Rampa, noiembrie 1928 (Anul 13, nr. 3234-3259)

1928-11-01 / nr. 3234

C­ronia Interne CAZUL WETZER Afacerea Wetzer continuă să pasioneze. In ultimul moment aflăm că federaţia maghiară a dat drept de joc lui Wetzer. Aceasta s’a făcut (scriu ziarele pestane) în baza unei scrisori de deslegare primită dela F. S. S. R. (?!?) Ne-am interesat la forurile au­torizate şi ni s’a răspuns ca F. S. S. R. m’a dat şi nu dă deslegare jucătorului Wetzer. Lucrul acesta mam anunţat la timp. CLUBUL PROFESIONIST La Timişoara s’au pus bazele primului club profesionist de foottball. Numele clubului este: Ristensia. In numărul de mâine ,vom publica, un reportaj intere­sant în legătură cu acest club. TAXELE Se știe că chestiunea taxelor de arbitraj a intrat într’o nouă fază. Am arătat ori că el a constituit o comisiune specială care să stu­dieze această chestiune. Un membru al acestei comi­­siuni m­e-a declarat că taxa a­­nuală pentru un club de catego­ria I-a nu va trece de o mie de lei. MATCHURILE DE DUMINICA Juventus — Unirea Tricolor, la Romcomit. Macabi — Venus, la C. A. B. Olympia — Sp. Studentesc, la Olympia. Sparta — C. A. B., la C. A. B. SECRETARUL COMITETULUI REGIONAL BASARABIA După alegerea comitetului re­gional e probabilă numirea ca secretar regional a d-lui Crihan. Alegerea este foarte nimerita, întrucât d. Crihan a avut un rol hotărîtor, ori de câte ori, a fost voba de conducerea sportului ba­­sarabean. CAMPIONATUL LA CHIȘINĂU Duminică au început la Chişi­nău amtehiurile pentru campionat Mihai Viteazul a jucat nede­­cis (3-3) cu Sporting. Externe RAPID IN FRANŢA Fin­an­­st vil cupei Europei cenr­trale, va face la iarnă un turneu în Franţa. Vienezii vor juca la Paris in­ ziua de 30 Decembrie contra clubului Stade Francais, campionul Franţei şi pe urmă vor face un turneu, jucând la Marsi­lia, Montpellier, Lille, etc. RINDA ŞI GIRARDENGO RECALIFICAŢI La campionatele mondiale de ci­clism, cei doi aşi transalpini, nu au apărat cu toata inima culo­rile ţării lor. In consecinţă, Fe­deraţia italiană de ciclism i-a sus­­pendat până în Februarie 1929, Pontifii italieni au revenit zilele trecute astfel că cei doi cracki vor putea alerga dela 1 Noembrie. PAOLINO CONTRA LUI VON FORAT După cum am anunţat in­tr'unul din numerile noastre trecute, spa­niolul a fost descalificat cu oca­zia matchului cu Petersen. El va boxa însă la 5 Noembrie cu Von Porat. Explicaţia există. Paolino a făcut o cerere comisiunei de box a oraşului New-York, cerând să-l autorizeze să lupte contra lui Porát, deoarece contractul a fost semnat înainte de suspendarea lui. Ceea ce i-a fost acordat, CAMPIONII IN CANADA învingătorul olympic la 100 m. şi 200 m. Wiliams a primit ca re­cunoştinţă din partea patriei sale, un automobil şi un cec de 1500 dolari ca să-şi continue studiile. Mrs. Catherwood, campioană la săritura în înălţime, a primit de­­asemenea un automobil şi un cec de 3000 dolari pentru înscrierea ei la Universitatea din Toronto. In afară de aceasta, cei doi cam­pioni vor face un voiaj de studii în Statele­ Unite. JUNIORI AMERICANI La campionatele juniorilor de atletism ale Americei, Hedjes, care a făcut parte din echipa olympică la Amsterdam, a sărit în înălţime 