Rampa, iunie 1927 (Anul 12, nr. 2878-2895)
1927-06-11 / nr. 2887
A/\ •HH* FOILETONUL ZIARULUI „RAMPA" HONORÉ DE BALZAC CURTIZANE.. (Splendorile şi mizeriile vieţii curtizanelor) 98) PARTEA II.a . — Surit modista, d-mă ducesă; în asemenea cazuri e bine să te bizueşti pe persoane a căror discreţie este absolută. N’-am trădat pe nimeni, şi numai D-zeu ştie câtedoamne din lumea mare mi-au încredințat diamantele lor pentru o lună, cerându-mi bijuterii false dar la fel ,cu ale lor. •— Mai ai un nume? întrebă ducesa surâzând de o amintire. ■— Da, d-nă ducesă, sunt d-na de Saint-Estheve în anumite ocazii, dar mă numesc în negoţ d-na Nour,risson. — Bine, bine... răspunse repede ducesa schimbândtonul — Pot, urmă Asia, să aduc mari servicii, căci știu secretele bărbaților, ca și pe ale femeilor. Am făcut multe afaceri cu d. de Marsay, pe care d-na ducesă... — Destul-i destul !... strigă dupsea , ce e cu Lucien ? Dacă iaţie să-l scape, ar trebiu să aibe curajul de a nu pierde vreme cu găteala; de altfel, d-na ducesa nu ar putea să fie mai frumoasă decât este în acest moment. Sunteţi o zână, pe cinstea mea de femee bătrână. Trebue să va suiţi în trăsura mea şi să mergem la d-na de Sérizy, dacă voiţi să evităm nenorociri mai mari chiar decât ar fi moartea puișorului... — Hai, zise ducesa, după o clipă de ezitare. Amândouă, vom putea să-i facem curaj Leontinei... Cu toată activitatea în adevăr infernală a acestei Dorine a ocnei, ceasul arăta două ore, când intră cu ducesa de Manfrigneuse la d-na de Sérizy, care locuia în Chaussee-d’Antin. Dar aci, grafie ducesei, nu pierdură nici o clipă. Amândouă fură îndată introduse la contesa, pe care o găsiră culcată pe un divan, înconjurată de flori scumpe. — Ei bine, zise Asia privind în jurul ei, nu ne poate auzi nimeni. • t V- :$t’ — Ah, scumpa mea, mor! Spune-mi, Diane, ce ai făcut ?... strigă contesa, care sări strângând pe ducesa de brațe și izbucnind în lacrimi. — Haide, Leontine, sunt ocaziuni când femeile ca noi nu trebue să plângă, ci să lucreze, zise ducesa forțând pe contesă să se așeze din nou cu ea pe canapea. Asta studia pe această contesă cu privirea specifică pe care bătrânele viclene o înfig în sufletul unei femei, scormonindu-1 ca un bisturiu într’o plagă. Tovarășa lui Jacques Colba recunoscu atunci urmele celui mai*rav sentiment ce se poate întâlni la o femee din lumea bună: o durere adevărată!... durerea care sapă brazde ce nu se mai şterg, în inimă şi pe faţă. In ţinută, nici cea mai mică cochetărie . Contesa număra pe atunci 45 de primăveri, şi prin capotul său de musti in imprimat, i se vedea corpul fără corset. Ochii încercuiţi de cearcăne negre, obrajii gălbejiți arătau că femeea aceasta plânsese mult. Capotul nu ava cordon. ^ % . . j Dantelele cămăşii erau ofilite, ^ J Părul, strâns suib o bonetă de dantele,_ nu cunoscuse în ultimele 24 de ore îngrijirile pieptenului i;] se vedea un smoc și câţiva cârlionți firavi, căci Leontina uitase să-și pună buclele false. — Iubiți pentru prima oară în viața dv... îi zise Anna solemnă. Leontine zări atunci pe Asia și făcu un gest de de spaimă. B — Cine e, dragă Diane ! întrebă ea pe ducesa de Manfrigneuse. 