Rampa, iunie 1931 (Anul 16, nr. 4006-4028)
1931-06-17 / nr. 4018
Din America JOANN CEAWFORD, Pohl Moran, George Util și Marer I de Sano au semnat noui contracte pe termene lungi cu Metro• Galdwyn-Mayer. JACQUES FEYDER turnează ..Fiul Raionului’' cu Ramon in cursul ultimelor luni compania Werner Brothers a pierdut tocmit un pegrom care trebuia să aducă din Ionic pină in Septembrie o economie de 175 OOO.OUR COMFAJSiA Paramount a în brne o economie de 176.000.000 lei. Programul prevede si redierea salariilor de la 5 la 25 la suta după sumele respective. VIRGINIA CHERILL interpreta tinerei oarbe din „Luminile oraşului'‘ va fi vedeta unui film întitulat „The Fatal Weding". Partenerul ei va fi Frank VIITORUL fimm a lui John Barrymre ve fi „The Mad Qe- \ nius“, j RAOUL WALSH a turnat „0-1 mul care pun“ cu Saune L 'Gnor.. LORETTA YOUNG va fi vedeta unui film care va fi turnat dup un scenariu propriu. Din Germania UFA va turna la Elstree (Londra) versiunile engleze ale filmelor sale. FILMUL cu Fritz Lang, care tratează problema pedepsei capitale, a fost scutit de cenzură de toate obligaţiunile şi taxe. CUNOSCUTUL artist german Ernst Deutsch interpretează rolul lui Ferdinand Lassale într’un film asupra vieţii celebrului socialist. Scenariul a fost scris de Alfred H. Unger. ABEL GANCE va turna în Germania un film în versiune franceză şi germană. Din Italia TERRA MACRE un nou film produs de Cines a obţinut mare succes. COMANDORUL DE FEO va fi succesorul lui R. Pittaluga în industria cinematografică italiană, Ali Jacques Feyder Novarro, Conrad Nagel și Krey Smith. Răniri și zile de arest inematograful Bulevard Palace a reluat eri amuzanta comedie militară „Trei zile de arest” interpretată d© marii comici Felix Bressart, Fritz Schulz și Lucie English. m it Fritz Schulz Arta montajului rusesc Acum două luni, după o strălucită carieră pe ecranele străine, a rulat şi la noi o operă cinematografică care s’a clasat cu totul în afara producţiei curente : „Fraţii Karamasoff”. Filmul ne releva măestria regişorilor ruşi, care au transformat o simplă oreaţie auxiliară într’o adevărată artă. E vorba de montajul filmului, a cărui perfecţie se datoreşte şcoalei ruseşti. Filmul „Fraţii Karamasoff” fusese realizat de regisorul Fedor Ozep, după celebrul roman al lui Dostoievsky. Ozep, unul din cei mai străluciţi regişori eşiţi din şcoala rusească a realizat filmul fără să facă nici o concesie teatrului, ca atâtea alte opere ale cinematografului vorbitor. „Fraţii Karamasoff” a fost aşadar construit pe principiul de bază al filmului mut: montajul. E un film construit matematic, aşa cum un inginer clădeşte o casă. Montaj înseamnă operaţia prin care bucăţile de peliculă pe care au fost înregistrate separat toate scenele sunt selecţionate şi lipite în ordinea desfăşurării acţiunii. Dar Ozep a ştiut să completeze arta sa cu un nou element : muzica. Modul în care a completat el acţiunea filmului prin acompaniamentul muzical, merită, în cel mai rău caz, elogii... Iar stările sufleteşti ale eroilor , interpretaţi de Fritz Kortner şi Ana Sten se exteriorizează nu numai prin mimică şi vorbă, ci şi prin muzica care subliniază momentele culminante. Mamă și fiică Marlena Dietrich și fetița ei Heidede, înainte de a se îmbarca, la Hamburg, pe transatlanticul care a dus-o pe celebra stea pentru a doua oară în America Filme pe care le recomandăm Rubrica aceasta permanentă are menirea să răspundă întrebării ce și-o pune zilnic orice spectător: Ce