Rampa, august 1926 (Anul 11, nr. 2628-2653)
1926-08-01 / nr. 2628
DUMINICA 11 AUGUST 1936 Alergările de la Floreasca Programul ZIUA XXXIV.a.—SAMATA 31 IULIE Pronosticuri I. PREMIUL THURSO Welter handicap 1000 m. (P. N.) Handicapul Thurso, e aproape sigur ca se va disputa în reprize Oprea are o șansă de prima ordine, judecat după figura făcută ultimia dată, când a dispus de Guy. Cum întâlneşte acuma adversari modeşti şi ca greutate e destul de bine tratat, credem că va fi la sosire. Ca adversari mai serioşi, fiul lui Friar Marius are pe Xenia, ce posedă multă iuţeală, pe Rendez-vous, care de asemenea e un specialist al distanţei şi pe Mirabel, care stă pe o onorabilă formaţie. Indicăm: Oprea, Rendez-vous, şi Xenia. Pr. Vesta nu ar trebui să scape lui Fagey, deşi fiul lui Osaian e un cal atât de decepţionant. Noii me tangere, dacă şi-a mai revenit în urma repausului acordat şi Milton, daca s’a mai familiarizat cu această pistă, sunt singurii adversari mai serioşi ai pensonarului lui Vivian. Deci! Bogey, Noii me tangere ţi Milton, Handicapul La Gondola, e foarte dificil şi va întruni mulţi parianţi. Ţăndărică are un tratament foarte indulgent din partea handicapeutului şi în eventualitatea tufei descărcări, şansa sa devine de prima ordine, acelaş lucru şi pentru Mirakel, dacă pensionarul lui Denibeck va găsi un bun călăreţ, la greutatea strictă din pro- gram.Cai cu şansă mai sunt An- Jca şiDody, iar outsider posibil Mucziska. Indicăm: Ţăndărică, Mirakel şi Anca. Pr. Manarque nu ar trebui să scape lui Bus, de altă clasă decât adversarii cari i se opun. După pensionarul lui Gabons, alegem în ordine pe Nufăr şi Radames. Deci: Bus, Nufăr şi Radames. Pr. Charbonier e la discreţia lui Gouverneur, căruia Mioriţa nu-i va putea opune o prea mare rezistenţă. Jack are şansa următoare. Indicăm: Gouverneur, Mioriţa şi Jack. Pr. Cora, Clairette e mai bine ca oricând şi după stilul în care şi-a adjudecat marea cursă de garduri, nu va putea pierde nici acest premiu. Cocoş nu a arătat mare lucru ultima dată şi la diferenţa actuală, îl socotim barat şi de Caraiman. Indicăm Clairette, Caraiman şi Cocoş. Bastuia artiştilor Actorii în închisoare Ultimul decret pentru modificarea, regimului administrativ al Comedie Franceze, conţine mai multe dispoziţii relative la concediile si absentele societarilor. Sancţiuni severe se vor aplica actorilor cari vor lipsi nemotivat ; de asemeni concediile obţinute se vor resimţi in salariul si mai ales in partagiile de fine de an. In afară ,de acestea se va mai aplica o amendăProportionala cu numărul zilelor abiente plus o amendă zilnică de o sutăde franci, care amendă va putea, fi urcată la două sute de franci la zilele următoare, dacă absentele depășesc durata concediului permis Intr’un an. Oricât ar părea de nev6re aceste masuri luate in interesul bunului mers al teatrului, ele sunt departe de cele in vigoare pe vremea Consulatului sau a Imperiului, când actorii, pentru abateri de la regulament, înfundau pur şi simplu puşcăria. In Franţa, după cum relatează erudita lucrare a d-lui Frnck Brentano, asupra „fiataliliei actorilor” greşelile profesionale erau reprimaite In Teatrul Regal cu o închisoare mai mult sau , mai puţin lungă care se făcea in iFort de I’Eveque până în 1780 şi după această dată în La Force si in Mânăstire, unde Lekain ei a ispăşit două lipsuri