1 vi * ; '■ etéi — Pe cine vrei să-fi aduc, dacă nu o femee devotată lui Lucien și care e gata să ne servească ! Asta ghicise adevărul. D-na de Sérizy, care trecea drept una dintre cele mai ușuratece femei din elită, avusese cu marchizul d’Aiglemont, o legătură de zece ani. După plecarea marchizului în colonii, devenise nebună după Lucien şi-l despărţise de ducesa de Monfrigneuse, neştiind, că întregul Paris știe de altfel, amorul lui Lucien pentru Esther. D-na de Sérizy era o blondă de stratură mijlocie, care nu părea decât de 30 de ani, firavă fără să fie slabă, albă, cu părul încărunţit; picioarele, mâinile, trupul de o fineţe aristocratică, spirituală ca o Ronquerolles; şi, în consecinţă, răutăcioasă faţă de femei, pe cât era de bună cu bărbaţii. Fusese întotdeauna ferită, prin marea sa avere, prin înalta situaţie a soţului său, prin situaţia fratelui său, marchizul de Ronquerolles, de desfrâul în care ar fi căzut o altă femee ca ea. * Avea un mare merit; era reală în depravarea ei şi îşi mărturisea cultul ce avea pentru moravurile Regenţei. I . 1 iril Dar, la 42 de ani această femee, pentru care bărbaţii fuseseră până atunci jucării plăcute, — văzând pe Lucien fu cuprinsă de o dragoste asemănătoare cu a lui Nucingen pentru Esther. Iubise atunci, după cum îi spusese Asia, pentru prima oară în viaţa sa. Aceste transpuneri de tinereţe sunt mult mai deşi decât s’ar crede la parisiene, la doamnele din înalţi societate, şi cauzează căderile inexplicbile ale unor femei cinstite, în momentul în care ating vârsta de 40 de ani. Ducesa de Monfrigneuse era singură confidentă a acestei pasiuni teribile şi complecte, ale cărei fericiri, de la senzaţiile copilăreşti ale primei iubiri până la Urriaşele nebunii ale voluptăţii, făcea pe Leontine net bună şi nesăţioasă. . . Adevărata iubire, după cum se ştie nu iartă. Descoperind existenţa Estherei, urmă o ruptură dintre cele în care mânia femeei poate să ajungă până la crimă. Apoi, perioada laşităţilor, în voia cărora se lasă iubirea sinceră cu atâta plăcere, sosise. De aceea, de o lună, contesa și-ar fi dat zece ani din viață ca să poată vedea timp de 8 zile pe Lucier. In cele din urmă, ajunsese să accepte rivatitatea Estherei, în clipa când, în acest paroxism de dragoste, izbucni, ca sunetul unei trompete a judecătii din urmă, vestea arestării iubitului ei. Contesa era cât pe aci să moară, iar bărbatul său făcu singur de veghe la căpătâiul ei, căci se temea dtf mărturisirile din timpul delirului. Şi, de 24 de ore, ea trăia cu un pumnal înfipt în inimă, spunând, în friguri, soţului său : . ■ : i -i — Scapa-1 pe Lucien şi nu voi mai trai decât pen* tru tine ! ! ~ Dacă vreţi să-l scăpaţi nu trebue să pierdeţi nici o clipă, — zise Asia scuturând de braţ pe coatee^ E nevinovat, jur pe mama mea J r i f t- yi i * Vilegiatură Viitoarele premiere „Delictul din noaptea nuntei“ la Parcul Oteteleşeanu — —— ,Wi ' Fără ca succesul comediei .„Agenţia de căsătorii” să se fi epuizat," compania de comedii I. P. Cigalia de la parcul Oteteleşeanu anunţă pentru mâine seară Sâmbătă o nouă premieră. D. G. Carussy E vorba de comedia d.lor Arnold şi Bach, autorii comediilor , ,Extemporalul“ şi „Musca spaniolă"' Intitulata „Die vertagte Nacht“. Reprezentată în trecuta stagiune pe una din cele mai importante scene berlineze, piesa a ajuns la 300 de reprezentaţii în şir. E o farsă extrem de amuzantă şi plină de peripeţii pe care compania de la Parcul Oteteleşianu o va juca în flocalizarea delor A. Nora şi I. P. Cigalia, intitulată „Delictul din noaptea nunţii’’. INTERPRETAREA D. I. P. Cigalia va juca rolul unui mare angrosist de cereale, nutreţ şi borhot, iar d-na Veve Cigalia pe al sotiei sale. D-na Tilly Agemolu va