film să văd astăzi ? Iată filmele pe cari vi le recomandăm noi, fără a ține seama de nici un alt criteriu, decât acela al valorii lor artistice, lici a doua viziune (la cinematografele de cartier) „îngerul străzii” realizare de Frank Borzage cu Janet Gaynor și Charles Farrele. „Pe frontul de vest 1918” realizare de G. W. Pabst. „Parada dragostei” realizare de Ernst Jubisch, " ' u . l Greta Oarbe IcshMcst ce s’a spus pană astăzi despre ea Un senzaţional articol al mari vedete Reviste americane şi franceze publcă următorul articol al Gretei Garbo : Când un ziarist american n’are nici-un subiect de articol, scrie una sau două coloane despre „Greta Garbo, femeea misterioasă”. Mă numeşte „sfinx femenin” şi-mi reproşează că nu mă asociez cu entuziasm societăţii strălucite al capitalei cinematografului. Iar eu râd din toată inima, pentru că această aureolă de mister este cel mai amuzant lucru pe care-l cunosc în Hollywood. E mult timp de când m’am decis să fac să înceteze odată pentru totdeauna aceste legende create de reporteri cu imaginaţia în delir. Vreau să comentez acum câteva din lucrurile ridicole care s’au spus despre mine. Celebritatea comportă multe servituţi. Una dintre ele este aceea de a tolera, de psfidă, ca ziariștii să facă scandal în jurul numelui vostru. Nenorocirea cea mare este însă că anumite calomnii sunt acceptate ca tot atâtea adevăruri de credulii admiratori. Cea mai acceptată legendă asupra mea este amorul cu John Gilbert. Acest „amor” s’a născut din faptul că am turnat cu Gilbert câteva filme de dragoste. Şi publicul a crezut că suntem întradevăr îndrăgostiţi unul de altul. Numai că aceasta era supărător, atât pentru mine, cât şi pentru John’ Gilbert. Şi apoi !... Un film ca „Car, nea diabolică”, „Anna Karenina”, nu înseamnă pentru mine nimic altceva decât ceeace înseamnă pentru o vânzătoare serviciul :e munca ei. A mima pasiunile cele mai romantice este munca mea ? Compania noastră a făcut din Gilbert şi din mine doi îndrăgostiţi, pentru că se spunea că filmele cu perechi amorezate plac publicului. Curierul admiratoarelor şi admiratorilor demonstrau directorilor noştri că, fiind îndăgostiţi, umplem cassa, şi noi am continuat să ne adorăm pe ecran. Nimic n’a fost între noi, nimic altceva decât o bună camaraderie de artişti. II admir pe John Gilbert ca artist, dar nu mă interesează ca eventual soţ. Când s’a căsătorit cu Ina Claire, am crezut ca acest mariaj va curma legenda „Garbo- Gilbert”. Dar m’am înşelat! A început să circule svonul că „nu-l mai iubesc pe Gilbert”. Alţii insinuau că el mi-a dat un „concediu” definitiv, subjugat de farmecul superior al Inei Claire. Din aceste minciuni n’aveţi decât s’o alegeţi pe aceea care vă place mai mult. Apoi începu să mi se şoptească numele împreună cu acela al lui Gavin Gordon, partenerul meu din „Romanţă”. Ce nu s’a spus despre acest subiect ! Iată ce s’a petrecut între Gordon şi mine, Mister Gordon juca cu multă putere scenele de dragoste. Credeţi că a obţinut recompensa pe care o meritau eforturile sale ? Nu, Domnule ! Un ziar anunţa pe-atunci cu litere grase : Gordon sub farmecul Gretei. Şi Hollywood-ul s’a angajat în noui comentarii. Gordon era amorezat nebun de mine, nu mai mânca, nu mai bea, iar eu nu-i dădeam nici-o atenţie.