neautorizate. Acest mod de represiune n'a fost de altfel aplicat decât in cazuri foarte rare. Lista actorilor francezi încarcerati la Fort de TÉvenue număra mimai două nume : Bonneval și Berruray, actori de frunte Si cei mai indieati pentru dublare, rolurilor mari cari amândoi deodată au neglijat să vină la un spectacol la care atât prezenta unuia cât si a celuilalt era, indispensabilă. In sfârșit a făcut închisoare d-na Bole, care s’a făcut așteptată aproape o oră las un spectacol in 1775, la Marly in prezenta reginei. închisoarea Insă nu avea un caracter infamant ei nici nu era prea riguroasă. Actorul avea voe să Plece din închisoare, atunci când reprezentaţiile afişate mai dinnainte o cereau. El putea primi grafia din afară, putea primi orice vizită şi de oricât de lungă durată. Malé, soţul actriţei încarcerate obţinu chiar libertatea de a-şi consola nevasta zi şi noapte, în tot timpul pedepsei... D-ra Clairon avea în jurul ei o adevărată curte şi a organizat în închisoarea din Fort l’Eveque magnifice recepţii. Dar lanţurile, chiar când sunt de aur, tot lanţuri sunt. Abia în 1789, actorii au făcut să se simtă in societate résoirtimentul demnităţii rănite. O ideie despre starea lor de spirit ne-o dă „factum”-ul anonim care într’o dimineaţă a Primăverii anului 1789 circulaprin întreg Parisul şi care era intitulat: „Cahier de doléances” , remontrances et instructions de l’Assemblée de tous Ies ordres des theâtres royaux de Paris”. Nu era un colţ al dorinţelor autentice ale actorilor. Autorul anonim e un glumeţ care sub pretextul formulării dorinţelor comedianilor, e preocupat de stilul sau pompos, care însă, chiar când te face să râzi cu hohot» expune totuşi în ..arrière-pensées”, interesele actorilor. Expunerea începe print’o frază spirituală, în felul celor oficial ministeriale. Iată : „Adunarea generală a trei teatre regale (nationale) considerând că fiecare breaslă din Stat a obtinut de la Maiestatea Sa, dreptul de a prezenta reclamatiile si plângerile lor Statelor Generale, (Parlamentului), şi că este peste putinţă ca o breaslă (a actorilor) care le instrueşte pe toate, deoarece cuprinde : mari pontifi, sacrificatori, vestale, împăraţi, regi, prinţi, marchizi, senatori, financiari, procurori şi ţărani, să nu albe libertatea de a prezenta un caet de doleanţe Adunării naţionale, etc., etc. Dar ceea ce cer cu mai multă înverşunare este ca: Pontifii, amiparaţii, regii, etc. să nu mai fie stpuşi sceptrului tiranic al ministrului, al prefectului de poliţie, al deputaţilor şi al altor mici despoţi cari pretind că pot dicta pontifilor, împăraţilor, regilor, etc., cari pretind unei vestale să apară în Public când ea ar vrea mai bine să rămână, cel puţin o seară, acasă”. „Nu se mai poate tolera ca un simplu poliţai să bage la închisoare un, mare pontif, un împărat, un rege etc. (Art. 3). Pugnin’s March Fara giant Oprea Rendez-Vous. Baron Szita Moria Lutka Kerensky • Doping Frau Greii Dragul Marie! Xenia Vernie Mierla Ciocârlia Anilin Mirabel Voinicu Content Muczuska Vendetta O 70 O 67 j. Painter 63 Golovkin 62 Újvári 62 F. Gill 62 O 48 Hanson 48 O-trescu 46 j. M. Anghel 46 j. O. Stecker 46 Sydenham 46 Eglantine Anca Buzagyongye Dody Polcovnic Norocul Meu Faima Cocheta Țăndărică Hanson 56 Painter 57 Sebestyen 56 j. Golovkin 55 j. O 55 O 54 T. Marin 53 j. 52 D. Stecker 52 Steiokza 