1.95 m, şi Sturdy a reuşit 4.04 m. la săritura cu pră­jina. BALDOCK ÎNVINGĂTOR Englezul Baldock, care fusese fdeclarat anul trecut, de către co­misiunea de box engleză, cam­pion mondial la greutatea cocoș, s-a întâlnit cu Lolasky, unul din cei mai buni boxeuri la categoria lui. Baldock a învins prin K. O. în a treia, repriză. ZBYSKO ÎNVINS La Montreal, în ziua de 26 Oc­tombrie, s-a disputat un match de luptă între Deglane campionul olympic din 1924 și Stanislas Zbysko. Francezul a reușit să învingă pe polonez după o luptă strânsă. Este posibil ca la anul Deglane sa chalengeze pe Stangler Lewis pentru titlul mondial. IZZI SCHWARTZ A PARASIT NEW--YORKUL Campionul fumei de greutate muscă, care va lupta contra lui Pladner la 1 Decembrie, a pără­sit New-Yorkul și se îndreaptă spre Franța. --------------XOX------------­ *4 —Pt 11 Deglane astaseara la „CONSTRUCTORI” Sala ,,Constructori’’ din bule­vardul Maria 24, va fi astăseară, după cum am anunţat la timp, teatrul unei reuniuni de box. Mit.d­ini vedetă nu corespunde nici pe departe cererilor întrucât el va pune faţă în faţă pe Cornel­iu Agarici, un element destul de bun cu Constantin Patiniotîs căruia matchul nul făcut, cu Nicolae Ior­­gulescu, nu-i dă dreptul sa aspire la realizarea unei performanţe mulţumitoare. Corneliu A­brar­ici ar trebui să câştige înainte de li­mită, fiind credinţa noastră că un om care nu are decât un match public, nu poate să reziste mult timp pumnului lui Agarici. M­ai interesantă decât a­cest match, promite să fie întâlnirea dintre Mihail Fulea și Dumitru Cinteza. Hârtia fiind de partea acestuia din urmă îi acordăm în­crederea noastră, nu fără a spune că o victorie a lui Fulea este ori­când posibilă. Intre Gheorghe Stamate şi Strei­feld vom preferi, pe cel din­tâi mult mai rutinat decât adver­sarul său, Mihail Dinu, întâlnîndu-se în revanşă cu­ Petre Beltea,­­ar putea să câştige prin knock-out. La puncte şansele sunt de partea lui Bel­­ea. Dumitru Popa va putea în dp al cincilea match să dispună la puncte de Simionescu. Exhibiţia Schoenfeld-Riond pro­mite să fie foarte interesantă în­trucât, cu un prieten, Riond ştie să se poarte cu mănuşi. ----------xox----------­ Tennis CAMPIONATELE MILITARE Eri au continuat matchurile pen­tru campionatele militare. Semi­finalele au dat următoarele rezul­tate : Col. Radu — It. Iusinsky 6-4, 6-3, 6-2. Căp. Dumitriu — subit. Papu­­nă 6-2 6-6, 6-3, 3-6, 6-2. MATCHUL DE TENNIS ANGLIA — GERMANIA Pe terenurile Queens­ clubului a început matchul de tennis între cele două țări. Iată rezultatele din prima zi : Simplu: Turnbull (Anglia) — Moldenhauer (Germania) 2-6, 6-3, 6-2; Mayes (Anglia) — Stapen­­horst (Germania) 6-1, 6-3 ; Kleins­­roth (Germania) — Oliff (An­glia) 6-8. 6-0. 6-3; Sharp (Anglia)— Prenn (Germania) 4-6, 7-5, 6-2. Dublu : Moldenhauer — Prenn (Germania) — Eame-Godfree (An­glia) 6-1, 6-5. Match exhibiţie: Bruninen (Franţa) şi Spence (Africa de Sud) — Kreinsroth - Stapenhorst în combinaţii, ca (Germania) 6-4, 6-3 imimu Miiiui ii 3 f 4 ■ « If Spre sfârş­tul sezonului După rezultatele de Duminică.­­ Situaţia de la onoare şi promoţie.