Rampa, ianuarie 1929 (Anul 14, nr. 3283-3306)
1929-01-02 / nr. 3283
- Depurativul CDATHAIN FORMULA: Dr. MANGET (Extras din 15 plants) Sanavida! Varies, Glande Circulaţia rea a sângelui Boli de piele Boli de iernat Menopauză stabilimentele GHATELAIN Pttrnizori ai pitalebr dn Paris 15 M <' RI PRt II 2 b s Rue de Va.ende» es, Par s umori, defavorizând provocând I şi determi-1 de piele cal circulă rău. mmm itofoni Sângele încărcat de resturi şi impurităţi, congestiile ficatului, pedemuri, hemoroizi nortd numeroase hoi buboaele şi antraxul, DEPURATIVUL Doctorului MANGET, curăţă sângele, dă viaţă şi sănătate organismului. Evită astfel afecţiunile datorite combustiunei incomplecte ale alimentelor încetinirea nutriţiunei (obezitate astm, emfisem, guta, reumatism, nevralgii acute, neurastenii, insomnii, ameţeli, sciatice, lumbago şi migrene). La femeie DEPURATIVUÎ. Doctorului MANGEL regulează circulaţia sângelui, uşurează epocile, prepară formaţiunea şi înlătură neajunsurile vârstei critice. Deschide tenul şi asigură frumuseţea tenului. DEPURATIVUL Doctorale MANGEL constitue în afară de aceasta un excelent tratament fil arterno-sclerozei făcând să scad," tensiunea arterială şi uşurează rinichii. De vânzare prin farmac II şi droguerli Preţul unui flacon pentru public este de Le' 135 2 de JockefCLiib ■ HSINKn * «www^ouweiweewwetiii. eee©© Rochile: i©snTMa$f si PaUokqşc frumoăce p ntru eonii Modela originale, găsiţi numai La Magazinul ,,ca„ SYLVA“ Stra Lipscani, 80 Direcţiunea Mail. „LUVRU“ Cale . Vctor ei 30 Grivitel 121 Urează clientelei sale şi prietenilor Ani mu U M fericiţi igiiiil „faira iil»“ Liscani 80 Transmite sincere urări de viaţă denţi, cu ocazia anului nou 2029 BUCURII O splendidă PATISERIE Vă urează bucurie E FOLLAS ce ne delectează Şi tot ce-i bine furnizează Doreşte clientelor sale, Sănătate şi parale. B-dul Elisabeta 6. Fabrica de miauşi W. Jiworski Str. Regală No. 9 Bucureşti Urează cu ocazia anului nou 1929 inaltei sale clientelă viaţă lungă şi fericită V*. ^ M-zinul. de Bjuterii şi antichităţi „LA RUBIN“ ^Irm, mit* 94 (sub .Uo;e^5. • deatrus^l^pcfientefe şi prietenilor Ani mulţi $1 fericiţii MAGAZINUL „FEMME CHIC“ Urează destinsei sale clientele ani iniţi şi fericiţi cu ocazia anului nou '92£ Sculptorul Netoliczka (Continuare din pag. I) BIOGRAFIA LA LIBRĂRIA SOCEC&co. găsifi renumitele tocuri cu penice de aur și creioane mecanice începând dala 200, 300, 400, 500 și 1000 Lei bucata. Renumita marcă EVeRSHARP AYEmt'JNE ATENȚIUNE numai în vederea sărbătorilor vindem cu o reducere de 30 o OCĂZiUilli OCAZIILE la preţurile cunoscute şi mărcile, Apăratele portative, cu pâlnie si de salon „RAMONi cereţi numai pe „POLYDOR“ la cel mai bine asortat magazin in păci si gramofoane Zece mi de Placi ....... 101 Calea Victoriei lOl -----—in urm Personalităţi artistice transilvănane Sunt născut la Braşov în 1897. Am studiat la Dresda, la academia de belle-arte şi la acea de arhitectură. Am trecut apoi la academia de artă din Kassel. Actualmente sunt profesor de desen la liceul Honterus din Braşov. In 1927 am expus cu Hans Eder aici la Braşov. In 1924 expusesem desenuri, (mai mult nuduri si portrete). INTRE PICTURA, ARHITECTURA SI SCULPTURA Am început ca arhitect. Mă interesa in deosebi problema formelor. Totuşi si culoarea ma interesa. De aceia am urmat la academia de artă din Dresda. Am lucrat multă vreme ca pictor dar si atuncea mă gândeam la arhitectură şi sculptură. Şi acum socot că arhitectura este completa expresie a artei şi că fără această arta stilul nu se desăvârşeşte, nu poate exista. Cred aşadar că arhitectura este arta care caracterizează un stil, o epocă, un om. Sensul adevărat