Rampa, noiembrie 1928 (Anul 13, nr. 3234-3259)
1928-11-01 / nr. 3234
Cronia Interne CAZUL WETZER Afacerea Wetzer continuă să pasioneze. In ultimul moment aflăm că federaţia maghiară a dat drept de joc lui Wetzer. Aceasta s’a făcut (scriu ziarele pestane) în baza unei scrisori de deslegare primită dela F. S. S. R. (?!?) Ne-am interesat la forurile autorizate şi ni s’a răspuns ca F. S. S. R. m’a dat şi nu dă deslegare jucătorului Wetzer. Lucrul acesta mam anunţat la timp. CLUBUL PROFESIONIST La Timişoara s’au pus bazele primului club profesionist de foottball. Numele clubului este: Ristensia. In numărul de mâine ,vom publica, un reportaj interesant în legătură cu acest club. TAXELE Se știe că chestiunea taxelor de arbitraj a intrat într’o nouă fază. Am arătat ori că el a constituit o comisiune specială care să studieze această chestiune. Un membru al acestei comisiuni me-a declarat că taxa anuală pentru un club de categoria I-a nu va trece de o mie de lei. MATCHURILE DE DUMINICA Juventus — Unirea Tricolor, la Romcomit. Macabi — Venus, la C. A. B. Olympia — Sp. Studentesc, la Olympia. Sparta — C. A. B., la C. A. B. SECRETARUL COMITETULUI REGIONAL BASARABIA După alegerea comitetului regional e probabilă numirea ca secretar regional a d-lui Crihan. Alegerea este foarte nimerita, întrucât d. Crihan a avut un rol hotărîtor, ori de câte ori, a fost voba de conducerea sportului basarabean. CAMPIONATUL LA CHIȘINĂU Duminică au început la Chişinău amtehiurile pentru campionat Mihai Viteazul a jucat nedecis (3-3) cu Sporting. Externe RAPID IN FRANŢA Finanst vil cupei Europei cenrtrale, va face la iarnă un turneu în Franţa. Vienezii vor juca la Paris in ziua de 30 Decembrie contra clubului Stade Francais, campionul Franţei şi pe urmă vor face un turneu, jucând la Marsilia, Montpellier, Lille, etc. RINDA ŞI GIRARDENGO RECALIFICAŢI La campionatele mondiale de ciclism, cei doi aşi transalpini, nu au apărat cu toata inima culorile ţării lor. In consecinţă, Federaţia italiană de ciclism i-a suspendat până în Februarie 1929, Pontifii italieni au revenit zilele trecute astfel că cei doi cracki vor putea alerga dela 1 Noembrie. PAOLINO CONTRA LUI VON FORAT După cum am anunţat intr'unul din numerile noastre trecute, spaniolul a fost descalificat cu ocazia matchului cu Petersen. El va boxa însă la 5 Noembrie cu Von Porat. Explicaţia există. Paolino a făcut o cerere comisiunei de box a oraşului New-York, cerând să-l autorizeze să lupte contra lui Porát, deoarece contractul a fost semnat înainte de suspendarea lui. Ceea ce i-a fost acordat, CAMPIONII IN CANADA învingătorul olympic la 100 m. şi 200 m. Wiliams a primit ca recunoştinţă din partea patriei sale, un automobil şi un cec de 1500 dolari ca să-şi continue studiile. Mrs. Catherwood, campioană la săritura în înălţime, a primit deasemenea un automobil şi un cec de 3000 dolari pentru înscrierea ei la Universitatea din Toronto. In afară de aceasta, cei doi campioni vor face un voiaj de studii în Statele Unite. JUNIORI AMERICANI La campionatele juniorilor de atletism ale Americei, Hedjes, care a făcut parte din echipa olympică la Amsterdam, a sărit în înălţime 1.95 m, şi Sturdy a reuşit 4.04 m. la săritura cu prăjina. BALDOCK ÎNVINGĂTOR Englezul Baldock, care fusese fdeclarat anul trecut, de către comisiunea de box engleză, campion mondial la greutatea cocoș, s-a întâlnit cu Lolasky, unul din cei mai buni boxeuri la categoria lui. Baldock a învins prin K. O. în a treia, repriză. ZBYSKO ÎNVINS La Montreal, în ziua de 26 Octombrie, s-a disputat un match de luptă între Deglane campionul