— Clasamentul Soccerii încep sa ne socotească la sfârşit de sezon. Spre deosebire de ceilalţi factori, timpul frumos permite desfăşurarea normală a competiţiilor, cari ne fac să ne so­cotim în plin sezon. Una din zi­lele de succes ale calendarului, a fost Duminică. Intr’adevâr o vreme frumoasă a permis speratorilor să urmărea­scă categoria de match care îl prefera. E drept că mai mult ca în oricare altă zi, programul ofi­cial a fost oarecum variat și inte­resant. La categoria I-a onoare, un­ sin­gur match şi aceştia de 18 minute. Intre Unirea Tricolor şi Macabi răfuiala, care în realitate nu este decât epilogul jocului de cum 2 săptămâni, n’a fost prea, lungă, 18 minute de joc pot aduce multe schimbări în materie de scor. N’a fost însă cazul şi explicaţia este simplă, 18 minute de joc nu for­mează o glumă. Este mai greu să joci 18 minute decât 90, întrucât în timpul limi­­tat nu-ţi poţi permite o greşală, iar orice, eroare devine fatală şi ireparabilă. Tot în cele 18 minute de match, am putut verifica ce în­seamnă Handicapul într-un match de football, procedeu foarte uzitat în Germania. Pentru clasamentul categoriei I onoare, rezultatul celor 18 minute nu poate avea alt efect decât să confirme situaţia provizorie de-al treilea clasat al echipei Macabi şi de deţinător al lanternei roşii a Unirei Tricolor. La promoţie prima zi de joc. In care participă efectivul complect al categoriei. Campionatul acestei categorii, a fost mult stimulat de anunţarea modificării formulei campionatului. In prezent, si­tuaţia la promoţie este de natură sa provoace o luptă înverşunată nu numai pentru primul­­loc ci pentru primele 2 locuri. Este o deosebire de stimulent care pro­vine din faptul că în anul 1930, categoria I-a va cuprinde echipele categoriei I-a onoare, plus primele 2 echipe clasate în categoria I promoţie. Din ansamblul rezultatelor de Duminică, senzaţia o formează victoria echipei Belvedere asupra,­chalengerului de anul trecut, C. A. B. Acest rezultat face ca echipa de la regie să rămână între frun­taşi, respectiv l­a locul al doilea. Pr. Mihai rămâne în frunte ca leader al categoriei. Victoria asu­pra Colţei a procurat roş-verzilor 2 puncte preţioase. Cu o deosebită curiozitate, s-a aşteptat reintrarea Spartei. Sportivii, sunt convinşi, ca gru­parea verde cu negru este indi­cată să jotice un rol serios în cam­pionatul promoţiei. Nu suntem, de altă părere, deşi reintrarea trebue socotită ca foarte modestă. Nu trebue uitat un lucru. Spar­ta nu s’a buc­urtat de serviciile ce­lui mai bun unsprezece şi a avut neşansa să se întâlnească cu nere­gulata echipă a VWului în formă bună. Sparta a câştigat 2 puncte mo­deste, iar ca să ajungă în fruntea plasamentului trebue să câştige toate matchurile. Clasamentul categoriei este : 5 4 10 14 6 9 5 3 1 1 17 11 5 13 1 3 3 5 5 122 1 34 5 0 3 2 6 13 3 1 1 0 0 2 1 2 Pr. Mihai Belvedere Colţea O. A. R. Val Vârtej Sparta Matchul Braşov-Bucureşti — Reflexii — S’a jucat şi matchul Bucureşti— Braşov. Sau mai precis s'a reju­­cat. Pentrucă prima ediţie din­ 1928 a avut loc în primăvară. Or, în catastifele sportivo-administra­­tive, o întâlnire inter-regională este prevăzută numai odată pe an. Pontifii noştri au făcut excep­ţie sau... exces de zel. E tot una. De altfel au