Rampa, septembrie 1928 (Anul 13, nr. 3182-3206)
1928-09-01 / nr. 3182
INFORMAŢIUNI Teatrul Naţional din Craiova va reprezenta în prima parte a stagiunei comedia lui Molnár ,Teatru în Castel*. La teatrul in der Konigretzer Strasse din Berlin se joacă comedia lui Guitry: «Mon pere avait raison», cu Johanna Tervin, Hugo Thimig şi Herman Thimig. Oscar Fried şi Leo Blech vor dirija în viitoarea stagiune o serie de concerte la Paris. GRADINAJIGNITZA Str. Negru Vodă No. 18 Direcfiunea L Goldenberg VINERI -51 AUGUST 1928 Nellij Cosmania Araerieaner Rebiţin Intre soliştii concertelor Filarmonice din Berlin figurează: Henri Marteau, şi Enrico Mamardi. La Berlin Teatrul Actorilor a deschis stagiunea cu opereta «D-ra mama mea», prelucrare după comedia lui Vereur cu muzica de Hugo Hirsch. Comicul Dranem joacă actualmente în operetă «Trei fete goale» la teatrul Marigny, „Noapte Bană“, schiţe uşoare de A. de Hera. ’ Teatrul Kamerspiele din Berlin a deschis stagiunea cu piesa : «Ziua de Octombrie» de Georg Kaizer. Piesa a fost pusă în scenă de Forester Larinagu. D-na Marietta ex-Sadoveanu se află la Fierea. D-sa va juca în reprezentaţii la Teatrul Nostru. Tragediana Mica Dami a reapărut pe scena teatrului «Empire» din Paris. Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va pune în curând în repetiţie «Acel care primeşte palmele» de Leonid Andriev. Teatrul Grand Giugnol din Paris joacă actualmente: «Omul gol» dramă în două acte de Charles Mere. Principalii interpreţi sunt d-na Maxa, şi d-l Gonget. Spectacolul e complectat cu piese într’un act. Teatrul Naţional va reprezenta în prima parte a stagiunei tragedia lui Shakespeare: «Romeo şi Julietta». Ralph Benatzki a scris o nouă operetă intitulată «Casanova» şi care se joacă la Grosses Schauspulhaus din Berlin. Muzica e o prelucrare după Iopielhaus din Berlin. La Jignitza NELLY GASMAN obţine în fiecare seară un strălucit succes în «Americaner Rebelin» operetă în 3 acte de Steinberg, linul din rolurile principale este deţinut de autor. «Filarmonica» din Berlin anunţă zece concerte dirijate de Furtmangier. Soliste vor fi Flesch. Barbara Kempf, Kreisler, Enka Moruin, Rachmaninoff, Piatigarski, etc. «Corul Cazacilor dela Ron dirijat de Jaroff va da un concert la Berlin la 19 Septembrie, CITIŢI : volumul de versuri Lingă nimint d- ADRIAN MANIU In editura «Culturei Nationale» «Renaisance Theater» din Berlin anunţă deschiderea stagiunei cu piesa : «Boala tinereţei» de Ferdinand Brukner. La teatrul Lustpielhaus din Berlin se joacă comedia «Trixce» de Cosmo Hamilton. D-ra Marietta Rareş se află actualmente la Londra. Anonmi : Vioaramaţi roman de N. DAVIDESCU — prețul unui volum 49 Iei — Rolul Carole principal Toelle. Cu începere de la 26 Septembrie d. C. Tănase cu întregul său ansamblu va face un turneu cu revista : Cioc Cioc Cioc» de N. Kiriţescu Săptămână viitoare vor începe la teatrul Naţional repetiţiile piesei «Himere» de Luigi Chiarelli. Pesa va fi pusă în scenă de d- Soare Z. Soare, e interpretat de xox. Viaţa culturală la sate. — Turneul de propagandă al soc, «Macaby». — Monumentul eroilor. — Şcolare. — Teatru. — Cinematograf !