olympic din 1924 și Stanislas Zbysko. Francezul a reușit să învingă pe polonez după o luptă strânsă. Este posibil ca la anul Deglane sa chalengeze pe Stangler Lewis pentru titlul mondial. IZZI SCHWARTZ A PARASIT NEW--YORKUL Campionul fumei de greutate muscă, care va lupta contra lui Pladner la 1 Decembrie, a părăsit New-Yorkul și se îndreaptă spre Franța. --------------XOX------------ *4 —Pt 11 Deglane astaseara la „CONSTRUCTORI” Sala ,,Constructori’’ din bulevardul Maria 24, va fi astăseară, după cum am anunţat la timp, teatrul unei reuniuni de box. Mit.dini vedetă nu corespunde nici pe departe cererilor întrucât el va pune faţă în faţă pe Corneliu Agarici, un element destul de bun cu Constantin Patiniotîs căruia matchul nul făcut, cu Nicolae Iorgulescu, nu-i dă dreptul sa aspire la realizarea unei performanţe mulţumitoare. Corneliu Abrarici ar trebui să câştige înainte de limită, fiind credinţa noastră că un om care nu are decât un match public, nu poate să reziste mult timp pumnului lui Agarici. Mai interesantă decât acest match, promite să fie întâlnirea dintre Mihail Fulea și Dumitru Cinteza. Hârtia fiind de partea acestuia din urmă îi acordăm încrederea noastră, nu fără a spune că o victorie a lui Fulea este oricând posibilă. Intre Gheorghe Stamate şi Streifeld vom preferi, pe cel dintâi mult mai rutinat decât adversarul său, Mihail Dinu, întâlnîndu-se în revanşă cu Petre Beltea,ar putea să câştige prin knock-out. La puncte şansele sunt de partea lui Belea. Dumitru Popa va putea în dp al cincilea match să dispună la puncte de Simionescu. Exhibiţia Schoenfeld-Riond promite să fie foarte interesantă întrucât, cu un prieten, Riond ştie să se poarte cu mănuşi. ----------xox---------- Tennis CAMPIONATELE MILITARE Eri au continuat matchurile pentru campionatele militare. Semifinalele au dat următoarele rezultate : Col. Radu — It. Iusinsky 6-4, 6-3, 6-2. Căp. Dumitriu — subit. Papună 6-2 6-6, 6-3, 3-6, 6-2. MATCHUL DE TENNIS ANGLIA — GERMANIA Pe terenurile Queens clubului a început matchul de tennis între cele două țări. Iată rezultatele din prima zi : Simplu: Turnbull (Anglia) — Moldenhauer (Germania) 2-6, 6-3, 6-2; Mayes (Anglia) — Stapenhorst (Germania) 6-1, 6-3 ; Kleinsroth (Germania) — Oliff (Anglia) 6-8. 6-0. 6-3; Sharp (Anglia)— Prenn (Germania) 4-6, 7-5, 6-2. Dublu : Moldenhauer — Prenn (Germania) — Eame-Godfree (Anglia) 6-1, 6-5. Match exhibiţie: Bruninen (Franţa) şi Spence (Africa de Sud) — Kreinsroth - Stapenhorst în combinaţii, ca (Germania) 6-4, 6-3 imimu Miiiui ii 3 f 4 ■ « If Spre sfârştul sezonului După rezultatele de Duminică. Situaţia de la onoare şi promoţie.— Clasamentul Soccerii încep sa ne socotească la sfârşit de sezon. Spre deosebire de ceilalţi factori, timpul frumos permite desfăşurarea normală a competiţiilor, cari ne fac să ne socotim în plin sezon. Una din zilele de succes ale calendarului, a fost Duminică. Intr’adevâr o vreme frumoasă a permis speratorilor să urmărească categoria de match care îl prefera. E drept că mai mult ca în oricare altă zi, programul oficial a fost oarecum variat și interesant. La categoria I-a onoare, un singur match şi aceştia de 18 minute. Intre Unirea Tricolor şi Macabi răfuiala, care în realitate nu este decât epilogul jocului de cum 2 săptămâni, n’a fost prea, lungă, 18 minute de joc pot aduce multe schimbări în materie de scor. N’a fost însă cazul şi explicaţia este simplă, 18 minute de joc nu formează o glumă. Este mai greu să joci 18 minute decât 90, întrucât în timpul limitat nu-ţi poţi permite o greşală, iar orice, eroare devine fatală şi ireparabilă. Tot