plastic îl are prin excelentă, arhitectura. In sculptura mea caut tectonicul. Psichologia singură e bună poate în desen sau pictură. In sculptură, care trebue sa asculte mai ales de legile tectonice, psichologia are importantă'-'secundară. Apoi fiecare operă dorește propria ei materie. Și alegerea materiei o face instinctul, nu inteligenţa. Un sculptor trebue să dea a-tenţie, şi dacă este sculptor adevărat o darată să ştie, a construcţiei tectonice şi materialului, tendinţe şi aprecieri Caut să realizez fisuri expresive din punct de vedere sculptural. Marea compoziţie mă interesează îndeosebi, dar atâtea greutăţi mi se ivesc, ca să ma desăvârşesc şi în privinţa aceasta. O operă sculpturală trebue văzută în spaţiu şi pentru un loc anumit, într’o măsură anumită. In atelier pictorul nu poate face orice, sculpare spaţiul în care formele sale trebue să evolueze. Dintre marii sculptori ma interesează Ernesto de Fiori, Kolbe, Minne, Lehmbruck Haller. Dintre francezi admir de Rodin, Maillol. Desmau iubesc la aceşti mari artişti felul in care ei exprimă imnoptia lor, omul. După pilda lor, caut şi eu expresia etică si omenească. Intr’o vreme filosofii înţelegeau prin morala, umanitate. Omenescul era etica lor. Arta trebue să caute aşa rar, elica şi omenescul. Astfel arta devine ceeace este : cuprinderea tuturor năzuinţelor omeneşti în forme nepieritoare. PETRU COMARNESCU roi tivtul II—îl* Jüans nuer de O. Netoliczka GYRALDOSE pentru Îngrijirea intimi a fenta ei GY'RIDOSA este pregn ată sub formă de pud'ă și comorite. Este un tredus antenot c tiu toxic nici can tic, deslargesdon azit, ucUe mi'robii înlitu a mirosul fiind un preparat pe baza de nyolis n a id 'hymie Hoximetyene si aluminium su fat se întrebune i -a dim neat« S' se'ara de or.ee -cm e esi grijeste de hig ena sa ^abilimen'ele CHATELAIN Furnizor I Spitalelor din Paris 15 Mari premii 2 bîs Rue Valenciennes Paris UHU JE WlZ a si PA..FUMEM Comunicare tăcută la Ara* d mia da *• edi ină dir Pjrl», la 14 Octombrie 191a dYHALDOSE aste ansepticul pe care orice femee trebua iSă aibă pe masa sa de toaleta GYRALDOSE dă graţie, sănătate şi frăgezime Davansare numai prin Farmacii şi Droguerli -ooxoo- ANUL TEATRAL — Urmare din pagina I.« _ din urma, deși îndelung pregătită e o cădere categorică cu toata creația puternică a d-nei Aura Burescu în primul rol. Cariolan Secundus al d-lui Miji. Sorbul e obiectul celor mai contradictorii opinii şi al unor pasionate discuţii, dovadă evidentă a calităţii substantale. In realizările actorilor puţine nume de reţinut : d-na Marioara Zimniceanu distinsă şi cu un premiu de creatie, d-na Maria Filitti în Femeea mării, apoi în mai multe realizări d-neff. Bulfinski, G. Vracea, G. Culboreanu, Ion Sârbul, d-na Puia Ionescu şi între tineri d. A. Marius un element dela care coine din nădăjdueşte, apoi d-nii Vojen şi C. Danielescu. * Compania dela Teatrul Regina Maria ne dă după un somptuos Don Carlos, acel minunat Voi pane estampă picantă desprinsă par’că din, galeriile florentine. Piesa insou toată truda fericită a d-l ui V. 'faximîHan cade ca să facă succes în schimb Chasseurul de la 'faxim şî Ay! Ay! Ay! In acest concert trebue să însemnăm de asemerii şi două bucăţi sentimeritale bine ticluite după reţeta «ma rilor succese Zaza şi Romanţa, de altfel amândouă biruinţe personale de d-nei Maria Filloti. începutul nouei stagiuni e însă plin de ezitări, de tatonări. Cea mai serioasă întreprindere de teatru particular îşi trăeşte ultimele luni în actuala formaţie, şi nesiguranţa, grija, zilei de mâine, poate decepţiunea se repercutează asupra activităţii de azi. Grotes, ca lui Quiarelli Scara da mătase cade. Omul care