• In realitate Gordon îşi îndeplinea conștiincios lucrul său și nu nutrea pentru mine niciun sentiment romantic. S’a întâmplat însă ceva și mai grav. In urma unor împrejurări neprevăzute, contractul lui Gordon n’a mai fost reînoit după „Romanţă”. Presa din Hollywood începu să urle că eu am uzat de influenţa mea pentru a-l „debara ,ca” pe Gordon. Cine cunoaşte cât de puţin obiceiurile directorilor de producţie, americani, ştie că nici un stat nu poate sa-i influenţeze în chestiuni de afaceri. In fine, se pare că sunt „snob”. Gândiţi-vă : nu mă sacrific exigenţelor societăţii hollywoodiene. S’a scris că mă consider prea mare pentru locuitorii coloniei cinematografice-Prostie ! Nu ies, fiindcă aceasta înseamnă o oboseală în plus. Şi Nu uitaţi că sunt străină, că filmul vorbitor îmi dă mai mult de lucru decât actriţelor engleze. Sunt obligată să-mi petrec serile studiind replicile pe care trebue să le rostesc a doua zi în microfon. îmi mai rămâne timp pentru distracţie ?: f ^ Din când în când, mă duc la o serată, la Marion Davies. Nu iau parte mai des la aceste serale, cunoscute sub cuvântul de „party”, fiindcă ele sunt un pretext pentru a se bea cât mai mult posibil. Dacă am fost mult timp rebelă interviewerilor, aceasta s’a întâmplat pentru motivul că, înainte încă de a fi ajuns eu la Hollywood, m’am văzut intervievată. Ziariştii veneau la mine, şi înainte ca să deschid gura, ei aveau interviewul gata scris. A fost destul ca să mă decid : îi las să continue pe drumul acesta. Ştiam că tot ce o să le spun avea să fie diformat, că vreun geniu al gazetăriei avea să-mi atribue declaraţii pe care nici nu le-am f&cut. Mutismul era preferabil. Şi afară de unul sau două interviewuri acordate unor ziarişti suedezi şi englezi, am conservat o tăcere de piatră. -"V ' caji •. ^ . Această atitudine de sfinx mi-a procurat mai multă publicitate decât stelelor care vorbesc fără întrerupere și constrângere. RAMPA Artiştii noştri despre cinematograf Ce crede d. George Vraca despre filme, regizori, vedete şi despre propria-i activitate în cinematograf Am inaugurat, săptămâna trecută, cu concursul „Divinei Greta Garbo“, în versiune românească şi... şatenă ,—am numit-o pe MARIOARA MOHOR, — o stagiune de anchete, pentru a afla cu largă aproximaţie, ce cred vedetele noastre de teatru, despre confraţii lor de pe ecran şi despre cinematograf în general... In cadrul acestei anchete, neam continuat investigaţiile, am stat de vorbă cu GEORGS VRACA, şi publicăm, astăzi, câteva din cele câteva opinii pe cari, — într’un interview luat în circumstanţe de o rară originalitate , în actul III din „Pierre sau Jack", pe scenă, în fața publicului, care credea că interviewul face parte din textul lui de Croisset !..., — distinsul artist de teatru ci de cinematograf, le-a emis asupra filmului ca răspuns la întrebările noastre... — Iţi place cinematograful ? — In ce calitate mă întrebi ? — In calitate de ziarist ! — Nu, în ce calitate a mea ! — In aceea de simplu spectator ! — Foarte mult ! Mai mult decât teatrul, fiindcă pot spune despre un film că, e prost, fără sămi câştig un nou duşman... — Ce gen preferi ? — Dărâma privită şi interpretată ! — Dar cami sunt actorii d-tale preferaţi ? — Ramura masculină, Emil Jannings, Conrad, Veidt şi John Barrymore ; ramura feminină , cele două Dolores : Del Rio şi Costello şi Renate Müller. — Reigsom ? — Reni Clair, Ernst I.whitc'K, Rex Ingram și Poduwkin ' — Dintre cele trei faze ale filmului, omul, vorbitor, sonor, pentru care înclini ? — Pentru filmul sonor cu minimum de vorbe care să înlocuiască titlurile. Și aci e bun proverbul : „vorbă lungă, sărăcia... filmului !