile secrete ale ministerului afacerilor streine în Franţa, şi pe care Laonartine, (tot un poet...!) o suprimase în urma scandalului provocat prin pu­blicarea în „Revue retrospective” dela 1 Martie 1848, a listei pen­sionarilor vechiului guvern, pe ca­re figura şi Heine. Amărăciunea acestei scrisori, în care s’a imprimat pentru tot­­deuna un document omenesc, va servi şi zilelor noastre cu ceva.­­ Dar o să recapitulăm faptele în ordinea lor cronologică. „Augsbourger Tageblatt” fuse­se mult prea sever cu Henric Hei­ne, învinuindu-l că ar fi primit bani de la Guizot pentru artico­lele sale francofile. Heine, bineînțeles, răspunsese negând faptul, dar recunoscând că dacă, într’adevar, a primit vre­­o­dată bani de la Guifot, a fost nu pentru a-şi vinde opinia şi sen­timentele, ci pentru un ajutor, o pomană, o mare pomană, pe care poporul francez o dădea atâtor mii de streini de talent cari sufe­riseră în ţara lor de pe urma spi­ritului lor revoluţionar. In sfâr­şit, aceşti martirizaţi în propria lor ţară, îşi găseau în Franţa că­minul. Acestea erau explicaţiile lui Heine cu puţin înainte de moar­­­tea sa. Paralizia generală care-l imobilizase în pat (şedea pe atun­ci în Grande Rue de Fassy 64) îl punea în imposibilitate de a mai câştiga ceva pentru a-şi în­­­griji boala. De aceea la 23 iunie 1848, Heine scrise marchizului de Lagrange următoarea scri­soare: - -f ■w­­ „Dacă eşti întâmplător la Pa­ris şi timpul frumos îţi permite, fă, te rog, o plimbare în Bois de Boulogne, şi la reîntoarcere, o­­­preşte-te zece minute la Passy, Grande Rue 64, unde ai să gă­seşti un biet poet german care e­­xercită actualmente proasta mese­rie de muribund. Vai, de când te-am văzut ul­tima oară, boala s’a înrăutăţit, şi paralizia mea a pus stăpânire pe tot ce am în mine muritor. Pi­­­cioarele mele n’au supravieţuit că derei rcgatului ai aiuU uum si immammmHmsmamnssBasssssrmm­ ibont» „Cum vezi, nu pot veni eu la­­d-ta. Iţi cer bunăvoinţa unei vi­zite din care mă voiu alege poate cu câteva sfaturi bune, dacă nu­­ chiar cu o consolare, în ceea ce pri­­veşte inserţiunea mea din „Gaze­tte d’Augsbourg” de acum cinci săptămâni.­­ Citirea acestei triste fabricaţi­­uni îţi va da să înţelegi că sufe­rinţele mele morale s’au asociat de moarte cu torturile fizice. Că orgoliul meu a avut mult de suferit când am scris în plină gazetă a Augsburgului. Şi în fa­ţa întregei Germanii ea am cerut pomană Franţei, ca toate haima­nalele refugiate. Şi am făcut acea­stă umilitoare mărturisire, fără să adaug, din modestie, că ajuto­­­rul pe care ani l-a întins guver­nământul francei, fusese deter­minat şi de faima numelui meu, şi că Franţa putea fi chiar recu­noscătoare unui poet şi om de li­tere care totdeauna a luptat de bună voe în interesul ei şi îm­­­potriva Franzosenfresser-ilor du­pă cum ştii. ’Această pensiune care m’a co­stat atâtea perfide reproşuri de la inamicii de peste Rin, îmi era datorită în Franţa. Am să-ţi des­­tăinuesc multe şi ai să fii uluit de ce vei afla. Dar ceea ce are să te mire mai mult, va fi aceea că nenorocita mea pensiune a fost su­primată de unul de la care mă aş­teptam cel mai puţin; — de d-l de Lamartine!... Da, d. de Lamartine a supri­­­mat pensiunea unui poet sărac şi bolnav, care se numeşte Henric Hana. E de necrezut, dar cu toate as­tea e un fapt şi faptul va fi du­reros consemnat în acel faimos martirolog care se numeşte Deut­sche« Dichterleben !... E drept, că pe deoparte eu în­sumi am provocat aceasta autori­zând pe şeful biuroului contabili­­tăţei să roage din partea mea pe d. de Lamartine să-mi suprime de tot pensiunea mai bine decât s’o supună acelor reduceri pe cari pen­siunile şi necesităţile din Februa­rie le-ar fi dictat. M’aşi fi supus de bună voe, ca atâţia alţii, m’aşi fi acomodat cu o astfel de reducere dacă ea mi­­ar fi fost propusă de unul dintre acei miniştri cari s’au ilustrat nu­mai prin plantaţia arborilor Li­bertăţii şi nu culturei idealiste a laurilor. Dar această reducere făcută de d. de Lamartine, aşa, cum a fost făcută, este în acelaş timp o criti­că, o critică cu atât mai copleşi­toare, cu cât venea