—■ Cu Bucurie înregistrăm diferite ştiri cari ne vin de la sate. Tineri normalişti şi normaliste întorşi pentru vacanţă acasă, pun în aplicare lucrurile frumoase pe cari le învaţă la şcoală, organizând şezători şi serbări. Este o propagandă culturală care trebue nu numai lăudată ci şi încurajată. Ceea ce aceşti tineri fac în sate, membrii soc. sportive „Macaby", întreprind în diferite orăşele. Duminică a avut loc la Burdujeni primul festival din ciclul care va urma după un program stabilit. Un public imens venit din Suceava, Iţeam şi Burdujeni au apreciat iniţiativa lăudabilă a conducătorilor acestei societăţi, răsplătind cu numeroase apauze numerele reuşite ale echipei de gimnastică. „ In curând se va inaugura monumentul eroilor, opera sculptorului Horia Miclescu. Lucrarea în miniatură a fost expusă anul trecut în foyerul principal al Teatrului „Eminescu”. Examenele de corigenţi vor avea loc la şcolile secundare din localitate între 5 şi 15 Septembrie, examenul de tranziţie pentru cl. VIII între 18-21 Septembrie iar cursurile vor începe în ziua de 26 Sept. — In luna Noembrie vom fi viziteli de turneele d-nei Filotti cu „Zaza” în distribuţie şi d. Baltăteanu), d-lui N. Soreanu cu ,,Omul de zăpadă” de d. A. de Herz (în distribuţie şi autorul) d-lui C. Tănase cu „Cioc, Cioc Cioc” (în distribuţie d-nele Marilena Bodescu, Lizica Petrescu, Zuck , Eremia, Puica Perieţianu, Violeta Ionescu, Rozzi - Rozzi, Consuela Dumitriu, d-nii Tănase, Sandy-Huşi, Codruţ, Dan Demetrescu, Lorenz, Giovanny, Milian, etc. etc. — La cinematograful „Eminescu” rulează „Fetiţa cu protecţie” cu Ossy Oswalda şi Willy Fritsch. La „Popovici” rulează „Prinţ şi Clown” cu Ioan Petrovitsch, Marcela Albani, Siegfried Arno. Vor rula „In noaptea nunţii” cu Harry Liedke, Paul Richter, Rud, Klein Rogge, Lilly Damita, etc. ș. a. Savantul Vasilescu Harpen Citim în ziarele franceze, sub titlul «In căutarea mişcării perpetue», următoarea informaţie : Intr’o recentă şedinţă a Acaademiei de ştiinţe, s’a semnalat invStatîtor prezenţi în adunare, cercetările savantului român Vasilescu Karpen, care a inventat o pila electrică rămânând activă la infinit. xxox ■ Cărţi şi reviste Taina fiicei bancherului, noul roman de N. Arcaş, nu este un simplu titlu, ci povestirea emoţionantă a unei drae reale din zilele noastre. Cazul nu e unic când o logodnă, înfiripată sub auspicii frumoase, se rupe pe temeiul unei bănuieli. Cu atât dar mai cu pasiune se va citi Taina fiicei bancherului, roman în care autorul N. Arcaș, ne descrie zbuciumul unui fiu de boer, întru a se convinge dacă aceea pe care o adoră e sau nu fără prihană. Ştiri din Braşov Societatea muzicală «Berliner Simfonie Orchester» (Orchestra simfonică berlineză) va da şi în oraşul nostru două excepţionale concerte în zilele de 10 şi 11 Sept. Va conduce bagheta profesorului dr. Ernst Kunwald, directorul acestei perfecte orchestre. Conaţionalii noştri