în cele 18 minute de match, am putut verifica ce înseamnă Handicapul într-un match de football, procedeu foarte uzitat în Germania. Pentru clasamentul categoriei I onoare, rezultatul celor 18 minute nu poate avea alt efect decât să confirme situaţia provizorie de-al treilea clasat al echipei Macabi şi de deţinător al lanternei roşii a Unirei Tricolor. La promoţie prima zi de joc. In care participă efectivul complect al categoriei. Campionatul acestei categorii, a fost mult stimulat de anunţarea modificării formulei campionatului. In prezent, situaţia la promoţie este de natură sa provoace o luptă înverşunată nu numai pentru primulloc ci pentru primele 2 locuri. Este o deosebire de stimulent care provine din faptul că în anul 1930, categoria I-a va cuprinde echipele categoriei I-a onoare, plus primele 2 echipe clasate în categoria I promoţie. Din ansamblul rezultatelor de Duminică, senzaţia o formează victoria echipei Belvedere asupra,chalengerului de anul trecut, C. A. B. Acest rezultat face ca echipa de la regie să rămână între fruntaşi, respectiv la locul al doilea. Pr. Mihai rămâne în frunte ca leader al categoriei. Victoria asupra Colţei a procurat roş-verzilor 2 puncte preţioase. Cu o deosebită curiozitate, s-a aşteptat reintrarea Spartei. Sportivii, sunt convinşi, ca gruparea verde cu negru este indicată să jotice un rol serios în campionatul promoţiei. Nu suntem, de altă părere, deşi reintrarea trebue socotită ca foarte modestă. Nu trebue uitat un lucru. Sparta nu s’a bucurtat de serviciile celui mai bun unsprezece şi a avut neşansa să se întâlnească cu neregulata echipă a VWului în formă bună. Sparta a câştigat 2 puncte modeste, iar ca să ajungă în fruntea plasamentului trebue să câştige toate matchurile. Clasamentul categoriei este : 5 4 10 14 6 9 5 3 1 1 17 11 5 13 1 3 3 5 5 122 1 34 5 0 3 2 6 13 3 1 1 0 0 2 1 2 Pr. Mihai Belvedere Colţea O. A. R. Val Vârtej Sparta Matchul Braşov-Bucureşti — Reflexii — S’a jucat şi matchul Bucureşti— Braşov. Sau mai precis s'a rejucat. Pentrucă prima ediţie din 1928 a avut loc în primăvară. Or, în catastifele sportivo-administrative, o întâlnire inter-regională este prevăzută numai odată pe an. Pontifii noştri au făcut excepţie sau... exces de zel. E tot una. De altfel au prezentat întotdeauna o notă atractivă plina de originalitate. S’a înjghebat o întâlnire între oraşul lui Bucur şi al Bârsei. In câteva zile s’au făcut toate formalităţile (deci : exces de zel) de ordin administrativ bine înţeles. Celelalte au trecut pe planul al doilea. Este o obişmuinţă care a devenit a doua natură la conducătorii footbalului bucureştean. Este cauza primordială care ii fac să aibă o continuitate de idei şi acţiuni Ştiţi care a fost rezultatul matchului. Timp de 90 minute,plus cele cinci cât constituie pauza), teamurile adverse nu au putut reuşi să-şi asigure un avantaj decisiv. Nu avem intenţiunea să facem o cronică amănunţită, nici să adresăm adjective sau injective celor 22 de combatanţi. Ne-a isbit însă fieful cum a fost formată echipa metropolei Selecţionării nu numai că au fost lipsiţi (momentan desigur!) de cea mai elementară noţiune technică, dar nu au căutat măcar să facă uz de psichologia sportivă. Sunt jucători cari adecvează jocului caracterul lor nativ. Unii sunt expansivi, alţii lenţi, decişi sau nehotărîţi. Cunoaşterea unui jucător, abstracţie făcând de cunoştinţa ce o are despre jocul cu balonul rotund, este un atent care contează considerabil. Un exemplu : în a doua repriză Laky a fost înlocuit cu Zauber. Nu avem nimic de obiectat asupra acestei schimbări. Dar Ligner