61Anilin O 48 j. O 60Fuior Iorsra 47 j. T. Marin 59Mirakel Hanson 46 Dracomir 58Vendetta O 44 V. Horvath 57Muczu«ka iHttszka 44 B. Cristea 53Galante O 40 j. Csillag 52Java x 40 j. Stănescu 49Moment O 40 Huszka 49 IV. PREMIUL MONARQUE Mireasa O 46 Enigma O 145 j. Fortuna Iorra 45 j. Enchantment S. Dragomir 45 j. Vraja O 45 Abatage X 45 Java X 45 Carolin T. Marin 45 Deepdale O 45 Merriment S. Dragomir 45 Sans Souce Huiszka 45 Dricar O 45 ÎI. PREMIUL VESTA 1800 m. (P. V.) Nevăzut D-trescu 52 Renek O 69 Bogey Stecker 61 Voliageoise Dragomir 59 j. Stingher Painter 54 Clonni Csillag 61 j. Biz-Biz O 50 j. Amok x 61 Umso O 52 Fidibusz O 63 Milton f. Gill 61 Noli me tiljitrere Golovkin ■!) Fleur d’AmourO 57 j. cowboy O 56 III. PREMIUL LA GONDOLA Handicap 1600 m. (P. V.) Noii me tangere Grevist Tamborina Ferbli 70 1000 m. (P. Mierlei Sorin Vindea Bidou Barkra es Pompei Tiber Căpșuna Nufăr Bambina Mia Buas Saladin Vultur Ferguson N.) I 55 O 52 O 54 Flock art 50 j. Stocka 60 D-trescu 52 O 55 O 50 ,i. F. GRI 58 O 56 .i. Golovkin 60 O 58 Sydenham 52 ,i. Milton 54 V. PREMIUL COARBONIER 1300 m. (P. V.) Leuistean Repdez-Vous Moja Lutka Midnight Leustean II Gouverneur Jupiter Chibit Jak Miorita IV. PREMIUL CORA Alergare de garduri 3000 de m. (P. N. ei P- V.) O 56 j. o 54 ? 50 j. 0 58 j. 0 56 Csillag58 j. O 63 O 53 Torga61 j. Golovkin 53 Sans Souci Fetica Doping Grănicer Bun Venit. Gallus Wiener Wald Cláiretté Zi zica Baronin Lele Dragă Redivivus Baron Fleur d’Amour Kilia Obârșia Konok Baronin O F. GUI 64 Dragomir 63 O 62 j.1 Jar Stecker 62 j. Jara O 61 j. Uitări 60 O 60 O 59 j. _____ Csillag 59 j. Caraiman Puiu 59 j. Cocos V. Horvath 59 Electra Fără Nume Raliat Fidibusz Grevist O 63 j. Gollei 60 O 61 j. Stănescu 66 j. O 68 Rauch marter 63 j. O 63 j. Csillag 69 j. O 62 j. O 76 Syndel L. 68 j. O 62 O 66 j. O 61 j. G. Horváth 68 j. O. 74 Sehnellein 66 j. Újvári 71 O 60 Mondiala asociaţie de filme Swensk-Hemberg-Ufa, suedezo-germană, a hotărât realizarea unui film în care vor figura 7 roluri femenine. Aceste roluri vor fi interpretate de cele mai frumoase 7 femei din Europa şi anume din Franţa, Anglia, Germania, Ungaria şi, după intervenţia noastră, România. Comitetul central care are sediul în Berlin ne-a împuternicit să organizăm acest concurs strângând un număr cât mai mare de concurente, din care comitetul central va alege trei persoane. Prima, consacrată ca cea mai frumoasă femee din România, va interpreta unul din cele 7 roluri principale, reprezentând frumuseţea românească, alături de celelalte frumuseţi europene şi va fi TRIMISA PE SPEZELE NOASTRE LA BERLIN, pentru acest scop. Filmul odată realizat va fi reprezentat In toată lumea. A doua frumuseţe va primi un premiu In numerar de 5000 lei, iar a treia un baremiu de 3000 lei. U OER-FILM Bd. Elisabeta 9 CONDIŢIILE PARTICIPĂRII: 1) Participantele trebue să fie născute în România. 2) Să trimeată o fotografie cât mai recentă. 4 * 3) O scurtă biografie. 4) Indicaţiuni precise privind înălţimea, talia, culoarea părului, ochilor. 