Rampa, ianuarie 1929 (Anul 14, nr. 3283-3306)

1929-01-02 / nr. 3283

- Depurativul CDATHAIN FORMULA: Dr. MANGET (Extras din 15 plants) Sana­­vida! Varies, Glande Circulaţia rea a sângelui Boli de piele Boli de iernat Menopauză stabilimentele GHATELAIN Pttrnizori ai pitalebr dn Paris 15 M <' RI PRt II 2 b s Rue de Va.ende» es, Par s umori, de­favorizând provocând I şi determi-1 de piele cal circulă rău. mmm itofoni Sângele încărcat de resturi şi impurităţi, congestiile ficatului, pedemuri, hemoroizi nortd numeroase ho­i buboaele şi antraxul, DEPURATIVUL Doctorului MANGET, curăţă sângele, dă viaţă şi sănătate organismului. Evită astfel afecţiunile datorite combus­­tiunei incomplecte ale alimentelor încetinirea nutriţiunei (obezitate astm, emfisem, guta, reumatism, nevralgii acute, neurastenii, insom­nii, ameţeli, sciatice, lumbago şi migrene). La femeie DEPURATIVUÎ. Doctorului MANGEL regulează circulaţia sângelui, uşurează epo­cile, prepară formaţiunea şi înlă­tură neajunsurile vârstei critice. Deschide tenul şi asigură fr­u­­museţea tenului. DEPURATIVUL Doctorale­ M­ANGEL constitue în afară de a­­ceasta un excelent tratament fil arterno-sclerozei făcând să scad," tensiunea arterială şi uşurează ri­nichii. De vânzare prin farmac II şi droguerli Preţul unui flacon pentru public este de Le' 135 2 de JockefCLiib ■ HSIN­Kn * «www^ouweiweewwetiii. eee©© Rochile: i©snTMa$f si PaUokqşc frumoăce p ntru eonii Modela originale, găsiţi numai La Magazinul ,,ca„ SYLVA“ Str­­a Lipscani, 80 Direcţiunea Mail. „LUVRU“ Cale . Vctor ei 30 Grivitel 121 Urează clientelei sale şi prietenilor Ani mu U M fericiţi igiiiil „fai­ra iil»“ Li­scani 80 Transmite sincer­e urări de viaţă d­enţi, cu ocazia anului nou 2029 BUCURII O splendidă PATISERIE Vă urează bucurie E FOLLAS ce ne delectează Şi tot ce-i bine furnizează Doreşte clientelor sale, Sănătate şi parale. B-dul Elisabeta 6. Fabrica de miauşi W. Jiworski Str. Regală No. 9 Bucureşti Urează cu ocazia anului nou 1929 inaltei sale clien­telă viaţă lungă şi fericită V*. ^ M-zinul. de B­juterii şi antic­hităţi „LA RUBIN“ ^Irm, mit* 94 (sub .Uo;e^5. • deatrus^l^pcfientefe şi prietenilor Ani mulţi $1 fericiţii MAGAZINUL „FEMME CHIC“ Urează destinsei sale clien­tele ani in­iţi şi fericiţi cu ocazia anului nou '92£­ Sculptorul Netoliczka (Continuare din pag. I) BIOGRAFIA LA LIBRĂRIA SOCEC&co. găsifi renumitele tocuri cu pe­­nice de aur și creioane meca­nice începând dala 200, 300, 400, 500 și 1000 Lei bucata. Renumita marcă EVeRSHARP AYEmt'JNE ATENȚIUNE numai în vederea sărbătorilor vindem cu o reducere de 30 o OCĂZiUilli OCAZIILE la­ preţurile cunoscute şi mărc­ile, Apăratele portative, cu pâlnie s­i de salon „RAMONi cereţi numai pe „POLYDOR“ la cel mai bine asortat magazin in p­ăci si gramofoane Zece m­i de Placi ....... 