şi Deleanu, adică fundaşii care au cea mai strânsă legătură cu portarul sunt doui jucători cari precipita o situaţie. Zauber nu este un portar caru are sânge rece. O mică concentrare şi vă puteţi da seama de consecinţele grave ce poate antrena această conjuctură. Tăria seseu este un mijlocaș defensiv. Deleanu un fundaș ofensiv. Ambii joacă pe stânga. Astfel că dacă vor juca mai mult timp împreună, nu este exclus ca universitarul să întărească linia de mijloc a clubului său iar Tănăsescu ,,să-i ia pâinea lui Popo* » • js viei . Sunt multe de citat. Astfel Wetzer este pus mijlocaş-centru, când tripletă de la înaintare se caracterizează prin rapiditate.Acestora li se mai adaugă emoţia unora dintre jucători şi frica de a pierde. Voinţa necumpănită de a câştiga, influenţa aşa de mult asupra jucătorilor îcât îţi aveau impresia că alerg sub greutatea unui coşmar. Este deci de mirare că au făcut partida slabă ? Complectă lipsă de unitate, de coordonare în eforturi care, în consecinţă, rămâneau sterile a fost un handicap mai mult. Tocmai ceea ce le-a lipsit gazdelor au avut oaspeţii. Nu au excelat în a avut oaspeţii. Nu au excelat însă şi bucureştenii ,altfel tii nu au avut ni*ci a »»alipire de geniu” care să entuziasmeze publicul. O întâlnire obicinuită, inferioară însă uneia inter-regionale, mai ales când cele două oraşe contează pr.gitre fruntaşe, Matchul de Duminică nu ne-a adus nimic dou. Ba nu, ne-a adus totuşi ceva. Incompetenţa în materie de football a conducătorilor intereselor regionale. O spunem aceasta, convinşi până ori că avem în fruntea football-ului regional un om priceput în materie technică. Oricâte critici i s au adus, niciodată nu i s'a putut imputa lipsa de competenţi la materie technică. A ratat deci singura calitate ce o avea. Dar, să fie adevărat ce se spune că, conducătorul foottall-uluî reigonal a lăsat echipa pe seama unui coleg de comisie, care habar, n’are de foottball Aceste spuse, să aruncăm o privire asupra oaspeţilor. Am prevăzut un team mediocru. Nu ne-am înşelat. Braşovul nu are jucători de clasă. Iar faptul, că opt titulari ai echipei Braşovului erau de la «Colţea» — campioana României,— nu ne putea da iluzia unei echipe bune. Fiindcă, lăsând la o parte chestiile sentimentale, să recunoaştem că actuala echipă campioană a ţarei nu este de calibrul pe care-l merită ţara noastră. «Colţea» e o echipă merituoasă. Are conducători cari muncesc. N’are însă jucători de clasă. Nu i-a avutniciodată. Singură trecerea lui Auer şi a lui Kiss a dat o clipă echipei de la Braşov prestigiul marelui team. Dar «Colţea» n’a putut suplini nici pe departe pe «Chinezul», care orice am spune, a fost un campion demn, cu prestigiu în ţară şi peste graniţă. Şi apoi să nu uităm că, «Colţea» a devenit campion când «Chinezul» a pus în campionatul naţional a doua sa echipă, iar foot-ball-ul ardelean era în plină criză. N’am vrea să spunem că «Colţea» nu,este expresia football-ului românesc. In actuala conjuctură, cu dezastrul foott-ball-ului ardelean, «Colţea» a reuşit sa câştige. E ceva. Ce folos însă ? Ne ipseşte campionul tare, campionul stăpân pe situaţie şi «Colţea» nu dispune decât fie Szabó, Abrudan, Boroş şi celelalte produse mediocre ale târguşoarelor de pesta muniţie. Deleanu Decideţi-Vă singur la cea ..