5) Numele sau pseudonimul şi adresa exactă pentru a putea fi anunţate la timp. 6) Toate acestea vor fi trimise până maximum în ziua de 5 August a. c. la sediul societăţii Oerfilm, Bul. Elisabeta 9, după care fată nu se va mai lua nimic în consideraţie. Comisiunea din Bucureşti va fi compusă din 6 persoane şi anume 2 doamne şi 4 domni, al căror nume va fi anunţat după închiderea concursului. CONCURSUL ACESTA FIIND UNUL DIN CELE MAI MARI ORGANIZATE PANA AZI, IN EUROPA, ŞI ŢINÂND SEAMA DE SERIOZITATEA CASELOR ORGANIZATOARE, Der film, Bucureşti işi asumă răspunderea faţă de participante şi în consecinţă invită DOAMNELE şi DOMNIŞOARELE din România să participe în număr cât mai mare. ESTE O RARA OCAZIE SPRE GLORIE ŞI BOGĂŢIE pentru cei ALEŞI şi o FALĂ pentru ţara întreagă. Scriitorul I. Kreitmaier a scris de curând un foarte interesant volum intitulat „Dominanten” în el care povesteşte o serie de amintiridespre Richard Wagner. Deoarece Wagner era împins de la începutul carierei sale de ambiţia de a da un cadru cât se poate de grandios lucrărilor sale, era de la sine înţeles că va părăsi Riga unde funcţiona ca dirijor la micul teatru local. El se hotăra să se ducă la Paris. încercarea aceasta era foarte temerară mai ales care ducea în necunoscut, fără suficiente mijloace materiale şi fără să fie stăpânit de un spirit de economie. Banii îi cheltuia aşa cum îi câştiga. Ii plăcea să aibă o casă somptuoasă şi să trăiască în mijlocul unei societăţi alese. Alternarea perioadelor de foame cu cele de extremă strălucire îi era mai plăcută decât să ducă o existenţă monotonă dar sigura. Cu toate că era lipsit de bani părăsi după o jumătate an de şedere la Paris, locuinţa sa simplă, spre a se instala în partea oraşului mai apropiată de lumea artistică. Când s’a reîntors în 1859 la Paris, îşi inchirie imediat o locuiinţă de 4000 fr. deoarece vânduse cu puţin timp înainte drepturile de proprietate asupra încă neterminatei „Trilogii a Niebennigilor”, îşi mobilă casa cât se poate de somptuos ceea ce contribui bineînţeles să-i reducă banii. Când voi să-şi instaleze un salon în noua locuinţă, constată că erau necesare cheltueli pe care nu le prevăzuse. Pentru soţia sa îşi angajă o cameristă, iar pentru el un servitor cu livrea, pe care a trebuit s’o plătească foarte scump. Pe amicul său Cornelius îl aduse pe o jumătate de zi dela Jena la Mainz spre a-i citi libretul „Maeştrilor cântăreţi din Nürnberg” şi-i dădu pentru aceasta 100 de fr. ca bani de drum. Cu asemeni cheltueli banii i se topeau văzând cu ochii, dar recepţiile pe cari le da Miercurea erau din ce în ce mai pompoase. Din cauza aceasta el primea cu plăcere orice ajutor ce i se trimitea în secret, dacă bine înţeleg i se părea destul de apreciabil ca să merite atenţia sa. A fost foarte neplăcut impresionat când află căamicii săi din Paris au organizat o colectă în cercul germanilor din Paris spre a-l scăpa de jena financiară care devenea din ce în ce mai acută. A refuzat pur și simplu spunând că svonurile cuta că s-ar afla în jenă financiară sunt cu totul neîntemeiate. Pentru sumele mai mici, Wagner nu mai avea decât un surâs. Primind într’o zi 20 napoleoni ca onorar teatral, spuse unui amic al său că nu ştie ce ar putea face cu această sumă; despre cei 90 de taleri pe cari i-a obţinut vânzându-şi o tabacheră de aur pe care i-o dăruise marele duce de Baden, spuse că înseamnă „o înviorare a existenţei sale”, iar 75 de franci primiţi ca tantieme i-a primit „şi bine şi rău dispus”. Nu este astfel de mirare ca editorul său Schott, care îi plătea onorariile anticipat, n’a mai vrut să-i dea nici un ban, şi că cumnatul său Friedrich Brackbaug a refuzat să-l mai