apare in rolul unei artiste de variete, iar d.rele Stella Bory si Nely Constantinescu pe fiicele agrosistului. Alte roluri importante vor fi jucate de d-nii G. Carussy, G. Florescu, G. Teodorescu, V. Roseanu’si d.nele Elena Pauly, Eug. ștefănescu, Tantzi Săndulescu, etc. Piesa a fost pusă în scenă de d. I. P. Cigalia. Montarea e făcută în "cadrul unor decoruri noul Casa de sănătate (URMAUE DIN PAGINA l-a) Tot timpul genialul romancier era clar şi-şi dădea seama că e în interesul reputaţiei lui să-şi scutească vizitatorii de scene penibile Doctorul Franklin Grout atestă că în timpul crizei Maupas sânt începea să alerge după vreun obiect imaginar şi invizibil. Şi se plângea că nu-şi poate prinde ideile-Intr’un foileton precedent am publicat interesanta scrisoare a marelui J. K Huymsans, privitoare la nebunia oamenilor de geniu- Se lămurea acolo mai mult decăt s’ar putea spune prin exemple-E destul să anunţăm astăzi că vom putea avea curând una dintre cele mai curioase cărţi în care vom întâlni, în decorul caselor de sănătate pe cei mai mari binefăcători ai omenirii. Gustul exagerat şi indiscreţia secolului nostru vor putea satisface citind pe capitole: Nebunia lui Maupassant, nebunia lui Baudelaire, nebunia lui Verlaine și a încă o sută de nume mari. Din fericire sau din nefericire, geniul românesc nu’a dat până astăzi decât un singur exemplar casei de sănătate: pe “fi M CALD... CALD... CALD... Un soare dogoritor îşi înfige lira cruţare săgeţile lui de foc, în îndrăz, fieţii cari cuteză să-l stea în cale. Căldura e insuportabilă. " Parcul şi grădina „Peste Vale“, sunt în ..exerciţiul funcţiunii". Persoanele, cărora situaţia le pernite, se odihnesc de dimineaţa, până seara aici, răcorindu-se cu aerul ozorificat al pădurilor. Mii de oameni, se răsfaţă goi pe plute, sfidând razele soarelui, cari se Arată neputincioase In fata imensului şarpe, Bistriţa, ce va înghiţi până la 8 către seara," toată căldura ce soairele a reuşit să ne-o infiltreze. Şi roşu de mânie, soarele înaintează din ce în ce spre Ceahlău, răsfrângându-şi ciuda, în apa ce o continuă să curgă nepăsătoare. De după imensul masiv, câteva raţe se profilează ca un ultim salut şi soarele ne părăseşte... Grădina „Peste Vale“ geme de lume multicoloră. Se joacă popiei, se pnănâncă şi se bea. O muzică proastă ,,delectează" publicul, dar... e plăcut. Printre brazi şi in pădure, familii mănâncă şi beau în sunetele viorii lui Călin sau a pathefonului de la „Reformatorul". Cheful e la toartă. Se râde, se cântă, voe bună peste tot, de par’că nici n’ar păsa lumii de scăderea leului, iminenta schimbare de guvern. Incetarea din viată a unui alt ziar local sau mai știu eu ce... Pe un platou retras de lume, o frumoasă pietreancă, ţese visuri de iubire cu un simpatic străin care.i proplite să o lanseze... în cinema. Un domn gras, urcă anevoe sprijinind cu greutate o prea drăguţă elevă de conservator“ care ajută însoţitorului ei la transportul celor ..d’ale mâncării“. Un amator fotograf detaşat dintr’un grup „prinde tabloul" şi dă ocazia unui mic şi interesant scandal. Nişte liceeni flirtează cu o guvernantă. Câţiva tineri pe ale căror tunici se mai observă urmele ,,numărului de ordine", cu capetele subliniate de gulere „take" se agită pe chestia bacalaureatului. Doi „don juani“ admiră la Bistriţa fermele drei N. Un grup mixt charlestonează voios într’un boschet, în timp ce un bolnav de piept „ia aer" şi un altul îşi face