■■■■miiminifniiiiiiwn——unu mai apropiată reparare a ghetelor: Nicidecum piele Numai tocuri Palma! Din cauze sanitare şi economice. Slă progresiv. Iar agitaţii în jurul cazului Iancovescu O scrisoare a d-lui Sicfi Alexendrescu Domnule Director, Am trimis azi Sindicatului artiştilor, alăturata scrisoare. Vă rog să binevoiţi a-i acorda ospitalitatea In ziarul dv. Cu mulţumiri şi perfectă consideraţie. Sică Alexandrescu Domnule Preşedinte, Se împlineşte o lună, aproapele când comisiunea de arbitri a Sindicatului a dat un fel de sentinţă în procesul Iancovescu. Sentinţa aceasta a prilejuit numeroase protestări — a provocat o neobişnuită fierbere in sânul Sindicatului. Demisii din comitet, alte demisii, reveniri, excluderi, cooptări de noi membrii, în sfârşit o serie întreagă fie operaţiuni şi aranjamente, care au ajuns la o aplanare aparentă a crizei de la sindicat. Acum Chipurile e linişte. Comitetul — în noua sa alcătuire — mulţumit de restabilirea linişte! ître frământata organizaţie actoricească s’a felicitat de strălucitul examen de înţelepciune politică pe care l-a trecut, făcând chitic asupra pricinei "însăşi a tuturor acestor agitaţii — asupra procesului lancovescu. * Cele câteva fandări în chestiuni personale au provocat digresiuni de care comitetul are aerul că s’ar folosi cu plăcere — ocolind o atitudine lămurită. 4 Imi permit ieci domnule Preşedinte să vă amintesc că sunt şi eu printre cei ce au protestat — părăsind comitetul sindicatului in această împrejurare, in şedinţa de comitet ce a urmat zilei de judecată am adus, înaintea dv., Învinuiri precise comisiunei de arbitri pentru modul neserios cum s’a judecat acest proces, la care am asistat ca martor. Demisia dv. din preşidenţia sindicatului s’a produs atunci la timp pentru a vă scuti de grija de a cerceta observările mele. După dv. aţi urmat la preşidenţiasindicatului tot dv. desigur spre binele organizaţiei moastre sindicale. N'aţi binevoit însă să ţineţi seamă în nici un fel de plângerile mele verbale de atunci. Le repet, de astă dată in scris. .Afirm că procesul lancovescu este un şir de flagrante călcări ale statutului , bietul nostru statut — precum şi a celor mai elementare principii de drept. Iată de ce : 1) Comisiunea de arbitri, se compune , conform art. 42 dîntr’un preşedinte, doi membri asistenţi şi un raportor. Adică 3 judecători şi un acuzator. Ceilalţi membrii supleanţi şi substitutul sunt _ d-le Preşedinte _ înlocuitori. După câte ştiu asta, însemnează cuvintele substitut şi supleant. Pentru a-l judeca pe lancovescu ,s'au adunat toţi opt — au luat parte la deliberare toţi — au votat toţi pentru pronunţarea sentinţei, cel mai aprig dintre ei fiind — după declaraţia sa chiar — substitutul de raportor, care de astă dată delibera şi el la rând cu judecătorii. Sunt informat chiar că cei doi judecători de drept au încercat să fie mult mai blânzi, unul fiind pentru achitare. Nu s’a putut ţine seamă însă de părerea lor din pricina celor veniţi acolo din distracţie. Cum, necum , comisia care a judecat pe Iancovescu a fost compusă din opt membrii: (A. Athanasescu, G. Baldovin, M. Săvulescu, Theo Theodorescu, Nae Simionescu, C. Fotache, Sahighian, care au luat parte la deliberare şi Soare Z. Soare ca raportor). Dintr’un sentiment de căinţă probabil, darea de seamă, a şedinţei îl scuteşte pe Iancovescu de o bună parte din judecătorii săi pomenind numai pe cei ce de drept trebuiau să judece. Căinţa şi recunoaşterea păcatelor sunt frumoase de obiceiu. Mi-e teamă însă că de data asta ar putea fi luate drept incorectitudine. 2) S-a cerut în instanţă recuzarea preşedintelui conform art. 45 din statut care prevede recuzarea judecătorilor ce au datorii de bani şi legături de afaceri bine determinate cu împricinaţii. Datoria lui Iancovescu la Cassa de Credit este şi azi nelichidată. D-nii Atanasescu (preşedinte) şi Soare Z. Soare (raportor) sunt giranţii lui lancovescu — dar n'au voit să se recuze. 