ajute,nefiind de acord cu cheltuelile exagerate pe cari le făcea”. Nu-i mai rămânea decât să ia bani pe poliţe pe cari ca să le achite lua bani din altă parte, bineînţeles tot pe poliţe. Cu toată starea sa materială ex trena de precară, Wagner îşi păstra buna dispoziţie. In noaptea de anul nou 1840 veniră să-l viziteze un grup de prieteni, aducând cu ei de-ale mâncării şi de-ale băuturii, spre a îngropa în veselie anul vechiu. Petrecerea aceasta se termină într’o adevărată orgie. După ce băuse şampanie şi punch, Wagner se sui pe o masă, şi ţinu amicilor o cuvântare, arăta,îi du-le ghetele cam după cum, spunea el „nu mai erau decât o încălţăminte aparentă, tălpile fiind cu totul rupte”. Situaţia sa precară ajunse în curând tragică. In momentul când sora sa Cecilia veni cu soţul ei să petreacă la fratele ei, mândria lui Wagner fu greu jignită când a trebuitsă puie pe sora sa în curent cu lipsurile pe cari le ducea. Intr’o bună zi, rămânând fără nici un ban, se sculă în revărsatul zorilor și se duse pe jos la Paris spre a-și găsi ceva parale de la, vreun cunoscut. Umblă toată ziua să facă roit de cel puţin 5 franci şi neavând nici un rezultat, se întoarse noaptea obosit, pe jos, la Medon. In cele din urmă, Wagner puse capăt acestei situaţii chinuitoare vânzând cu 500 franci textul „Olandezul sburător”. Deoarece avu însă neprevederea să-şi închirieze altă casă îninte de expirarea contractului vechiu, a fost nevoit să plătească chiria dublă și cei 500 franci s’au ei isprăvit foarte repede. I Din Istoria muzicii lin lui a Ini Riduri Dam „Revue de litterature compa- rée” a publicat o ultimă scrisoa- re dintre cele inedite ale lui Seine, care aducea pe neaşteptate o caracterizare speţei scriitorului de geniu. Punea această scrisoare în ochii lumei, lumina unui veac nou, fapte petrecute, odată, fapte cari se prea califică, şi ai căror eroi sunt pururea scriitorii săraci. 11 Este vorba de pensiunea de 4.800 franci pe care o primea poetul german din fondurile secrete ale ministerului afacerilor streine în Franţa, şi pe care Laonartine, (tot un poet...!) o suprimase în urma scandalului provocat prin publicarea în „Revue retrospective” dela 1 Martie 1848, a listei pensionarilor vechiului guvern, pe care figura şi Heine. Amărăciunea acestei scrisori, în care s’a imprimat pentru totdeuna un document omenesc, va servi şi zilelor noastre cu ceva. Dar o să recapitulăm faptele în ordinea lor cronologică. „Augsbourger Tageblatt” fusese mult prea sever cu Henric Heine, învinuindu-l că ar fi primit bani de la Guizot pentru articolele sale francofile. Heine, bineînțeles, răspunsese negând faptul, dar recunoscând că dacă, într’adevar, a primit vreodată bani de la Guifot, a fost nu pentru a-şi vinde opinia şi sentimentele, ci pentru un ajutor, o pomană, o mare pomană, pe care poporul francez o dădea atâtor mii de streini de talent cari suferiseră în ţara lor de pe urma spiritului lor revoluţionar. In sfârşit, aceşti martirizaţi în propria lor ţară, îşi găseau în Franţa căminul. Acestea erau explicaţiile lui Heine cu puţin înainte de moartea sa. Paralizia generală care-l imobilizase în pat (şedea pe atunci în Grande Rue de Fassy 64) îl punea în imposibilitate de a mai câştiga ceva pentru a-şi îngriji boala. De aceea la 23 iunie 1848, Heine scrise marchizului de Lagrange următoarea scrisoare: - -f ■w „Dacă eşti întâmplător la Paris şi timpul frumos îţi permite, fă, te rog, o plimbare în Bois de Boulogne, şi la reîntoarcere, opreşte-te zece minute la Passy, Grande Rue 64, unde ai să găseşti un biet poet german care exercită actualmente proasta meserie de muribund. Vai, de când te-am văzut ultima oară, boala s’a înrăutăţit, şi paralizia mea a pus stăpânire pe tot ce am în mine muritor. Picioarele mele n’au supravieţuit că derei rcgatului ai aiuU uum si immammmHmsmamnssBasssssrmm ibont» „Cum vezi, nu pot veni eu lad-ta. Iţi cer bunăvoinţa unei vizite din care mă voiu alege poate cu câteva sfaturi bune, dacă nu chiar cu o consolare, în ceea ce priveşte inserţiunea mea din „Gazette d’Augsbourg” de acum cinci săptămâni. Citirea acestei triste fabricaţiuni îţi va da să înţelegi că suferinţele mele morale s’au asociat de moarte cu torturile fizice. Că orgoliul meu a avut mult de suferit când am scris în plină gazetă a Augsburgului. Şi în faţa întregei Germanii ea am cerut pomană Franţei, ca toate haimanalele refugiate. Şi am făcut această umilitoare mărturisire, fără să adaug, din modestie, că ajutorul pe care ani l-a întins guvernământul francei, fusese determinat şi de faima numelui meu, şi că Franţa putea fi chiar recunoscătoare unui poet şi om de litere care totdeauna a luptat de bună voe în interesul ei şi împotriva Franzosenfresser-ilor după cum ştii. ’Această pensiune care m’a costat atâtea perfide reproşuri de la inamicii de peste Rin, îmi era datorită în Franţa. Am să-ţi destăinuesc multe şi ai să fii uluit de ce vei afla. Dar ceea ce are să te mire mai mult, va fi aceea că nenorocita mea pensiune a fost suprimată de unul de la care mă aşteptam cel mai puţin; — de d-l de Lamartine!... Da, d. de Lamartine a suprimat pensiunea unui poet sărac şi bolnav, care se numeşte Henric Hana. E de necrezut, dar cu toate astea e un fapt şi faptul va fi dureros consemnat în acel faimos martirolog care se numeşte Deutsche« Dichterleben !... E drept, că pe deoparte eu însumi am provocat aceasta autorizând pe şeful biuroului contabilităţei să roage din partea mea pe d. de Lamartine să-mi suprime de tot pensiunea mai bine decât s’o supună acelor reduceri pe cari pensiunile şi necesităţile din Februarie le-ar fi dictat. M’aşi fi supus de bună voe, ca atâţia alţii, m’aşi fi acomodat cu o astfel de reducere dacă ea miar fi fost propusă de unul dintre acei miniştri cari s’au ilustrat numai prin plantaţia arborilor Libertăţii şi nu culturei idealiste a laurilor. Dar această reducere făcută de d. de Lamartine, aşa, cum a fost făcută, este în acelaş timp o critică, o critică cu atât mai copleşitoare, cu cât venea de sus. D. de Lamartine a şters numele meu de pe lista departamentului Afacerilor streine. Am aflat în urmă că d. de Lamartine, când a făptuit ceea ce a făptuit, mă credea foarte bogat, era sigur că am o rentă de 25.000 (douăzeci şi cinci mii de franci) —eu, ale cărui bogăţii nu există decât în ruinele Palasului, armer Teufel von Dichter der ich bin! * « 9 * 9 • 1 • 1 • 4 Nu ştiu ce ţi-am scris. Ştii poate că în timpul din urmă am orbit. Scrisoarea aceasta m’a alinat mult”. Henri Heine Sunteft muîțumft&sr Dgfitsda sâffifettb frujmwwţîî flar băgaţi de seamă ca transpir» liunea şi mirosul ei neplăcut să tr» distrugă farmecul Dv. Pentm« evita acest inconvenient întreb» înţaţî de două ori pe săptămâni fie desubtul braţelor toaletă antiseptici. ODQ-RO.WO Veritabilul produs american cel mai bun preventiv împotriva transei» raţiune! şi a sudoarei. /Flaconul mic Lei: 130.