prezentat întotdea­una o notă atractivă plina de ori­ginalitate. S’a înjghebat o întâlnire între oraşul lui Bucur şi al Bârsei. In câteva zile s’au făcut toate for­malităţile (deci : exces de zel) de ordin administrativ bine înţe­les. Celelalte au trecut pe planul al doilea. Este o obişmuinţă care a devenit a doua natură la condu­cătorii foot­balului bucureştean. Este cauza primordială care ii fac să aibă o continuitate de idei şi acţiuni Ştiţi care a fost rezultatul mat­­chului. Timp de 90 minute,­­plus cele cinci cât constituie pauza), teamurile adverse nu au putut reuşi să-şi asigure un avantaj decisiv. Nu avem intenţiunea să facem o cronică amănunţită, nici să adresăm adjective sau injecti­ve celor 22 de combatanţi. Ne-a isbit însă fieful cum a fost formată echipa metropolei Selecţionării nu numai că au fost lipsiţi (momentan desigur!) de cea mai elementară noţiune tech­nică, dar nu au căutat măcar să facă uz de psichologia sportivă. Sunt jucători cari adecvează jo­cului caracterul lor nativ. Unii sunt expansivi, alţii lenţi, decişi sau nehotărîţi. Cunoaşterea unui jucător, abstracţie făcând de cu­noştinţa ce o are despre jocul cu balonul rotund, este un a­tent ca­re contează considerabil.­­ Un exemplu : în a doua repri­ză Laky a fost înlocuit cu Zau­ber. Nu avem nimic de obiectat asupra acestei schimbări. Dar Ligner şi Deleanu, adică fun­daşii care au cea mai strânsă legă­tură cu portarul sunt doui jucă­tori cari precipita o situaţie. Zauber nu este un portar ca­ru are sânge rece. O mică con­centrare şi vă puteţi da seama de consecinţele grave ce poate antrena această conjuctură. Tăria se­seu este un mijlocaș de­fensiv. Deleanu un fundaș ofen­siv. Ambii joacă pe stânga. Ast­fel că dacă vor juca mai mult timp împreună, nu este exclus ca universitarul să întărească linia de mijloc a clubului său iar Tănă­­sescu ,,să-i ia pâinea lui Popo* » • js viei . Sunt multe de citat. Astfel We­tzer este pus mijlocaş-centru, când tripletă de la înaintare se caracte­rizează prin rapiditate.­­Acestora li se mai adaugă emo­ţia unora dintre jucători şi frica de a pierde. Voinţa necumpăni­­tă de a câştiga, influenţa aşa de mult asupra jucătorilor îcât îţi aveau impresia că alerg sub greu­tatea unui coşmar. Este deci de mirare că au făcut­­ partida sla­bă ? Complectă lipsă de unitate, de coordonare în eforturi care, în consecinţă, rămâneau sterile a fost un handicap mai mult. Toc­mai ceea ce le-a lipsit gazdelor au avut oaspeţii. Nu au excelat în a avut oaspeţii. Nu au excelat însă şi bucureştenii ,altfel tii nu au avut ni*ci a »»ali­pire de geniu” care să entuzias­meze publicul. O întâlnire obicinuită, infe­rioară însă uneia inter-regionale, mai ales când cele două oraşe con­tează pr.gitre fruntaşe, Matchul de Duminică nu ne-a adus nimic dou. Ba nu, ne-a adus totuşi ceva. Incompetenţa în ma­terie de football a conducători­lor intereselor regionale. O spu­nem aceasta, convinşi până ori că avem în fruntea football-ului re­gional un om priceput în mate­rie technică. Oricâte critici i s au adus, nici­odată nu i s'a putut imputa lipsa de competenţi la materie technică. A ratat deci sin­gura calitate ce o avea. Dar, să fie adevărat ce se