saşi, precum şi toţi iubitorii de pură şi reală artă se pregătesc de pe acum, cu legitimă nerăbdare, să primească cu entuziasm pe muzicanţii din Berlin. Orchestra este compusă din 72 de artişti. Vom reveni cu amănunte . La cinematograful «Modern», de sub direcţiunea d-lui Vago, vilegiaturiştii ca şi braşovenii vor avea plăcuta ocazie de a se distra minunat asistând la seria de filme excepţionale, printre cari cităm : «Lady Hamilton», «Kean», «Studentul cerşetor», clasate printre filmele cele mai reuşite ale sezonului. ------ -xpa Deşi vacanţa e pe sfârşite, Sovata prezintă aspectul unei staţiuni în plin sezon. Vremea se menţine superbă şi vizitatorii îşi prelungesc cura. E şi greu să te hotărăşti să pleci de aici. Enorm de mulţi sunt vizitatorii care, veniţi anul acesta pentru prima dată, părăsesc localitatea extrem de încântaţi şi hotărîţi să revie aici şi în anii următori. Poate că nici o staţiune balneară sau climaterică din ţară nu numără atâţia vizitatori cari de ani de zile îşi fac regulat cura în această localitate, care-şi merită cu prisosinţă reputaţia de „perlă balneară a ţării”. Sute de automobile cari se încrucişau pe şoselele Ardealului, ducând excursionişti de la o staţiune la alta, au trebui să-şi facă popasul în Sovata unde călătorii au gustat deliciile unei băi în lacul „Ursu”. Pretutindeni nu se auzeau decât regretele celor în trecere pe aici că împrejurările şi necunoştinţa localităţii i-au lipsit de plăcerea de a-şi face vacanţa în acest minunat loc în care frumuseţile naturii se întâlnesc cu un splendid simţ al gospodăriei căci acesta e marele merit al societăţii „Sovata” de a fi ştiut să-şi aleagă în persoana d-lui Theodor Paşca, pe directorul ideal al unei staţiuni balneare. Grija d-sale pentru buna orânduire a lucrurilor, atenţiunea pentru, aproape fiecare vizitator în parte, îmbinate, evident, cu dărnicia naturii au creiat staţiunii reputaţia de care se bucură. E de prevăzut pentru sezonul viitor, o aglomeraţie de vizitatori pentru care hotelurile şi vilele existente vor fi cu siguranţă neîncăpătoare. Publicăm o nouă listă vizitatorilor care-şi fac act cura : Steiner Tozsefné, Simeria; Theil Eduard Mediaş; Herşcovici Beatrice, Bucureşti; Boca Ioan, T.Mureş; Stern Miklosné, Budapesta; Eder Alexandru, Viena; Cosloschi Alex., Bucureşti; dr. Havas Victor, Budapesta; loc. col. Vatăşanu Ioan, Timişoara; Fundăţeanu Preda, Bucureşti; Ionescu Traian, Bucureşti; Tancu Gh. Ecaterina, Piatra-Neamţ; Toderaşcu Vas, Huşi; Schwartz Ida, Reghin; Angliceriu Remus, Timişoara; Mihăilescu, Bucureşti; căp. Stănescu Gheorghe, Tg.-Mureş; Corina Ionescu, Bucureşti; Paraschevescu Vintilă, Bucureşti; Cosch Ervin, Reghin; Misoga László, Oradea; Szabó Sándor, Oradea; Demetrescu Mihail, Tg.-Mureş; Dr. Remus L, Cluj; Pista Vasile, Arad; Dima Manase, Cluj; Niculescu Rodi, Bucureşti; Sigmund Konrad, Timişoara; maior Răileanu Ioan, Cluj; Valeria Sulica, Tg.