101 Calea Victoriei lOl -----—­­­in urm Personalităţi artistice transilvănane Sunt născut la Braşov în 1897. Am studiat la Dresda, la academia de belle-arte şi la a­­cea de arhitectură. Am trecut apoi la academia de artă din Kassel. Actualmente sunt pro­fesor de desen la liceul Honte­­rus din Braşov. In 1927 am ex­pus cu Hans Eder aici la Bra­şov. In 1924 expusesem dese­­nuri, (mai mult nuduri si por­trete). INTRE PICTURA, ARHITEC­TURA SI SCULPTURA Am început ca arhitect. Mă interesa in deosebi problema formelor. Totuşi si culoarea ma interesa. De aceia am ur­mat la academia de artă din Dresda. Am lucrat multă vre­me ca pictor dar si atuncea mă gândeam la arhitectură şi sculp­tură. Şi acum socot că arhitec­tura este completa expresie a artei şi că fără această arta stilul nu se desăvârşeşte, nu poate exista. Cred aşa­dar că arhitectura este arta care ca­racterizează un stil, o epocă, un om. Sensul adevărat plastic îl are prin excelentă, arhitec­tura. In sculptura mea caut tecto­nicul. Psichologia singură e bună poate în desen sau pic­tură. In sculptură, care trebue s­a asculte mai ales de legile tectonice, psichologia are im­­portantă'-'secundară. Apoi fie­care operă dorește propria ei materie. Și alegerea materiei o face instinctul, nu inteligenţa. Un sculptor trebue să dea a-­­tenţie, şi dacă este sculptor a­­devărat o da­­rată să ştie, a construcţiei tectonice şi mate­rialului, tendinţe şi aprecieri Caut să realizez fisuri expre­sive din punct de vedere sculp­tural. Marea compoziţie mă interesează îndeosebi, dar atât­­ea greutăţi mi se ivesc, ca să ma desăvârşesc şi în privinţa aceasta. O operă sculpturală trebue văzută în spaţiu şi pen­­tru un loc anumit, într’o mă­sură anumită. In atelier picto­rul nu poate face orice, sculp­are spaţiul în care formele sale trebue să evolueze. Dintre marii sculptori ma interesează Ernesto de Fiori, Kolbe, Minn­e, Lehmbruck Haller. Dintre francezi admir de Rodin, Maillol. Desm­au iu­besc la aceşti mari artişti felul in care ei exprimă imn­opt­ia lor, omul. După pilda lor, caut şi eu expresia etică si omenea­scă. Intr’o vreme filosofii înţe­legeau prin morala, umani­tate. Omenescul era etica lor. Arta trebue să caute aşa rar, e­­lica şi omenescul. Astfel arta devine ceeace este : cuprinde­­rea tuturor năzuinţelor ome­neşti în forme nepieritoare. PETRU COMARNESCU roi tivtul II—îl* Jüans nuer de O. Netoliczka GYRALDOSE pentru Îngrijirea intimi a fenta ei GY'RIDOSA este pre­gn ată sub formă de pud'ă și comori­te. Este un t­redus ante­not c tiu toxic nici can tic, deslargesdon azit, ucUe mi'robii înlitu a mirosul fiind un preparat pe baza de nyolis n a id 'hymie Hoxime­­tyene si aluminium su fat se în­­trebune i -a dim neat« S' se'ara de or.ee -cm e esi grijeste de hig ena sa ^abilimen'ele CHATELAIN Furnizor I Spitalelor din Paris 15 Mari premii 2 bîs Rue Valencien­nes Paris UHU JE WlZ a si PA..FUMEM Comunicare tăcută la Ara* d mia da *• edi ină dir Pj­rl», la 14 Octombrie 191a dYHALDOSE aste an­­se­pticul pe care ori­ce femee trebua iSă aibă pe masa sa de toaleta GYRALDOSE dă graţie, sănătate şi frăgezime Da­vansare numai prin Farmacii şi Droguerli -ooxoo- ANUL TEATRAL — Urmare din pagina I.