spu­ne că, conducătorul foott­all-uluî reigonal a lăsat echipa pe seama unui­ coleg de comisie, care habar, n’are de foottball Aceste spuse, să aruncăm o privire asupra oaspeţilor. Am pre­văzut un team mediocru. Nu ne-am înşelat. Braşovul nu are jucători de clasă. Iar faptul, că opt titulari ai echipei Braşovului erau de la «Colţea» — campioana Ro­mâniei,— nu ne putea da iluzia unei echipe bune. Fiindcă, lăsând la o parte chestiile sentimentale, să recunoaştem că actuala echipă campioană a ţarei nu este de ca­librul pe care-l merită ţara noas­tră. «Colţea» e o echipă merituoasă. Are conducători cari muncesc. N’are însă jucători de clasă. Nu i-a avut­­niciodată. Singură tre­cerea lui Auer şi a lui Kiss a dat o clipă echipei de la Braşov pres­tigiul marelui team. Dar «Colţea» n’a putut suplini nici pe departe pe «Chinezul», care orice am spune, a fost un cam­pion demn, cu prestigiu în ţară şi peste graniţă. Şi apoi să nu ui­tăm că, «Colţea» a devenit cam­pion când «Chinezul» a pus în campionatul naţional a doua sa echipă, iar foot-ball-ul ardelean era în plină criză. N’am vrea să spunem că «Col­ţea» nu,este expresia football-ului românesc. In actuala conjuctură, cu dezastrul foott-ball-ului arde­lean, «Colţea» a reuşit sa câşti­ge. E ceva. Ce folos însă ? Ne ipseşte campionul tare, campio­nul stăpân pe situaţie şi «Colţea» nu dispune decât fie Szabó, Abru­­dan, Boroş şi celelalte produse mediocre ale târguşoarelor de pe­sta muniţie. Deleanu Decideţi-Vă singur la cea ..■■■■miiminifniiiiiiwn——unu mai apropiată reparare a ghetelor: Nicidecum piele Numai tocuri Palma! Din cauze sanitare şi economice. Sl­ă progresiv. ­ Iar agitaţii în jurul cazului Iancovescu O scrisoare a d-lui Sicfi Alexendrescu Domnule Director, Am trimis azi Sindicatului artiş­tilor, alăturata scrisoare. Vă rog să binevoiţi a-i acorda ospitalitatea In ziarul dv. Cu mulţumiri şi perfectă conside­raţie. Sică Alexandrescu Domnule Preşedinte, Se împlineşte o lună, aproape­­le când comisiunea­ de arbitri a Sindi­catului a dat un fel de sentinţă în procesul Iancovescu. Sentinţa aceasta a prilejuit nume­roase protestări — a provocat o ne­obişnuită fierbere in sânul Sindica­tului. Demisii din comitet, alte de­misii, reveniri, excluderi, cooptări de noi membrii, în sfârşit o serie în­treagă fie operaţiuni şi aranjamen­te, care au ajuns la o aplanare apa­rentă a crizei de la sindicat. Acum Chipurile e linişte. Comitetul — în noua sa alcătuire — mulţumit de restabilirea linişte! îtr­e frământata organizaţie actoricească s’a felici­tat de strălucitul examen de înţe­lepciune politică pe care l-a trecut, făcând chitic asupra pricinei "însăşi a tuturor acestor agitaţii — asupra procesului lancovescu. * Cele câteva fandări în chestiuni personale au provocat digresiuni de care comitetul are aerul că s’ar fo­losi cu plăcere — ocolind o atitudine lămurită. 