3) La prima şedinţă se afla la do,sar contractul pe baza căruia era judecat lancovescu, fără să poarte vi-ZA sindicatului insă pe care a cere în mod expres statutul şi fără de care comisia de arbitri nu poate ţine seamă de nici un contract. Procesul s’a amânat. La a doua şedinţă contractul era vizat. (Dv. l’aţi semnat ?) Bănuiam însă că un act depus într’un dosar nu mai poate fi modificat, sau complectat în nici un fel. Sunteţi de altă părere 7 4) Sentinţa suspendă pe Iancovescu pe timp de şase luni cu interzicerea dreptului de a judeca, întreb Domnule Preşedinte, cine a dat comisiunii de arbitrii dreptul de a interzice profesarea 7 Statutul vorbeşte la art. 49 numai de excluderea pe timp limitat sau pentru totdeauna din sindicat. Se pune astfel la îndemâna comisiunei de arbitri o pedeapsă pur morală. (Aşa cum de altfel s’a şi cerut in cazul lancovescu). Interzicerea de a profesa este o pedeapsă creiată de legea Lapedatu din 1926 și pusă la îndemâna comisiunei de judecată de pe lângă Teatrele Naţionale. . Statutul nostru făcut cu şase ani înainte în 1920 nu poate cuprinde în penalităţile ce pune la îndemâna comisiunei da arbitrii o pedeapsă creiată de legea Teatrelor abia peste şase ani. De unde dreptul acesta 7 Statutul nu, i-l dă Legea Teatrelor nu. Atunci . Se va răspunde că cine e exclus din sindicat, nu mai are cartea de liberii, profesie pe care o cere legea şi deci , prin această cale întortochiată comisia de arbitrii poate ajunge la pedeapsa atât de gravă a interzicerii de a profesa. Ştiţi însă că mai sunt şi alte asociaţiuni profesionale care au dreptul să libereze asemenea cărţi!? Atunci ? Dacă totuţi , comisia de arbitrii asumându-şi drepturi pe care nu le are la voit să aplice ea penalităţile prevăzute în legea Teatrelor, vă întreb unde a găsit pedeapsa de şase luni ? Legea nu vorbeşte decât de suspendarea pe trei luni, sau pe un an Trec peste alte multe detalii ale procesului tot atât de amuzante. Aţi cunoscut belşugul acesta de ilegalităţi şi nereguli săvârşite de comisia de arbitrii. Ce măsuri aţi luat Domnule Preşedinte ? Nici una. Aţi întărit prin tăcerea dv. şi a comitetului, vinovata procedare a comisiunii de arbitrii. Mai mult, -- comitetul molipsindu-se probabil dela comisia de arbitrii — trece el însuşi la ilegalităţi mai grave. Şi anume pronunţă fără judecată excluderea pentru totdeauna din sindicat, a unui membru (D. Soare Z. Soare). Domnule Preşedinte, vă citez şi vă explic câteva paragrafe din statut rugându-vă să le comunicaţi şi celorlalţi membrii din comitet. Poate că veţi reuşi să faceţi astfel o legătură între aceste paragrafe şi excluderea d-lui Soare Z. Soare din sindicat. Art. 49. Penalităţile pe care le poate pronunța comisiunea de arbitrii sunt : 1) Excluderea definitivă din sindicat cu pierderea tuturor drepturilor. Comisiunea de arbitrii are singură latitudinea de a alege gradul pedepsit, etc., etc. Art. 52. Comitetul sindicatului poate îndrepta reclamaţii comisiunei de arbitrii fiind supus aceleaşi jurisdicţiuni ca şi oricare membru. Art. 55. Comitetul, sindicatului este dator să îngrijească neîntârziat de executarea sentinţelor comisiunei de arbitrii fără a avea dreptul să le modifice. Adică pe româneşte. Numai comisiunea de arbitrii poate să dea pedepse. Comitetul trebuie să se plângă şi el comisiunei de arbitrii ca oricare membru, pentru că el nu numai că nu poate da sentinţe, dar nici nu le poate modifica. Ce-a făcut însă comitetul pe care-l prezidaţi ? Nemulţimit de termenii demisiei d-lui Soare Z. Soare, pronunţă singur excluderea sa