-Mureş Leuca Filip, Pâncota; Kapdebo Olaios, Cluj; Kis Gézané, Cluj; dr. Horia Petrescu, Sibiu; dr. Balosih Tren, Budapesta; Tokatscy Maria, Bucureşti; căp. Vasilescu Leon, Oradea; Mikoc Elisa, Oradea; Gaspár Miklosné, Vinga; Perianu Gheorghe, Timişoara; Faskîng Vilma, Braşov; Tiesch Antonie, Braşov; Baumann Iuliu, Călan; căp. Priston Dumitru, Piteşti; Mihail Traian, Bucureşti Niculescu Alexandru, Timişoara Mustac Imre, Moşniţa Nouă; dr. Filipescu Ilarion, Sighişoara Belu Eugenia, Cluj; Erény Teodor, Arad; Oroiu Carol, Bucureşti; Procopie Ton, Bucureşti căp. Gheorghiu Alexandru, Bucureşti; căp. Teodorescu Eugen, Curtea de Argeş; Bársony Bora, Budapesta; Zakharias Andor, Sibiu; căp. Man Aurel, Tg.-Mureş; Keiser Aurel, Craiova; căp. Ispas Nicodim, Oradea; Baltrich Sigismund, Cluj ; Fekete Lajos, Făgăraş; Pogany Sandorné şi Schwartz Seghedin; Videscu Ioan, Slatina Kemni. Tozsef, Cluj; dr. Siko Iozsef, Tg.-Mureş; Halmaghi Ianos, Tg.-Mureş; dr. Iosif Ieremia, Reşiţa; Rufen, Ieroham, Bucureşti; Alexandru Anatsasiu, Bucureşti ; Tenner Sokolné, Timişoara; Fleischovschi Eugenia, Bucureşti; Vădesne Maria, Bucureşti; Balazs Paul, Cluj ; Juster Ilie, Galaţi Cotruş Aron, Arad; Popescu Alexandru, Lăzăreni; Hermann Hans Făgăraş; Cimponeriu Constantin, Satu Mare; Duistranschi Dumitru, M. Niraj ; dr. Aurel Leucuţia, Bucureşti; Bulzu Ioan, Parţa; dr. Crăciun Marton, Timişoara Engeter Iulius, Sibiu; Săracu Tanosné, Arad; dr. Tischler Marton, Tg.-Mureş; dr. Ledovitsch, Martin, Dej ; Lt. Muchca Vasile, Oradea; Vancza Iozsef, Budapesta Schslosser Fritz, Braşov; Boier Ştefan, Cluj; Mendel V. Olga, Brăila; Weimann Rezső, Timişoara; Schermann Arella, Brezoi dr. Roxin Teodor, Oradea ; Lt. Orea dlan, Bucureşti; can. Valentin Man, Tg.-Mureş ; Kirschner Hedwig, Craiova ; Bratu Virgil, Cluj ; Faior Sion Ion, Bucureşti;Gromeni Michael, Sibiu; dr. Sörösi Ianos, Cluj ; Siget Karlote, Sibiu; Herschdörfer Aronne, Iernuţeni; Mendel Mornéa, Bicaş Bologa Elena, Braşov; Popovici Miron, Braşov ; Ilyes György, Seigled; Cech Ana, Cluj ; Rapco Imrené, Cluj; Dănilă Paraschiva, Sibiu ; Nicolaevici Iosif, Bocşa Montana; Balazs Miklosné, Oradea ; Pap Marghit, Oradea; Mendelsbon Lascar, Bucureşti; Stănescu Teodor, Bucureşti; Bonfert Vilmos, Tg.-Mureş; Fenyves Petarnă, Budapesta; Citrom Albertné, Tg.-Mureş; Stoc Gustav, Cluj; Varga Ferencné, Budapes- ta; Alex. Ionescu, Bucureşti; Hivelka Fany, Bucureşti; G. I. P.- V*Meciiatura Noviciu, Bucureşti; Cell Rozsa, Braşov; Scholtesch Arndl, Braşov; d-na P. Cojan, Buzău; Larchinger Elza, Timişoara; Delia Olariu, Sibiu; căp. Cojan Ioan, Bucureşti; dr. Jucu Octavian Oraviţa; Anghelina Cristina, Arad; Traian Ştefanovici, Bucureşti ; Anghelescu Gheorghe, Bucureşti; Lt.-col. Teban Brutus, Sibiu; I. Roşianu, Bucureşti; Ioan Veleanu, Caracal ; Lt. Rosian Scarlat, Bucureşti; Scorţescu Rene, Bucureşti; Niculescu Ioan, Călăraşi; Eder Anghelina, Bucureşti; Pastor Ferencne, Cluj ; Bucur Petru, Ghimestop ; dr. Frăţilă Augustin Blaj ; Krilovici Ioan, Turnu-Severin ; Weis Marcus, Acus; ing. Cornel Pop, Tg.