4 Imi permit ieci domnule Preşe­dinte să vă amintesc că sunt şi eu printre cei ce au protestat — pără­sind comitetul sindicatului in acea­stă împrejurare, in şedinţa de co­mitet ce a urmat zilei de judecată am adus, înaintea dv., Învinuiri precise comisiunei de arbitri pentru modul neserios cum s’a judecat a­­cest proces, la care am asistat ca martor. Demisia dv. din preşidenţia sindi­catului s’a produs atunci la timp pentru a vă scuti de grija de a cer­ceta observările mele. După dv. aţi urmat la preşidenţia­­sindicatu­lui tot dv. desigur spre binele orga­nizaţiei moastre sindicale. N'aţi binevoit însă să ţineţi­ sea­mă în nici un fel de plângerile mele verbale de atunci. Le repet, de astă dată in scris. .Afirm că­ procesul lancovescu este un şir de flagrante călcări ale sta­tutului , bietul nostru statut — precum şi a celor mai elementare principii de drept. Iată de ce : 1) Comisiunea de arbitri­, se com­pune , conform art. 42 dîntr’un pre­şedinte, doi membri asistenţi şi un raportor. Adică 3 judecători şi un acuzator. Ceilalţi membrii supleanţi şi substitutul sunt _ d-le Preşedinte _ înlocuitori. După câte ştiu asta, în­semnează cuvintele substitut şi su­pleant. Pentru a-l judeca pe lancovescu ,s'au adunat toţi opt — au luat parte la deliberare toţi — au votat toţi pentru pronunţarea sentinţei, cel mai aprig dintre ei fiind — după declaraţia sa chiar — substitutul de raportor, care de astă dată delibe­ra şi el la rând cu judecătorii. Sunt informat chiar că cei doi judecători de drept au încercat să fie mult mai blânzi, unul fiind pentru achitare. Nu s’a putut ţine seamă însă de pă­rerea lor din pricina celor veniţi a­­colo din distracţie. Cum, necum , comisia care a judecat pe Iancoves­cu a fost compusă din opt membrii: (A. Athanasescu, G. Baldovin, M. Să­­vulescu, Theo Theodorescu, Nae Si­mionescu, C. Fotache, Sahighian, care au luat parte la deliberare şi Soare Z. Soare ca raportor). Dintr’un sentiment de căinţă pro­babil, darea de seamă, a şedinţei îl scuteşte pe Iancovescu de o bună parte din judecătorii săi pomenind numai pe cei ce de drept trebuiau să judece. Căinţa şi recunoaşterea păcatelor sunt frumoase de obiceiu. Mi-e teamă însă că de data asta ar putea fi luate drept incorectitudine. 2) S-a cerut în instanţă recuzarea preşedintelui conform art. 45 din sta­tut care prevede recuzarea judecă­torilor ce au datorii de bani şi legă­turi de afaceri bine determinate cu împricinaţii. Datoria lui Iancovescu la Cassa de Credit este şi­ azi nelichi­­dată. D-nii Atanasescu (preşedinte) şi Soare Z. Soare (raportor) sunt giranţii lui lancovescu —­ dar n'au voit să se recuze. 3) La prima şedinţă se afla la do­,­sar contractul pe baza căruia era ju­decat lancovescu, fără să poarte vi-­ZA sindicatului insă pe care a cere în mod expres statutul şi fără de care comisia de arbitri nu poate ţine seamă de nici un contract. Procesul s’a amânat. La a doua şedinţă con­tractul era vizat. (Dv. l’aţi semnat ?) Bănuiam însă că un act depus în­­tr’un dosar nu mai poate fi modificat, sau complectat în nici un fel. Sunteţi de altă părere 7 4) Sentinţa suspendă pe Iancovescu pe timp de şase luni cu interzicerea dreptului de a judeca, întreb Domnule Preşedinte, cine a dat comisiunii de arbitrii dreptul de a interzice profesarea 7 Statutul vor­beşte la art. 49 numai de excluderea pe timp limitat sau pentru totdeauna din sindicat. Se pune astfel la îndemâna comi­siunei de arbitri­ o pedeapsă pur mo­rală. (Aşa cum de altfel s’a şi cerut in cazul lancovescu). Interzicerea