« _ din urma, deși îndelung pregătită e o cădere categorică cu toata creația puternică a d-nei Aura Bur­escu în primul rol. Cari­olan Secundus al d-lui Miji. Sorbul e obiectul celor mai con­tradictorii opinii şi al unor pa­sionate discuţii, dovadă evidentă a calităţii substantale. In realiză­rile actorilor puţine nume de reţi­nut : d-na Marioara Zimniceanu distinsă şi cu un premiu de crea­­tie, d-na Maria Filitti în Femeea mării, apoi în mai multe realizări d-neff. Bulfinski, G. Vracea, G. Cu­lboreanu, Ion Sârbul, d-na Puia Ionescu şi între tineri d. A. Ma­rius un element dela care coine din nădăjdueşte, apoi d-nii Vojen şi C. Danielescu. * Compania dela Teatrul Regina Maria ne dă după un somptuos Don Carlos, acel minunat Voi pane estampă picantă desprinsă par’că din, galeriile florentine. Piesa inso­u toată truda fericită a d-l ui V. 'faximîHan cade ca să facă suc­ces în schimb Chasseurul de la 'faxim şî Ay! Ay! Ay! In acest concert trebue să însemnăm de a­­semerii şi două bucăţi sentimeri­­tale bine ticluite după reţeta «ma rilor succese Zaza şi Romanţa, de altfel amândouă biruinţe personale de d-nei Maria Filloti. începutul nouei stagiuni e însă plin de ezitări, de tatonări. Cea mai serioasă întreprindere de teatru particular îşi trăeşte ul­timele luni în actuala formaţie, şi nesiguranţa, grija, zilei de mâine, poate decepţiunea se repercutează asupra activităţii de azi. Grotes, ca lui Quiarelli Scara da mătase cade. Omul care a văzut moartea a d-lui Victor Eftimiu e primit cu mari rezerve. Femeea la patruzeci de ani, cu prea puţine note meri­­tunase e mai mult un succes per­sonal al d-nei Lucia Sturza Bu­landra, poate acela­ lucru Societate pentru d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu. Intre acestea nu­mai Manasse rămâne să trăiască luminos operă de permanentă va­­loare a teatrului românesc. Noua î nscenare merituoasă e în spec­ial succesul d-lui G. Storin. Şi astfel fiecare asociat îşi are succesul a­­tual. Dar elementele tinere ? Unde sunt vremurile, în care compania aceasta de teatru hun, și în spe­cial Școala d-nei B'dand­ n, au for­mat atâtea elemente serioase, nzf •-.dori consacrate ? N’a știut să -i le păstreze nentru sine. Comoa­ra Teatrului Resrîna Maria, si Ie-a dăruit diara talente valorificate şi lansate cu muncă şi pricepere. Ami putem însemna aci d na 'ralianu, A. Groner şi d-na Nely Sterian. In stagiunea trecută compania ‘n aparentă modestă Şi umilă a ■Teatruhii Nostru» atrăsese atenţia asupră-i prin valoarea elementel­­or, disciplină şi perfectă armonie în coordonarea eforturilor. _ Acea­stă companie fericită, urma să constitue a treia mare întreprin­dre de teatru bucureştean şi pri­ma de comedie — Naţionalul ră­mânând cu rostul lui, iar Compa­nia de la Regina Maria teatru de dramă__­ Iată însă că din ve­chia companie a Teatrului Nos­tru de la Popular răsar nu mai puţin de trei teatre: unul mic, al­­tul intim şi altul mic, intim şi mu­zical. In primul rând