-Mureş; căp. Roncea Gheorghe, Bistriţa; maior Miculescu Alex, București ; Târnăuceanu Carlote, București; Lopstein Lajos, Komáde; Wolf Iuliu, Arad; dr. Boieria Nicolae Brașov , cap. Beroniade, Balș; maior Limbăşau, Alba Tuba; Soneuklar Tozsefné, Varvis; dr. Dragomir Teofilne, Cluj; .Adrian Corvin, St. Gheorghe; C. G. Mandevici, Ploești; Izsó Gerö, Timișoara ; dr Fink Ernest. Brașov: Steiner Ilona, Sibiu; Veig Gyulané, Urcerul Mare; Bergfeld Jozsefné, Tetche ; Rosenzweig Morné. Der: dr Flach Alexandru, Ploești: Adler Jenöné. Oradea: Forgecs Tenömé, .Timișoara: Fangh Stefan. Budapesta ; Faugh Erzsébet, Cluj; Vecerdi Irina, Bucureşti; Grunwald Carol, Tg.-Mureş ; dr Petrovîci Corne Timişoara; Lt. Săuleanu Gheorghe, Ploeşti; căp. Lăzărescu Mihail, Ploeşti; Schneider Wilhelm Sighişoara; Gagăr Helene, Braşov; N. Ionescu şi Kirsch, Bucureşti ; Krafft Carol, Braşov Lutsch Friedrich, Braşov; Mocan Eugen. Valea lui Mihai; Kresnyak Teri, Sibiu; Mora Nistor, Timişoara; Zelko Alexandru, Orăştie Bendéfy Erzsébet, Tg.-Mureş Fargas Gabor, Avrameşti; Wol Lajos. Bucureşti: Kammer Eugen Bod, Weinberg Mastiu, Craiova Toth Ladislau, Aiud; Izsák Jenőné Cluj; Wagner Andrei, Jîmbolia Fekete Ladislau. Oradea : Rechlich Ana. Sibiu: Hrodzig Ioan Caşovia; Constantinii. Bucureşti dr. Ioan Coltor, Blaj; Lutsch Victor. Bistriţa; dr. Nedelcu Nicolae Arad; Frankerdorfer Alfred. Budapesta: Mihailescu Elena. Bucureşti ; Popoviciu Bâznoşianu. Bucureşti; Deleanu Constantin. Galaţi; Linu Vilmoş. Durlu; Virág Lajos. Cluj; Constantinescu Coraliu. Bucureşti : maior Iliescu Ioan. Bistriţa; Tekelius Emil. Braşov; Kenney Janosné. Sighişoara Bernan Petru. Reşiţa; dr. Tiberiu Moise, Timişoara; T. G. Teodorescu, Bucureşti; Moga Raveca Petroşani; Wagner Ana, Bucureşti; Anghelescu Constantin Tg.-Mureş; Viţianu Iacob, Timişoara. N. — -----xox-------■— RAMOK Dela Universitatea l'fteea „Coasta de Argint” Dalele Tolstoi ca pedagog. Prelegerea d-lui V. Toni In anul centenarului lui Tolstoi nu se poate uita că o mare parte din gândurile ei din activitatea sa au fost închinate copilulii şi educaţiei poporului. Din anii tinereţii până la sfârştul vieţei el a urmărit acelaş vis de iubire între oameni şi pentru realizarea lui a văzut în educaţie cel mai puternic mijloc. Educaţia ce se dădea atunci copilului din clasa nobilă ca şi învăţătura rezervată poporului nu-i mulţumea însă. Tolstoi nu putea admite nici totala necunoaştere a sufletului copilăresc, nici pedantismul neodelor, nici constrângerea pe care se baza disciplina şcolară Amintirile sale din copilărie şi adolescenţă scrise pe când era tânăr, aduc mărturisiri preţioase despre suferinţele copiilor al căror suflet nu este încă cunoscut, şi nici considerat iar copiii din romanele sale îndeosebi Sergiu din Ana Karenin sunt o icoană vie a unei educaţii false care nu ţine seamă de necesităţile sufleteşti ale copilului. Influenţat de Emile al lui Rousseau, cartea pusă de Tolstoi între cele mai mari cărţi ale omenirei înfiinţează chiar de la vârsta de 21 ani o şcoală la lasnaia Poliana stârnit de îndoială singur mărturiseşte că vrea