mai la o parte ,bala de soare“. • •*•»«»* Noaptea îşi întinde vălul ei negru peste această veselie. Ultimii îmbăiaţi se îmbracă repede. Mesele se depopulează, cheflii pleacă deasemeni. • S • * • ,1 I S * E noaptea târziu. Sub privirea pali .dă a lunii, câteva perechi, însufleţesc ■ grădina luminată doar de câţiva licurici. )! I I I Bistriţa geme neîncetat. Călin lăutarul, nu doarme nici el şi găseşte momentul să cânte tărăgănat şî duios unei simpatice fetiţe ce va să plece: „Rămâi, o nu pleca..." Se aşează apoi, cu’ tristeţe pe iarbă, cuprins de nostalgia tinereţii lui de mult trecute şi adoarme obosit... Perechi, perechi părăsec grădina. E întuneric adânc. Un ultim duet: — Eu cred s’o laşi pentru la toamnă. — Vai ce vorbeşti dragă?.. Şi eu care speram încă pentru săptămâna asta. Te rog, frumosule! Arta mea nu mai poate zace în mine. O să isbucnească odată şi,, cine ştie ce criză o să mai am... Ştii,, tu m’ai., — Ei bine." atunci,, vino mâine la mine şi-ţi dau micuţi, cartea mea de vizită cu care vei putea Intra la orice studio din străinătate.. — „Asta să î-o spui lu’mutu“... cântă Călin trezit din somn de un vis ciudat şi ,,Peste Vale" se face 11. nişte. .':|f!!il.l Tin''’ ' " WALTER Lei 300 cele mai elegante pălării de dame din fetru strein la Fabrica WADELINAW Str. CAROL. 33 (vechi 49") lângă cofetăria Creţulescu, în curtea Biserîceî Teatrul PARCUL OTETENCEANU Compania „Cigalița* Stagiunea de Vară 1927 AGENTIA DE CASATORII __________Comedie bufă în 3 acte de Stark şi Eysler Creţul locurilor: Loje în Fată 500 lei Loje Rangul I 500 lei. Rezervate 120 lei. Stal ÎI 80 lei, Stal II 60 lei inclusiv taxele. TEATRUL CĂRĂBUŞ Compania de reviste C. TANASE Azi şi in fiecare seară ii Revistă în 2 acte si 10 tablouri de N. Kiriţescu cu Natalita Pavelescu, Zuchy Eremia, Ecaterina Vasiliu,Violeta Ionescu, Ligda, Lizica Petrescu, Jeana Doljan şi Titu Protopopescu P. Codruţ, Dan, M. Milian, I. Lorent, Jean Angelescu, Giovani, Ionescu şi Tănase .Montare extraordinară. Mare balet în frunte cu Rozzi-Rozzi şi Ernest Rlscaux şi Marcelle Maury de la opera mare din Paris Montare complectă de la Paris Biletele la casa teatrului NUMAI 15 zile lu Preturi de RECLAMA MĂTĂSURI ULTIMELE Exclusivități PARISIENE IMPRIMEURI la 18«n Ilii®3li inFuft NuIamaÎ in FANTESIURIiii. „regine Calea Vittoriei 50 --------— XX----------- * 7C APA ■m _____________________ initifirifi Un mare nume nou pentru cititorii noştri şi totuşi atât de cunoscut în mişcarea femenistă din România. Un nume de care se leagă toate începuturile, toate creaţiile de societăţi şi căminuri, un chip care nu lipseşte din nici un comitet ce’nscrie pe steagul său muncă. O figură blândă care împarte pretutindeni vorba sa înţeleaptă cuvântul blajin şi sfatul preţios, iată într’un cuvânt pe harnica colaboratoare ce aduce clipă cu clipă ajutorul său de muncă neprecupeţită şi valoroasă celor din jurul său. In mijlocul unui grup de lucrătoare din noua asociaţie a femeilor A. C. F. R., zăresc pe d-na Silvici dând cu voioşte răspunsuri în toate părţile. Mă ’ndrept spre d-sa rugând’o să acorde ,,Rampei’’ o convorbire. PRIMELE ÎNCERCĂRI Pe vremea când la noi, începuseră abia primele dibuiri întru ajutorarea femeii, mă stăpânea marea dorinţă de a înfiinţa o asociaţie care ar fi avut de scop îndrumarea şi ocrotirea prietenelor noastre femei. Mi-am dat însă seamă că nu pot înterprinde nimic căci fără o pregătire serioasă pe terenul acesta, rişti