a văzut moartea a d-lui Victor Eftimiu e primit cu mari rezerve. Femeea la patruzeci de ani, cu prea puţine note meritunase e mai mult un succes personal al d-nei Lucia Sturza Bulandra, poate acela lucru Societate pentru d-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu. Intre acestea numai Manasse rămâne să trăiască luminos operă de permanentă valoare a teatrului românesc. Noua î nscenare merituoasă e în special succesul d-lui G. Storin. Şi astfel fiecare asociat îşi are succesul atual. Dar elementele tinere ? Unde sunt vremurile, în care compania aceasta de teatru hun, și în special Școala d-nei B'dand n, au format atâtea elemente serioase, nzf •-.dori consacrate ? N’a știut să -i le păstreze nentru sine. Comoara Teatrului Resrîna Maria, si Ie-a dăruit diara talente valorificate şi lansate cu muncă şi pricepere. Ami putem însemna aci d na 'ralianu, A. Groner şi d-na Nely Sterian. In stagiunea trecută compania ‘n aparentă modestă Şi umilă a ■Teatruhii Nostru» atrăsese atenţia asupră-i prin valoarea elementelor, disciplină şi perfectă armonie în coordonarea eforturilor. _ Această companie fericită, urma să constitue a treia mare întreprindre de teatru bucureştean şi prima de comedie — Naţionalul rămânând cu rostul lui, iar Compania de la Regina Maria teatru de dramă__ Iată însă că din vechia companie a Teatrului Nostru de la Popular răsar nu mai puţin de trei teatre: unul mic, altul intim şi altul mic, intim şi muzical. In primul rând întreprinderea teatrului Intim, desprins de subt egida Companiei Teatrului Nostru, nu ne poate refine prea mult atentia. încercarea face dovada ca d. Sică Alexandrescu fusese nu numai un conducător pentru acea companie ci o autoritate incontestată atât administrativă cât și regisorală. Trupa de comedii muzicale de la Teatrul Alhambra nu e deasemeni, prea mult în cadrul teatrului de dramă și comedie. De altfel primele sale elemente d-nele Tanţi Catana, El, Zamora şi până mai eri regretatul N. Leonard. nu sunt din vechia gardă a companiei Teatrului Nostm Adevăratul nucleu al înjghebărei e la Teatrul Mic unde s’au concentrat eforturile realizând excelente rezultate cu două mari succese universit’e Broadmay şi Nunta cu repetiţie. Vedeta femenină d-şoara Leny Caler în roluri cu totul variate a etalat o întinsa coardă de resurse deosebit de preţioase. Trupa Teatrului Nostru a valorificat de asemeni un generos talent : d. G. Timică, artistul care în «Nunta cu repetiţii, a realizat o creaţie de artă mare * O a patra formaţie de teatru cu reală existentă ar fi acela care alcătueşte permanent ansamblul d-lui I. Iancovescu. Dar în acest an neastâmpărul l-a purtat pe excelentul comedian ,pe la Teatrul Regina Maria şi pe la Teatrul Mic, pentru a-l determina in fine să inventeze un nou teatru personal. Despre opera de construcţie de teatre a d-lui Iancovescu ar fi multe de spus şi mari elogii de închinat. Probabil însă că discuţia nu se face pentru că d. Iancovescu se mărgineşte a pune o piatră fundamentală şi a lăsa în părăsire un teatru care rămâne pentru public cu totul, necunoscut.“ Atât el cât şi artişti de valoare azi Mişu Fotino şi N. Buzea — rămân astfel lipsiţi de uit contact real cu publicul. In stagiunea trecută d. Fotino a continuat lucrul lăsat la jumătate de d. Iancovescu la Teatul Mic şi a jucat aceleaşi vechi futilităţi. Intre ele însă şi comedia d-lor Camil Petrescu, Mitică Popescu care n’a reuşit cu multele ei calităţi să egaleze aşteptările. Iată cum după această succintă expunere nu am putea încheia decât cu constatarea cu care am început : Prea multe teatre, prea multă şi prea dispersată risipă de forţe. Se impune o coordonare a eforturilor