să sfârşească un lucru pentru care nu are pregătire, o părăseşte însă după puţină vreme. Abia mai târziu după o călătorie de 9 luni în Germania, Franţa şi Anglia pentru cercetarea şcoalelor şi a sistemelor de educaţie şcoala lui Tolstoi de la Iasnaia Poliana se înfiinţează pe baza unor idei precise şi ajunge la o însemnătate desvoltare. El însuşi este la început învăţătorul copiilor de ţărani, apoi este ajutat şi de alţii. Principiul celei mai depline libertăţi domneşte în şcoală. Povestirile lui farmecă pe copii şi între învăţător şi elevi îşi face drum iubirea. Şcoala de la Iasnaia Poliana este o minune şi de departe vin vizitatori să vadă miracolul. Persecutat de autorităţi şi bolnav este silit să pună capăt încercărei sale şcolare. Preocupările vieţei sale de familie şi creiarea marelor romane Războiu şi Pace şi Ana Karenin îl răpesc pentru câtăva vreme operei de educaţie ce-şi propusese. Apariţia lui în 1872 se poate socoti un eveniment cele patru cărţ de cetire care l-au urmat cuprinzând fabule, povestiri şi legende parte traduse din diferite limbi parte alcătuite de Tolstoi sau tipăriri de atunci şi până astăzi în milioane de exemplare. In ultimii ani din viaţă în epoca crizei religioase şi a marilor îndoeli prin care a trecut sufletul său, Tolstoi continuă să fie preocupat de educaţia poporului şi-i dărueşte acele admirabile povestiri, Stăpân şi Slugă. Cel dintâiu rachier, Ivan Prostul, Cât pământ îi trebuie unui an, etc. pline de iubire pentru fratele om şi adevărate crezuri de morală umană. Scriitorii putea să se adune Intr’o asociaţie cu reprezentanţii din toate ţările pentru interese strict profesionale sau pentru legaturi între ei şi prin grija producţiei artistice adică într’o internaţională a scritorilor sau într’o internaţională a scrisului. Tnceputul era greu sau mai bine zis iniţiativă. Cine vrea să spuie întâiul cuvânt ? Când s’a cercetat la sfârşitul războiului care sunt puterile din a căror colaborare trebuia să iasă noua aşezare a fniriei în trei păci s’a văzut că este nevoie — pacea între ţări — ca organizme politice şi de aici a ieşit, Organizaţia internaţională a Muncii o internaţională a scriitorilor fără preocupări profesionale prin urmare mai mult o internaţională a scrisului au început să realizeze scriitorii englezi, norme la care s’a oprit e caracteristică ţărei de unde vine e un Club, Clubul condeiului P. E. N. Club. Patruzeci de ţări dintre care nu lipseşte nici România, îşi au secţiunile proprii. Prin ele se pot întâlni şi cunoaşte scriitori de diferite limbi din orice parte din lume cum se pot întâlni şi cunoaşte şi scriitorii de diferite limbi din aceiaşi ţară. Asociaţia n’are scopuri politice. xox RAMPS-SPORT va publica cu începere de la 1 SEPTEMBRIE o pagină complectă de cronici, literatură ştiri, humor şi informaţii sportive. Complect reorganizată, şi condusă de o seamă de specialişti, redacţia sportivă a RAMPEI şi-a asigurat un serviciu de reportaj extern. Pronosticuri, rubrici complete ale tuturor sporturilor practicate la noi şi peste graniţă, cu colaborarea vedetelor internaţionale, Rampa Sport va fi fără îndoială, de la 1 Septembrie publicația sportivă cea mai complectă şi mai vioaie din ţară. Cu Începere de la 1 Septembrie vom publica: „Cum am devenit stea..