să dai greş. Şi m’am hotărât să plec în străinătate să ’nvăţ şi să văd de aproape cum se organizează şi conduce o asociaţie. In Rozana (Elveţia) unde am stat timp de trei ani„ am urmat şcoala de studii sociale” partea higienică şi îngrijiri medicale. Când m’am întors în ţară, Bucura Dumbravă care-mi era prietenă, m‘a îndemnat să intru la policlinica Regina Elisabeta unde am luat asupra mea secţia de îngrijiri medicale. Vărul meu, Dumitru Neniţescu pe atunci ministru de industrie făcând legea ,,asigurărilor muncitoreşti” ma rugat să iau asupra mea şi să organizeze „policlinica casele medicale muncitoare”, partea medicală şi socială. Am condus’o şapte ani dearândul. CUM A LUAT FIINŢA A. C. F. R. Imediat după războiu M. S. Regina, plecând la Paris, şi împreună cu câteva doamne refugiate acolo printre cari era şi d-na Maria N. Filipescu preşedinta noastră, au fost atrase de o grupare temeinică cu numele de I. W. C. A. (fete) condusă de un comitet de doamne americane Cari cheltuiau sume fabuloase pentru a veni în ajutorul lucrătoarelor și văduvelor de războiu, a bătrânelor și copiilor M. S. Regina împreună cu d-nele din comitet au cerut ajutorul câtorva doamne din asociaţia I. W. C. A, învitându-i în România pentru a da iniţiativa unor căminuri în genul celor înfiinţate la Paris ca şi aiurea. Cum scopul' acelei' societăţi americane este tocmai propaganda, ’ei au primit cu entuziasm şi în 1922 S’a înfiinţat la noi primul cămin sub numele I. W. C. A. . ■ ! Timp de 3 ani, membrele şi colegele americane ne-am dat sprijinul lor admirabil apoi după ce-au văzut că ne putem conduce singure, ne-au părăsit îndreptându-se în alte locuri ca să înceapă munca de la început. ÎNDRUMARE şi OCROTIRE MORALA In calitate de secretară generală a asociaţiei noastre care şi-a schimbat numele de I W. C. A, cum îl purta, în acela de A. C. F. R. asociaţie creştină afemeilor române, mă ocup foarte mult cu îndrumarea şi ocrotirea morală a femeilor. Căutăm să facem o apropiere prietenească, între lucrătoarele, studentele şi funcţionarele ■noastre In aşa fel încât să dispară sfiiciunea din firea lor şi în locul ei săşi facă loc încrederea şi prietenia. Şi căutăm să se poată dezvolta cât mai mult, intelectualiceşte, moraliceşte şi sufleteşte ca să poată într’o zi să ne ia locul şi frânele acestei organizaţii ce vor avea obligaţia să o conducă mai departe. Căutăm să le dăm îndrumări sănătoase căci numai prin sănătatea absolută a unui trup şi minte, putem ajunge să lucrăm şi să înfăptuim o operă socială. Azi, femeea în societate a devenit un factor important şi indispensabil, cu atât mai mare este deci răspunderea pe care ne-o luăm de a crea fiinţe drepte, cinstite desbărate de mentalităţi strâmte, de concepţii învechite şi barbare. Fata se intră în asociaţia noastră învaţă să devină liberă pe acţiunile ei, pe gândirea şi purtarea ei. Ea face ucenicie la noi, apoi încrezătoare în forţele ce le-a căpătat ea merge şi împrăştie mai departe în cele mai ascunse unghere crezul nostru ideile noastre, dorinţele şi nădejdiile noastre. O pleiadă de tinere fete, s’au pornit pe o serie de conferinţe ţinute în casele lor în biurouri sau ateliere, coleglor lor de muncă. Nădejdiile ne sunt mari căci tinereţea este deşteaptă, înţelegătoare şi cuminte. Căminurile noastre se vor înmulţi în raport cu cerinţele ce se vor ivi, până atunci însă, muncă febrilă fără de care nu se poate realiza un progres real şi sănătos. Profesorul