-- / ‘ Flaconul mare LeL 2000* Vânzare la Parfumerii, Droguetil, FI de lux macii şi magazine ,ODO*HO-NO, Calea Victoriei 39 tropotii „ODO-nO-NO“, Suporof Colt VINDECA DURERI DE CAP S NERVOASE- REUMATICE MIGRENE * Mantale de Cauciuc Pardesisiri cu 2 feţe Civile şi Militare găsiţi la Fabrica „BERmaRD“ Str. Colţei Nr. 20. Etaj. Tel. 65/60 Haine şi Lamartine O scrisoare a lui Heine M MM ■ CEASORNICE â7\ • mmm nt»»'.',' ww.w*swit TEATRUL „CĂRĂBUŞ" Comnanta de reviste C. TĂNASE in fiecare seară la orele 2 $l un sfert „Este dar s’a isprăvit“ Revistă In 2 acte şi 10 tablouri de d-nii Mircea Rădulescu si Alfred Mosalu Balet Montare fastuoasa ■ pr: C .Qioor, Biletele le cassa Timitul VER TEATRUL NOU Calea Văcăr®*F. 36 Compania de reviste Nae Tamesca ULTIMELE ZILE AL MARELUI SUCCESM TREANCa FLEANCA MERE ACRE Revista in 2 acte si un prolog du ion Pribeagă Ce bine e la bari Roasa si la ea In alegorl Pat şi Patachon la Vaţi vă tăraţa In galop Biu (in Him Bon Isvoarele cele mai bogate de safe fer radioactiv, conflaiuul acid carbonic, bae curativă pentru bolnavii de cord, dispune de toate metodele de vindecare a terpiei moderne la afectiveile cordului, muşchii inimei, palpitaţii, împietrirea arterelor. Recomandat la boli de femei , inflamaţii acute, tramspiraţiii, tritaţia sângelui, gută, Rheuma şi afecţiuni nervoase (Tabes), la boli de rinichi şi băşică, inflamaţii acute ale rinichilor progtatită, etc... Băi naturale de acid carbonic, sare şi fercură de băut, bucătărie eftină, îngrijiră excelentă, preţuri 10.000 inegati pe an in Rusia moderate ___ _ După datele statistice, care au fost publicate acum câteva zile se rînneacă în râul Moscova în mediu 12 persoane pe zi. In anul acesta s’au înnepat la Moscova câteva sute de persoane. In întreaga Rusie se îneacă într’un an aproape 10.000 persoane. Cetățene marchiz. 1 RAMPA. 52.000 copii criminali in Rusia „Vecerniaia Gazeta” din Moscova anunţă că în Rusia sovietică lucrează în prezent 300 de comisii, cari cercetează actele crimimale ale persoanelor minore şi în special ale copiilor. Acestor comisii au fost înaintate 35.000 cereri, prin cari se dau în judecată peste 52.000 minori. 50 la sută din vinovaţi au comis furturi, iar restul banditisme şi omoruri. Misiunea comisiilor este să lupte energic contra acestor decăderi şi să lucreze în special în direcţia unei îndreptări pedagogice. Sfaturi practice Ca să curăţi mătasea neagră, serjul sau orice stofă de lână neagră, pune pe un burete cafeatare, care a fost strecurată aşa freacă uşor materia. In felul acesta materia nu numai că se cu TUTOR pentru domni. Prezervativ din cel mai fin pragumi, garantat că nu se rupe, încercat şi foarte mult recomandat. Câii■ate neîntrecută şi garanţie deplină pentru fiecare bucată. De găsit în toate magazinele de specialitate sau de procurat, în ambalaj discret, totdeauna proaspete, de la Farmax, Braşov, căsuţa poştală 53. Expediţie, contra ramburs în orice parte a ţării. Ambalajul original conţine Patru cutii a câte 3 bucăţi şi costă Lei 136 duzina, fără nici un alt adaos. Vânzarea en-gros la drogherii, farmacii, parfumerii şi magazine cu articole de toaletă, prin AMPHORA S. A., Brașov.