de a profesa este o pedeapsă creiată de legea Lapedatu din 1926 și pusă la în­demâna comisiunei de judecată de pe lângă Teatrele Naţionale. . Statutul nostru făcut cu şase ani înainte în 1920 nu poate cuprinde în penalităţile ce pune la îndemâna comisiunei da arbitrii o pedeapsă creiată de legea Teatrelor abia peste şase ani. De un­de dreptul acesta 7 Statutul nu, i-l dă Legea Teatrelor nu. Atunci . Se va răspunde că cine e exclus din sindicat, nu mai are cartea de li­berii, profesie pe care o cere­ legea şi deci , prin această cale întorto­­chiată comisia de arbitrii poate a­­junge la pedeapsa atât de gravă a in­terzicerii de a profesa. Ştiţi însă că mai sunt şi alte asociaţiuni profesio­nale care au dreptul să libereze ase­menea cărţi!? Atunci ? Dacă totuţi , comisia de arbitrii asumându-şi drepturi pe care nu le are l­a voit să aplice ea penalităţile prevăzute în legea Teatrelor, vă întreb unde a gă­sit pedeapsa de şase luni ? Legea nu vorbeşte decât de sus­pendarea pe trei luni, sau pe un an Trec peste alte multe detalii ale procesului tot atât de amuzante. Aţi cunoscut belşugul acesta de ile­galităţi şi nereguli săvârşite de co­misia de arbitrii. Ce măsuri aţi luat Domnule Preşedinte ? Nici una. Aţi întărit prin tăcerea dv. şi a comitetului, vinovata proce­dare a comisiunii de arbitrii. Mai mult, -- comitetul molipsindu-se pro­babil dela comisia de arbitrii — tre­ce el însuşi la ilegalităţi mai grave. Şi anume pronunţă fără judecată ex­cluderea pentru totdeauna din sindi­cat, a unui membru (D. Soare Z. Soa­re). Domnule Preşedinte, vă citez şi vă explic câteva paragrafe din statut rugându-vă să­ le comunicaţi şi ce­lorlalţi membrii din comitet. Poate că veţi reuşi­ să faceţi astfel o legătură între aceste paragrafe şi excluderea d-lui Soare Z. Soare din sindicat. Art. 49. Penalităţile pe care le poate pronunța comisiunea de arbitrii sunt : 1) Excluderea definitivă din sindi­cat cu pierderea tuturor drepturilor. Comisiunea de­ arbitrii are singură la­titudinea de a alege gradul pedepsit, etc., etc. Art. 52. Comitetul sindicatului poate îndrepta reclamaţii comisiunei de ar­bitrii fiind supus aceleaşi jurisdic­­ţiuni ca şi oricare membru. Art. 55. Comitetul, sindicatului este dator să îngrijească neîntârziat de e­­xecutarea sentinţelor comisiunei de arbitrii fără a avea dreptul să­ le mo­difice. Adică pe româneşte. Numai comisiunea de arbitrii poate să dea pedepse. Comitetul trebuie să se plângă­ şi el comisiunei de arbitrii ca oricare membru, pentru că el nu numai că nu poate da sentinţe, dar nici nu le poate modifica. Ce-a făcut însă comitetul pe care-l prezidaţi ? Nemulţimit de termenii demisiei d-lui Soare Z. Soare, pronunţă sin­gur excluderea sa din sindicat. Ei cum asta Domnule Preşedinte ? In concluzie : Constat neseriozitatea şi abuzurile comisiei de arbitrii. Constat buna armonie ce s’a stabilit între actualul Comitet şi comisia de arbitrii. Şi nu pot constata dacă s'a molipsit comitetul dela comisie, sau comisia de la comitet. Nedumerit de toate aceste Întâm­plări pe care le înţeleg altfel decât dv. am părăsit comitetul de condu­cere al sindicatului, odată cu d-nii Stăncescu şi Soare Z. Soare ştiu