întreprinderea teatrului Intim, desprins de subt egida Companiei Teatrului Nostru, nu ne poate refine prea mult a­­tentia. încercarea face dovada ca d. Sică Alexandrescu fusese nu nu­mai un conducător pentru acea companie ci o autoritate incontes­tată atât administrativă cât și re­­gisorală. Trupa de comedii muzicale de la Teatrul Alhambra nu e dea­­semeni, prea mult în cadrul tea­trului de dramă și comedie. De alt­fel primele sale elemente d-nele Tanţi Catana, El, Zamora şi până mai eri regretatul N. Leonard. nu sunt din vechia gardă a compa­niei Teatrului Nostm Adevăratul nucleu al înjghebărei e la Teatrul Mic unde s’au concen­trat eforturile realizând excelen­te rezultate cu două mari succese universit’e Broadmay şi Nunta cu repetiţie. Vedeta femenină d-şoara Leny Caler în roluri cu totul va­riate a etalat o întinsa coardă de resurse deosebit de preţioase. Trupa Teatrului Nostru a valo­rificat de asemeni un generos ta­lent : d. G. Timică, artistul care în «Nunta cu repetiţii,­ a realizat o creaţie de artă mare * O a patra formaţie de teatru cu reală existentă ar fi acela care al­­cătueşte permanent ansamblul d-lui I. Iancovescu. Dar în acest an neastâmpărul l-a purtat pe excelentul comedian ,pe la Teatrul Regina Maria şi pe la Teatrul Mic, pentru a-l deter­mina in fine să inventeze un nou teatru personal. Despre opera de construcţie de teatre a d-lui Iancovescu ar fi multe de spus şi mari elogii de închinat. Probabil însă că discuţia nu se face pentru că d. Iancovescu se mărgineşte a pune o piatră fun­damentală şi a lăsa în părăsire un teatru care rămâne pentru public cu totul, necunoscut.“ Atât el cât­ şi artişti de valoare azi Mişu Fotino şi N. Buzea — rămân astfel lipsiţi de uit contact real cu publicul. In stagiunea tre­cută d. Fotino a continuat lucru­l lăsat la jumătate de d. Iancovescu la Teat­ul Mic şi a jucat aceleaşi vechi futilităţi. Intre ele însă şi comedia d-lor Camil Petrescu, Mi­­tică Popescu care n’a reuşit cu multele ei calităţi să egaleze aştep­tările. Iată cum după această succintă expunere nu am putea încheia de­cât cu constatarea cu care am în­ceput : Prea multe teatre, prea multă şi prea dispersată risipă de forţe. Se impune o coordonare a efortu­rilor în concertul întregei mişcări Căci viaţa teatrală bucureşteană e a fi la un grad de desvoltare şi stră­lucire care nu mai ingndue nimă­­nui să neglijeze realizările celor­lalţi făr­ă a-şi prejudicia lui în­suşi în primul rând. V. TIMUŞ Iată ce au jucat în 1928 tea­trele din Capitală : TEATRUL NAŢIONAL Tren Arhip: «Luminiţa». Racine : «Fedra» cu Marioara Ventura. Alfred de Musset: «Loren­­zaccio» cu Marioara Ventura. Octavian Goga : «Meşterul Ma­nole» cu Marioara Ventura. Gib. Mihaescu : «Pavilionul cu umbre» cu Marioara Ven­tura. M. Sorbul: «Patima roşie». H. Ibsen : «Rata Sălbatică». Eman. Antonescu : «Dochia». N. lorga : «Cleopatră». R. Zimmer : «Bava Africanul». Otto Ernst : «Institutorii». Delavrancea s «Viforul». Carlo Com s «Principesa