“ de Slek Albi Cluburile sportive care au de făcut comunicări se pot adresa redacţiei sportive a ziarului „Rampa“ strada Sărindar 7. Constanţa footbal Bucureştti-Constanța 4-0 (3-0). Raport de corner 7-3 Tradiţionalul match de football Constanţa-Bucureşti a avut loc Duminică 26 August ,e terenul sportiv din strada Carol. A asistat MS. Regele Mihai I. M. S. Regina-Mamă, ex-Regele George al Greciei cu prinţul Filip şi un public enorm, atrăs atât de importanţa matchului, cât şi de prezenţa M. S. Regelui Mihai. Pentru prima dată în analele foot-ballului dobrogean, asistă un Cap încoronat la un match de foot-ball. La ora 5 M. S. Regele e primit cu ropote de aplauze şi urale. Defilează reprezentativele Bucureşti si Constanţa, apoi cluburile sportive : Victoria. Marina. Flpis. Slavia. Kiazim. Tricolor. Sparta. Home natmen. Venus. Tomis şi Astra După defilare. «Victoria» campioana Munteniei la categoria a doua e decorată şi i se decerne de către reprezentantul F S. R. o cupă de argint. La ora 5.20 se deschide jocul București se prezintă în formatia : Fesei. Bamberg. Drăgicescu : Pantazi. Oteleanu Tănăsescu : Crîstescu Nicolaescu. Stanciu, Vasilescu. Dumitrescu. Constanta . Patis . Roşculet. Duman Pop. Zamfirescu Scopelide: Criticos. Hrimuc Cristea, Petre. Pamfilesu. Bucureştenii presează din primul moment, printr’o frimoasă serie de passe. Fundaşii Constanţei opun însă o rezisenţă frumoasă. Petre deschide prin Pamfi eseu dar Cristea bate peste sală. Bucureştenii atacă din nou. Excelenta înaintare a Bucureştiului e pentru a doua oara oprită de apărarea Constanei. Duma trimite balonul Im Cristea, acesta îi trece lui Pere dar Pamfilescu bate peste iară. Bucureştenii deschid din nou prin Dumitrescu apoi prin passe repezi se apropie de poarta lui Palîş. Se produce învălmăşeală. Roşculeţ shootează puternic şi trimite balonu în terenul advers dar o superbă lovitură de cap a lui Oţelea nu îl readuce la cinci metri în ăta porfei. Nicolaescu atacă. Duma încearcă să trimită baonul lui Patis care îl scapă şi astfel se marchează primul goal pentru Bucureşti în minaul 20. Peste opt minute Stanciu marchează a! doilea punct, după ce bate un penalty peste bară. Constănteni isi revin şi înantează. Drăghicescu apără și trimite spre tribuna regală un shoot formidabil, bine apărt e de comandor Georgescu Viomir. Criticos trimite balonului Crîstescu, acesta îi trece lui Petre care bate în braţele lui Fesei. Bucureştenii atacă din nou şi marchează prin Dumitrescu al treilea punct. În al doilea mi temps Constantenii joacă mai mult în nparare. Rarele atacuri ale Constăntenilor sunt magistral respinse de Bamberger. Petre se apropie totuși de poartă dar bate peste bară. Bucureștenii se apropie de poarta lui Patis. Un shoot puternic al lui