de sus. D. de Lamartine a şters nume­le meu de pe lista departamentu­lui Afacerilor streine. Am aflat în urmă că d. de La­martine, când a făptuit ceea ce a făptuit, mă credea foarte bogat, era sigur că am o rentă de 25.000 (douăzeci şi cinci mii de franci) —eu, ale cărui bogăţii nu există decât în ruinele Pa­lasului, ar­mer Teufel von Dichter der ich bin! * « 9 * 9 • 1 • 1 • 4 Nu ştiu ce ţi-am scris. Ştii poa­te că în timpul din urmă am or­bit. Scrisoarea aceasta m’a alinat­­ mult”. Henri Heine Sunteft muîțumft&sr Dgfitsda sâffifettb frujmwwţîî flar băgaţi de seamă ca transpir» liunea şi mirosul ei neplăcut să tr» distrugă farmecul Dv.­­ Pentm­« evita acest inco­nvenient întreb» înţaţî de două ori pe săptămâni fie desubtul braţelor toaletă antiseptici. ODQ-RO.WO Veritabilul produs american cel mai bun preventiv împotriva transei» raţiune! şi a sudoarei. /Flaconul mic Lei: 130.-- / ‘ Flaconul mare LeL 200­­­­0* Vânzare la Parfumerii, Droguetil, FI de lux macii şi magazine ,ODO*HO-NO, Calea Victoriei 39 tropotii „ODO-nO-NO“, Suporof Colt VINDECA DURERI DE CAP S NERVOASE-­ REUMATICE MIGRENE * Mantale de Cauciuc Pardesisiri cu 2 feţe Civile şi Militare găsiţi la Fabrica „BERmaRD“ Str. Colţei Nr. 20. Etaj. Tel. 65/60 Haine şi Lamartine O scrisoare a lui Heine M MM ■ CEASORNICE â7\ • mmm nt»»'.',' ww.w*swit TEATRUL „CĂRĂBUŞ" Comnanta de reviste C. TĂNASE in fiecare seară la orele 2 $l un sfert „Este dar s’a isprăvit“ Revistă In 2 acte şi 10 tablouri de d-nii Mircea Rădulescu si Alfred Mosalu Balet Montare fastuoasa ■ pr­: C­ .Qio­or, Biletele le cassa Timitul VER TEATRUL NOU Calea Văcăr®*F. 36 Compania de reviste Nae Tamesca ULTIMELE ZILE AL MARELUI SUCCESM TREANCa FLEANCA MERE ACRE Revista in 2 acte si un prolog du ion Pribeagă Ce bine e la bari Roasa si la ea In alegorl Pat şi Patachon la Vaţi vă tăraţa In galop Biu (in­ Him Bon­ Isvoarele cele mai bogate de safe­­ fer radioactiv, conflaiuul acid carbonic, bae curativă pentru bolnavii de cord, dispune de toate metodele de vindecare a terpiei moderne la afectiv­­eile cordului, muşchii inimei, palpitaţii, împietrirea arterelor. Recomandat la boli de femei , inflamaţii acute, tramspiraţiii, tritaţia sângelui, gută, Rheuma şi afecţiuni nervoase (Tabes), la boli de rinichi şi băşică, inflamaţii acute ale rinichilor progtatită, etc... Băi naturale de acid carbonic, sare şi fer­­cură de băut, bucătărie eftină, îngrijiră excelentă, preţuri 10.000 inegati pe an in Rusia moderate ___ _ După datele statistice, care au fost publicate acum câteva zile se rînneacă în râul Moscova în mediu 12 persoane pe zi. In anul acesta s’au înnepat la Moscova câteva sute de persoane. In în­treaga Rusie se îneacă într’un an aproape 10.000 persoane. Cetățene marchiz. 1 RAMPA. 52.000 copii criminali in Rusia „Vecerniaia Gazeta” din Mos­cova anunţă că în Rusia sovietică lucrează în prezent 300 de comi­sii, cari cercetează actele crimi­­male ale persoanelor minore şi în special ale copiilor. Acestor com­i­sii au fost înaintate 35.000 ce­reri, prin cari se dau în judeca­tă peste 52.000 minori. 50 la sută din vinovaţi au comis furturi, iar restul banditisme şi omoruri. Misiunea comisiilor este să lupte energic contra acestor decăderi şi să lucreze în special în direcţia unei îndreptări peda­gogice. Sfaturi practice Ca să curăţi mătasea neagră, serjul sau orice stofă de lână neagră, pune pe un burete cafea­­tare, care a fost strecurată aşa freacă uşor materia. In felul a­­cesta materia nu numai că se cu­­ TUTOR pentru domni. Prezervativ din cel mai fin p­ra­­gumi, garantat că nu se rupe, încer­cat şi foarte mult recomandat. Câii­­■ate neîntrecută şi garanţie deplină pentru fiecare bucată. De găsit în toate magazinele de specialitate sau de procurat, în amba­laj discret, totdeauna proaspete, de la Farmax, Braşov, căsuţa poştală 53. Expediţie, contra ramburs în orice parte a ţării. Ambalajul original conţine Patru cutii a câte 3 bucăţi şi costă Lei 136 duzina, fără nici un alt adaos. Vânzarea en-gros la drogherii, farmacii, parfumerii şi magazine cu articole de toaletă, prin AMPHORA S. A., Brașov.

Next