din sindicat. Ei cum asta Domnule Preşedinte ? In concluzie : Constat neseriozitatea şi abuzurile comisiei de arbitrii. Constat buna armonie ce s’a stabilit între actualul Comitet şi comisia de arbitrii. Şi nu pot constata dacă s'a molipsit comitetul dela comisie, sau comisia de la comitet. Nedumerit de toate aceste Întâmplări pe care le înţeleg altfel decât dv. am părăsit comitetul de conducere al sindicatului, odată cu d-nii Stăncescu şi Soare Z. Soare ştiu din comunicatele ce aţi dat prin gazete că plecarea acestora doi a produs satis■.făclii unanime în sânul comitetului. Nu ştiu cu ce fel de sentimente a fost întâmpinate demisia mea, care nu a fost onorată cu nici un fel de răspuns. Oricum ar fi vă declar că aştept soluţionarea acestor treburi încurcate — obişnuindu-mă între timp cu ideia că voi fi nevoit să renunţ pe viitor la protecţia acestei asociaţii atât pentru mine cât şi pentru artiştii teatrelor cu conduc, socotind o mare primejdie pentru noi jocul de-a arbitrii pe care-i cultivaţi. Pregătindu-mă sufleteşte pentru această despărţire de asociaţia din care fac parte dela înfiinţarea ei, îmi permit Domnule Preşedinte să vă dau un sfat: 1, Apăraţi-o — pe cât se poate _ de ridicol. SICA ALEXANDRESCU Directorul teatrelor Mic şi Alhambrt, 29/X/1928, Bucureşti. --------—xox———— Dela Ateneul popular Regina Maria Ateneul Popular ,,Regina Maria” a cărui activitate culturala este de ajuns cunoscută, și-a deschis la 21 ori. noua sesiune culturală pe anul 1928—29. In cuvântarea de deschidere, d. președinte al Ateneului, d. Vinicilă Pantazopol, a arătat frumoasele rezultate la care s’a ajuns, muncind cu râvnă aşa cum a făcut acei 10—12 membri cu care s’a pus bazele Ateneului. D-sa, a mai arătat şi programul după care se va desfăşura activitatea pe noul an. D. Gh Leungulescu, conferen-iţiar al Casei Şoearelor, într’o însufleţită cuvântare a vorbit despre începuturile teatrului românesc, în general și despre Teatrul lui Alexandri, în special. Referindu-se la piesa „Piatra din Casă’’' care figura pe programul de deschidere, d-sa a arătat cauzele pentru care o piesa care altădată plăcea, astăzi nu mai este pe gustul publicului, moravurile fiind schimbate. D. N. SARBU a cântat două doine din Baut. D-rele El. Tănăsescu şi Iza Ştefănescu, au dansat cu multă graţie „Dansul Florilor”. A plăcut jocul colorat de lumini. Festivalul s’a încheiat cu comedia „Piatra din casa” a lui Alexandri. Interpretarea ta fost bună. Şi-au dat concursul d-nii : Baldovin dela Teatrul Naţional, care ia fost admirabil în rolul lui Leonil şi d-1 N. Gardescu dela teatrul Regina Maria. D-sa a interpretat cu măestrie rolul lui Herr Franz, stârnind aplauze. Insă dov-ul a fost apariţia lui Nicu şi a tatălui său, boerul Grigore Pâlciu. Jucat inteligent de d. Vasilache rolul prostănacului Nicu a târnit ropote de aplauze. Deasemenea d. A. Brunetti, a fost corect şi plin de însufleţire în rolul boerului Pâlciu. D-ra Lydia Butnaru a jucat o Marghioliţă adevărată, timidă dar şi vorbăreaţă. D-ra Tanţa Paraschivescu a redat tipul unnei adevărate mame, în cucoana Zamfira, care îngrijindu-se de viitorul fiicei ei, nu se uită nici pe dânsa. D-ra Lucia Popeaiu, mulţumitor în rolul ţigăncei. După cererea publicului, Ateneul a reprezentat şi ieri 29 crt. tot Piatra din Casă. Succesul a fost mare şi de data aceasta. Teatrul de cartier al Ateneului, reprezintă Sâmbătă 3 Noembrie la ora 8,30 seara, comedia „Vinerile d-lui Poirier” în 4 acte de Emil Augier şi Iul. Sandeau. Din interpretare reţinem numele d-Torr Vasilache, Zirna, Brunetti, Valsamache, dra Valsamach* USCK