Cristescu e apărat de Duma cu canid. Nicolaescu prinde însă imediat balonul, îi trece lui Stanciu care urcă scorul la patru. Restul Tocului continuă pe terenul Constănțenilor iar Pads mai prinde de câteva ori balonul în braţe. Echipa reprezentativă a Bucureştiului a fost — indiscutabil — mult superioară reprezentativei Constantei, nimeni însă nu se aştepta la un scor aşa de ridicat înfrângerea categorică a Constantei se datoreşte şi lipsei de antrenament a echipei reprezentative. Constănţeştii au jucat individual, fiecare simţindu-se parcă jenat de coechipierii săi. Lipsa de omogenitate a Constănţenilor i-a pus la dispoziţia echipei reprezentative a Bucureştilor care, datorită numai excelentei apărări a Constantei nu a putut avea mai multe puncte. A arbitrat cu imparţialitate d. Căpăţâna. —“XOX--------- ^ O. V. Notaţie La Viena a avut loc un meeting internaţional de natatie care a dat următoarele rezul- 100 m. liber : 1 Kofac 12” 4. 200 m. Spate ; Ko jac 2’ 40” 4. 200 m. liber : Borg 2’ 24" 2. 400 m. liber doamne : 1 Noreliul 5’ 39” 2 (record mondial). sm A apărut; NOAPTE DUNA... Un volum de schiţe uşoare de A die fierzs 60 Lei FĂ ECONOMIE O LE Schiţe vesele de Keops 60 lei (URTIZANE... roman de idalxac 2 volume 110 lei De vânzare In toate librăriile «bi tilică şi la Administrativ ziarului «Rampa» care le expediază franco în schimbul costului. Asperolog Mm Negates« Haosul Carpaţilor a înghiţit zilele trecute pe unul din cei mai buni, mărinimoşi şi idealişti sportivi, pe Dinu P. Negulescu. In domeniul unde şi-a cucerit simpatiile, unde sa făcut iubit prin simplitatea purtărilor sale, , în domeniul sportului, el a murit victima unui fatal accident. Amintirea pe care o lasă este prea frumoasă, pentru ca cei ce Lau cunoscut să nu simtă o strângere de inimă la curmarea firului verii lui. Dinu P. Negulescu, suflet de elită, camaradul sportiv prin excelenţă, care primea eşecul cu surâsul pe buze şi victoria cu un cuvânt consolator pentru adversari, nu mai este. Membru la Tennis-club unde i-a reprezentat culorile cu cinste la hockey, la tennis pentru care avea calităţi frumoase floretă şi nataţie, el lasă un gol în rândurile acelora cari luptă pentru triumful ideii sportive. Partizan convins al «fair-play»- ului, Dinu Negulescu a dat un admirabil exemplu pentru camarazii săi. Acei cari din idealul dispărutului isi făcuseră o dogmă, aduc nefericitei familii condoleanțele lor îndurerate, , L. S. xox Information! Duminică are loc la stadionul Oficiului Naţional de Educaţie Fizică clasica întâlnire de atletism între Braşov şi Bucureşti. Vom reveni în mod detailat în numărul de mâine. * Echipa Tichia din Varna care va susţine două matchuri în Capitală va sosi azi după amiază. Bulgarii vor fi primiţi de reprezentanţii F. S. S. R.ului, o delegaţie a coloniei bulgare şi delegaţii cluburilor Macabi şi Unirea-Tricolor. Este probabil ca regiunea Bucureşti să organizeze campionatele naţionale de nataţie, aceasta în urma dorinţei comisiei centrale de sporturi de apă. E xox ■ I