Tu­­randot». Shakespeare: «Mult sgomot pen­tru nimic». H. Ibsen : «Femeia mării». M. Sorbul : «Coriolan Secun­dus». Shakespeare: «Romeo şi Ju­lietta». M. Rădulescu : «Petronius». C. Râuleţ : «Papagalii». Henry Bataille: «Vraja». A. de Herz : «Omul de zăpadă». Pierre Wolf : «Păpuşile». Victor Eftimiu : «Prom­eteu». Ciprian : «Omul cu mârţoaga». Al. Dumas : «Dama cu camelii» TEATRUL REGINA MARIA Schiller : «Don Carlos». Oscar Wilde: «Soţul Ideal». Berton şi Simon : «Zaza». Ben Jonson : «Volpone». Yves Mirande: «Chasseurul de la Maxim». Scheld­on : «Romanţa». Paul Lindau : «Procurorul Hal­­ lers». _. ---- ~ — Alfred Capus : «Oh , Bărbaţii». Sacha Guitry : «Ay! Ay! Ayl». Luigi Chiarelli : «Scara de mă­­tase».­­ Victor Eftimiu: «Omul care a văzut moartea». Ronetti Roman : «Manasse». W. H. Whestley: «Rubinul prinţului Negru». Giacometti: «Moartea Civilă». Sil Vara: «Femeia la patruzeci de ani». Emile Zola : «Theresa Raquin». Wilner şi R­ebner: «Sfântul Ambrosius». John Galsworthy: «Societatea» (Loyalties). TEATRUL MIC Sub direcţiunea d.lui Mişu Fo­tino s’au jucat până în luna Mai piesele . G. Dregely: «Fracul». Arm­ont şi Gerbidom «Un câine care aduce». Picard şi Harwoods «Om în loc». Camil Petrescu s «Mitică Po­­pe­scu».­­ Heim­equin şi Bilhaud: «Nely Rozier». " ; ■ I direcţiunea d-lui Sică. Ala­xandrescu începând de­ 15 fembrie," se­ri : Dunning şi Abbott s «Cabare­tul». Anne Niccols s «Nunta cu re­­petiţii». Heimequîn şi Bibhund: «Catâ­rul».­­ Hennequin şi Weber: «Floret­te et Patapou». Bisson : «Tată să tot fii!». TEATRUL ALHAMBRA Compania Leonard joacă în ia­­nuarie comedia muzicală «Lam­pa­giul de scară» de d-nii R. Sculy şi N. Kiriţescu. Compania «Fantasio» de sub direcţiunea d.lui Iancovescu joa­că «Triunghiul» de Louis Ver­­neuil.­­ Compania de comedii muzicale de sub direcţiunea d-lui Sică­lexandrescu joacă «Fritz», come­­die muzicală de R. Stolz şi «Miş­ca» comedie muzicală de Szirmay. TEATRUL INTIM Teatrul intim de sub conduce­rea d-lui C. Tom­­ianu joacă : Jacques Dévai: «Amantul de ca­rb­on». Schwarz şi Matern: «Moritz boveur». Edgard Walace: «Vrăjitorul». TEATRUL CARMEN SYLVA­­ Compania dramatici «Fanta­sio» de sub direcţiunea d-lui Ian­covescu joacă : Tristan Bernard: «Cocoşii şi găinile». Paul Ga­vault: «Tanti». TEATRUL POPULAR La Teatrul Popular, comp. Tea­­trul Nostru de sub direcţiunea d-lui Sică Alexandrescu a jucat : Inmekoven şi Matern : «Moritz al Iî-lea». Kadelburg : «Microbii Bucureş­­tiului». A. Gusty : «Secretarul general de la Interne». TEATRELE DE VARA La Teatrul Cărăbuş, compania de reviste C. Tănase joacă re­vistele : «Negru pe alb» cu Josephine Baker, «Cioc ! Cioc ! Cioc ! de d. N. Kiritci­u şi «Intre ciocan şi nicovală» de d-nii A. de Herz şi N. Vlădoianui. La Parcul Oteteleşianu, com­pania dramatică Teatrul Nostru joacă : «Lumontius vagabon­dus» de Nestroy, «Florette şî P­il­pon» de d. Hennequin şi Weber. «A­­mantei d­uci caval» de Bisson şi «Moritz al H-Iea» de Impekoven, şi Matern. * * *

Next