Bogdan din Capitala Moldovei păstrează în melancolia sepulcrală a aduceri- lor-aminte, într-o rigidă neschimbare, camera pe care generalul Berthelot a ocupat-o în vremea când sângele gal se vărsa pentru libertatea civilizaţiei din zălogul duşman. Acoperişul ei sfinţit de razele soarelui cari apuneau în Franţa, pentru a se reîntoarce în răsăritul izbândei de a doua zi, acoperă pios acelaş biurou, la care marele soldat inseila diagrama destoiniciei sublimului său geniu şi acelaş... plan care remonta avântul ilustrului trimis, în clipele intimei lui reculegeri. ’ Părerii dar păstrează şi ei la răndul lor, ca într’o evangelică inscripţie, superba dedublare a fiinţei strălucitului oştean dintre strateg şi cântăreţ-O schijă care a cutremurat din temelii ascunzătoarea, a trimis îndată pe eroul — artist deasupra hărţei de pe masa sa de lucru, și o stea care a răsărit pe cer, curând după zadarnica frământare a focosului duşman, a împins spre zâmbetul claviaturei pe artistul-erou! O gavottă anunţa preludiul atacului şi un atac nou pierea înfrânt în melodia gavottei. Un stilet urmărea izbânda de pe hartă, şi o clapă îi preamărea frumuseţea. Muzica era antidotul laşităţii vrăşmaşe, precum glonţul era hypnoticul melodiei pe care generalul îl oferea cu marţialitatea învingătorului. Urgia de afară se asfexia în arterele claviaturei, în vreme ce pedalele zdrobite de bocancii dictatorului, Intimidau măcelul de dincolo de pragul viteazului strateg. Stiletul şovăia o vreme în In ziua de 14 Iunie are loc la ministerul artelor al doilea examen al profesorilor de dans. La sfârşitul acestei luni teatrul carăbuş va da câteva reprezentaţii extraordinare cu concursul comicului Dranem şi al soţiei sale d-na Suzette O. Neil. Dr. I. IUHALOVIGI Specialist Genitourinare.Syphilis Diatermie. Raze Ultraviolete Consul 7—9 dim. 2—8 p. m. Doamne 4—5 sală de aşteptare specială Pasagiul Imobiliara. Scara E, etaj I Luni şi Marţi au loc la teatrul Liric cele două reprezentaţii ale Operei din Cluj cu ,,Fidelio" de Beethoven. A doua premieră a teatrului Nostru din calea Griviţei va fi comedia „Mitică Ghinion” localizate de d. Paul Gusty. In primele roluri d-nele Toto Ionescu, Nora Piacentini, Natalia Ştefănescu, Nelly Caracioni' şi d.nii Ion Morţun, C. Toneanu, V. Brezeanu, Al. Ghiberlcon etc. Teatrul NOSTUÎI In Gradina MASCOOT Calea Griviţei Mâine seara Sâmbătă are loc la Parcul Oteteleşeanu premiera comediei : „Delictul din noaptea nunţii” trei acte de Arnold şi Bach. La Teatirul Parcul Otetelişeanu Compania „Cigallia” Sâmbătă 11 Iunie se va reprezenta celebra piesă DELICTUL din NOAPTEA NUNŢII _ Comedie bufă în 3 acte, localizare de Nora şi Cigalia, după Arnold şi Bach Biletele la Feder hotarele pământului de pe biurou şi un suspin al planului îi arăta îndrumarea !ăghiuleaua bubuia departe! O profuziune spontană de zumzete venite din scăpărarea sidefului, îi rostogolea puterea în neant. Spre asfinţit se înălţa atunci ledunca împurpurată a înfrângerei şi ochii comandantului lăcrămau seduşi, spre bicornul Împăratului, de deasupra călimărilor. Umerii încărcati de glorie se înălţau apoi deasupra mesei, o lacrimă pica pe hartă în punctul unde se oprise victoria, şi epoleţii izbăvitorului, treceau la plan- Cântarea se înălţa la cer, ducând lui Dumnezeu ofranda preamărirei desrobitorului- Undeva, departe se mai răţoia a lene, o bombă întârziată. Clavirul nu o auzea. Din pântecul lui, se înălţa stindardul