din comunicatele ce aţi dat prin gazete că plecarea acestora doi a produs satis­­■.făclii unanime în sânul comitetului. Nu ştiu cu ce fel de sentimente a fost întâmpinate demisia mea, care nu a fost onorată cu nici un fel de răs­puns. Oricum ar fi vă declar că aştept soluţionarea acestor treburi încurcate — obişnuindu-mă între timp cu ideia că voi fi nevoit să renunţ pe viitor la protecţia acestei asociaţii atât pentru mine cât şi pentru artiştii teatrelor cu conduc, socotind o mare primejdie pentru noi jocul de-a arbitrii pe care-i cultivaţi. Pregătindu-mă sufleteşte pentru a­­ceastă despărţire de asociaţia din care fac parte dela înfiinţarea ei, îmi per­mit Domnule Preşedinte să vă dau un sfat: 1, Apăraţi-o — pe cât se poate _ de ridicol. SICA ALEXANDRESCU Directorul teatrelor Mic şi Alhambrt, 29/X/1928, Bucureşti. --------—xox———— Dela Ateneul popu­lar Regina Maria Ateneul Popular ,,Regina Ma­ria” a cărui activitate culturala este de ajuns cunoscută, și-a des­chis la 21 ori. noua sesiune cultu­rală pe anul 1928—29. In cuvântarea de deschidere, d. președinte al Ateneului, d. Vin­­icilă Pantazopol, a arătat frumoa­sele rezultate la care s’a ajuns, muncind cu râvnă aşa cum a fă­cut acei 10—12 membri cu care s’a pus bazele Ateneului. D-sa, a mai arătat şi programul după care se va desfăşura activitatea pe noul an. D. Gh Leungulescu, conferen-i­ţiar al Casei Şoearelor, într’o în­sufleţită cu­vân­tare a vorbit de­spre începuturile teatrului româ­nesc, în general și despre Teatrul lui Alexandri, în special. Referin­­du-se la piesa „Piatra din Casă’’' care figura pe programul de des­chidere, d-sa a arătat cauzele pen­tru care o piesa care altădată plăce­a, astăzi nu mai este pe gu­stul publicului, moravurile fiind schimbate. D. N. SARBU a cântat două doine din Baut. D-rele El. Tănăsescu şi Iza Şte­­fănescu, au dansat cu multă graţie „Dansul Florilor”. A plăcut jocul colorat de lumini. Festivalul s’a încheiat cu co­media „Piatra din casa” a lui A­­lexandri. Interpretarea ta fost bună. Şi-au dat concursul d-nii :­ Baldovin dela Teatrul Naţional, care ia fost admirabil în rolul lui Leonil şi­­ d-1 N. Gardescu dela teatrul Regina Maria. D-sa a in­terpretat cu măestrie rolul lui Herr Franz, stârnind aplauze. Insă d­ov-ul a fost apariţia lui Nicu şi a tatălui său, boerul Gri­­gore Pâlciu. Jucat inteligent de d. Vasilache rolul prostănacului Nicu a târnit ropote de aplauze. Deasemenea d. A. Brunetti, a fost corect şi plin de însufleţire în ro­lul boerului Pâlciu. D-ra Lydia Butnaru a jucat o Marghioliţă a­­devărată, timidă dar şi vorbăreaţă. D-ra Tanţa Pa­rasch­ive­scu a re­dat tipul unnei adevărate mame, în cucoana Zamfira, care îngrijin­­du-se de viitorul fiicei ei, nu se uită nici pe dânsa. D-ra Lucia Popeaiu, mulţumitor în rolul ţi­­găncei. După cererea publicului, Ate­neul a reprezentat şi ieri 29 crt. tot Piatra din Casă. Succesul a fost mare şi de data aceasta. Teatrul de cartier al Ateneului, reprezintă Sâmbătă 3 Noembrie la ora 8,30 seara, comedia „Vinerile d-lui Poirier” în 4 acte de Emil Augier şi Iul. Sandeau. Din in­terpretare reţinem numele d-Torr Vasilache, Zirna, Brunetti, Val­­samache, d­ra Valsamach* USCK

Next