în concertul întregei mişcări Căci viaţa teatrală bucureşteană e a fi la un grad de desvoltare şi strălucire care nu mai ingndue nimănui să neglijeze realizările celorlalţi fără a-şi prejudicia lui însuşi în primul rând. V. TIMUŞ Iată ce au jucat în 1928 teatrele din Capitală : TEATRUL NAŢIONAL Tren Arhip: «Luminiţa». Racine : «Fedra» cu Marioara Ventura. Alfred de Musset: «Lorenzaccio» cu Marioara Ventura. Octavian Goga : «Meşterul Manole» cu Marioara Ventura. Gib. Mihaescu : «Pavilionul cu umbre» cu Marioara Ventura. M. Sorbul: «Patima roşie». H. Ibsen : «Rata Sălbatică». Eman. Antonescu : «Dochia». N. lorga : «Cleopatră». R. Zimmer : «Bava Africanul». Otto Ernst : «Institutorii». Delavrancea s «Viforul». Carlo Com s «Principesa Turandot». Shakespeare: «Mult sgomot pentru nimic». H. Ibsen : «Femeia mării». M. Sorbul : «Coriolan Secundus». Shakespeare: «Romeo şi Julietta». M. Rădulescu : «Petronius». C. Râuleţ : «Papagalii». Henry Bataille: «Vraja». A. de Herz : «Omul de zăpadă». Pierre Wolf : «Păpuşile». Victor Eftimiu : «Prometeu». Ciprian : «Omul cu mârţoaga». Al. Dumas : «Dama cu camelii» TEATRUL REGINA MARIA Schiller : «Don Carlos». Oscar Wilde: «Soţul Ideal». Berton şi Simon : «Zaza». Ben Jonson : «Volpone». Yves Mirande: «Chasseurul de la Maxim». Scheldon : «Romanţa». Paul Lindau : «Procurorul Hal lers». _. ---- ~ — Alfred Capus : «Oh , Bărbaţii». Sacha Guitry : «Ay! Ay! Ayl». Luigi Chiarelli : «Scara de mătase». Victor Eftimiu: «Omul care a văzut moartea». Ronetti Roman : «Manasse». W. H. Whestley: «Rubinul prinţului Negru». Giacometti: «Moartea Civilă». Sil Vara: «Femeia la patruzeci de ani». Emile Zola : «Theresa Raquin». Wilner şi Rebner: «Sfântul Ambrosius». John Galsworthy: «Societatea» (Loyalties). TEATRUL MIC Sub direcţiunea d.lui Mişu Fotino s’au jucat până în luna Mai piesele . G. Dregely: «Fracul». Armont şi Gerbidom «Un câine care aduce». Picard şi Harwoods «Om în loc». Camil Petrescu s «Mitică Popescu». Heimequin şi Bilhaud: «Nely Rozier». " ; ■ I direcţiunea d-lui Sică. Alaxandrescu începând de 15 fembrie," seri : Dunning şi Abbott s «Cabaretul». Anne Niccols s «Nunta cu repetiţii». Heimequîn şi Bibhund: «Catârul». Hennequin şi Weber: «Florette et Patapou». Bisson : «Tată să tot fii!». TEATRUL ALHAMBRA Compania Leonard joacă în ianuarie comedia muzicală «Lampagiul de scară» de d-nii R. Sculy şi N. Kiriţescu. Compania «Fantasio» de sub direcţiunea d.lui Iancovescu joacă «Triunghiul» de Louis Verneuil. Compania de comedii muzicale de sub direcţiunea d-lui Sicălexandrescu joacă «Fritz», comedie muzicală de R. Stolz şi «Mişca» comedie muzicală de Szirmay. TEATRUL INTIM Teatrul intim de sub conducerea d-lui C. Tomianu joacă : Jacques Dévai: «Amantul de carbon». Schwarz şi Matern: «Moritz boveur». Edgard Walace: «Vrăjitorul». TEATRUL CARMEN SYLVA Compania dramatici «Fantasio» de sub direcţiunea d-lui Iancovescu joacă : Tristan Bernard: «Cocoşii şi găinile». Paul Gavault: «Tanti». TEATRUL POPULAR La Teatrul Popular, comp. Teatrul Nostru de sub direcţiunea d-lui Sică Alexandrescu a jucat : Inmekoven şi Matern : «Moritz al Iî-lea». Kadelburg : «Microbii Bucureştiului». A. Gusty : «Secretarul general de la Interne». TEATRELE DE VARA La Teatrul Cărăbuş, compania de reviste C. Tănase joacă revistele : «Negru pe alb» cu Josephine Baker, «Cioc ! Cioc ! Cioc ! de d. N. Kiritciu şi «Intre ciocan şi nicovală» de d-nii A. de Herz şi N. Vlădoianui. La Parcul Oteteleşianu, compania dramatică Teatrul Nostru joacă : «Lumontius vagabondus» de Nestroy, «Florette şî Pilpon» de d. Hennequin şi Weber. «Amantei duci caval» de Bisson şi «Moritz al H-Iea» de Impekoven, şi Matern. * * *