melodios al nepăsărei. Proectilele se sfărâmau de vârful lui semeţ şi pământul secutremura în temeliile bombardate. Un obuz îşi revărsa mânia în vid, şi cântecele înamoratului de glorie treceau dincolo de puterile lui. Intr’altă parte, se spărgea un altul, şi pianul îi astupa îndată gura! Şi în vreme ce la uşa vizuinei împuternicitului Franţei batea răspunderea ocrotirei lumii, ca un revers al victoriei generalul Berthelot cânta la pian! La teatrul Naţional repetiţiile pentru viitoarea stagiune vor începe la 1 August. „ Suntem informaţi că vis a vis de Prefectura Poliţiei, Calea Victoriei 14, se desfac mărfuri de manufactură şi galanterie de la faliment. Implinindu-se nouă ani de la moartea lui Ion C. Bacalbaşa, prietenii şi cunoscuţii sunt înştiinţaţi şi rugaţi să ia parte la parastasul ce se va oficia pentru pomenirea şi odihna sufletului lui, la biserica Dichiu (Făgădău) în ziuă de Sâmbătă 11 Iunie, ora 10 luna, dimineaţa. Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va începe la 15 August repetiţiile pentru viitoarea stagiune. A DSANEM . • D. Al. Giugariu a fost angajatpentru viitoarea stagiune la teatrul Mic. Duminică 12 Iunie cor, ora 10 dimineaţa va avea loc In sala atelierelor C. F. R. Griviţa, festivalul gimnaziului de băeţi şi fete ,,Aurel Vlaicu” de sub direcţiunea d-lui Bartolomeu Popes-cu. Se vor executa coruri mixte sub conducerea alor profesori Buiuc şi Rădulescu. , . „Dansul verii". „Moartea lebedii şi „Habanera“ din "Carmen vor fi com" duse de dna Maria Mazarin. Se va reprezenta apoi ..Domnişorul Pufi" co medie bufă în 3 * acte de d. Nicolae Mazarin care va fi jucată de elevii şi elevele gimnaziului sub conducerea autorului. Serbarea se dă în folosul coloniei şcolare. rij La Cărăbuş au început repetiţiile revisteî d lor Mircea Rădulescu şi Al* fred Moşoiu careva fi a doua premier’ră a stagiune!. I A apărut : ^ Cuvinte potrivite'* stihuri de T. ArgîtezI Comenzile pentru acest volum se vor adresa Fundaţiei Principele Carol, Latină 10 VIAŢA LITERARA No. 54 din această săptămânăaduce următorul sumar: Camil Petrescu. Domnul care şi a pierdut creerul ; *G. Bacovia, Epitaf ; Zaharia Stancu, Rugă , Pompilii, Constantinescu, Cezar Petrescu , Intunecare ; Al. Rădăutd, Cărţile_ etc. etc* * ^nr;IV : DACA N'avefi serviciu Căutati oameni de serviciu Aveti bani de dat cu hipotecă Căutaţi bani cu împrumut Aveţi un apartament sau Casă de închiriat. Căutați cu chirie casă, apartament ca tere mobilate, etc.Aveţi nevoie de un asociat Daţi astăzi UN ANUNCIU LA I MICA PUBLICITATE A ZIARULUI , o IMINEATA Mâine Anunciul Vw. va fi citit de câteva sute de mii de oameni şi peste două zile găsiţi la administraţia statului . ..Dimineaţa" sau la adresa dată, răs*„ punsul dorit. * : I — ■ — i Un succes imens obţine în fiecare seară la Cărăbuş revista ..Zodia pom cuiul” de d. N. Kiriţescu, !■ Montarea întrece tot ce sh* văzut până acum pe scenele , DRANEM Academia Română, întrunită în ge* siune generală, va ţine şedinţă public, că solemnă azi Vineri, 10 Iunie ett-f rent la ora 3 d. a,, pentru decernare«1 premiilor acordate de Academie In nicest an, ! Domnii raportori vor citi rapoarte!« asupra scrierilor premiata-' v [j ; P ! ■ *--------------* f ~ * Coloana femeii De vorbă cu o muncitoare socială Ce ne spune d-na Nathane Silvici despre femeea în noua organizatie sociali STIRI DIVERSE SEiseimmari Cântecul victoriei * *-------------- f D-na Nathalia Silvici I0lU... BB