“... In maniera d-tale de a juca, cinematograful, sau mai bine zis unii actori de filme ni au nici o părticică de colaborare ? — Ba da ! De la răposatul Severin Mars am prins dragostea Asta care vioi conduce, de a juca simplu, cu sobrietate și cred că sunt corespondentul pe scenă al lui Gustav Frölich... — Ce poate da filmul, teatrului ? — Vrei să spui ce-i poate lua ! — Lua ! — Da , publicul / — O ofertă, avantagioasă te-ar decide să abandonezi teatrul, consacrându-te cinematografului. — Da . Şi după ce a-şi strânge bani mulţii, u’aţi, reîntoarce la matcă. „On revient toujours“... — Crezi însă, că cinematograful va birui teatrul, că’l va ingenunchia ? — ,,Că‘l va f... L’a și înfrânt ! — Uitându-mă în sală sunt nevoit să te contrazic ! — Păi a venit publicul pentru că e cu cinematograf „Pierre sau Jack” !... — Crezi în viitorul cinemografiei autochtone ? — Da, cu hotărîre / Avem tot ce ne trebue afară de bani / — Atunci, tot nu crezi ! — Ba da , se vor găsi și bani! — Care e filmul d-tale cel mai bun ? — Nici unul, până astăzi. La Paris am avut parte de un regisor prost și aci nam avut, parte de fonduri ! ‘— Dar al altora ? — „Varieté” ! — Filmezi ceva, acum ? — Trebue să termin „Luntraşul”, în care am ca parteneră pe Puia Ionescu... — întrebarea zilei : Greta Garbo sau Marlene Dietrich ? Vraca aşteaptă să se depărteze Maria Mohor şi-apoi :* — Marlene Dietrich! Aşi vrea s’o am de parteneră ! — Dar dintre actriţele noastre pe cine le-ai alege ca, partenerei Pe toate, căci toate sunt înzestrate pentru filme. Şi nu numai ele, ci toate bucure,ştencele /deci şi d-ta d-şoară cititoare /... — Ei şi-acum mă scuzi, căci trebue să turnez ! îmi spune Vraca, cu glas puternic, confirmând, în publicul din sală impresia că a fost vorba de un interview de recuzită... Or, după câte se vede... JACK BERARIU Rampa -film NOUTATI George Vraca Sociéé LUMIEME PARIS — LYON Recomandă produsele sale ca ifelár! cprlu I Sigma, etiq-bleue, Opta, bande fi'lUt.l 91*1 Itl 1 mauvej violette, dispositive Plăci seria îl s. &, om.» Plăci autochrome Rolfilme, Blockfilme, Filmcolor Hârtii și C. P. Lypa, Rhoda, Lugda, Ruma (p. minutari) etc. Produse chimice şi specializate. Aparate p. amatori Marca Lumiére este Introdusă şi apreciată în România de mai bine 50 de ani şi rivalizează in toate privinţele cu cele mai bune mărci cunoscute. Cinematograful şi fotografia în culori sunt invenţiile savanţilor Dr. Auguste şi Louis Lumiére, care se ocupă şi astăzi cu cercetări ştiinţifice. Se laată revânzători in toate oraşele României Depozit General ARTHUR RYSER Bucureşti 1, Calea Moşilor 95 Un interview cu Alice Cocea prin Saint-Oranier O revistă pariziană publică un amuzant reportaj ai cărui eroi sunt Alice Cocea și Saint-Granier. Scenia se petrece la Joinville. Studiourile sunt în plină activitate. Reporterul în goana după Alice Cocea, e oprit brusc de un cerber : — Staţi, nu ştiu dacă... E Saint-Granier, care vede tot şi ştie toate. — Ar fi inuman s’o deranjaţi pe Alice Cocea. Astăzi turnează ultima scenă din filmul „Nous divortons” cu Henry Garat şi-i trebue linişte. Alice Cocea a auzit conversaţia noastră şi strigă : — Spuneţi-i că cinematograful m’a cucerit de la primul meu film : „Mon gosse de pere” cu Adolphe Menjou şi Roger Tréville. Cu cât turnez mai mult, descopăr că cinematograful este o artă completă, îmi plac filmele în care se poate cânta !” Saint-Granier intervine: . — Aveţi aşadar opinia ei asupra cinematografului. Nu veţi izbuti s’o faceţi să vorbească de ea însuşi, căci e foarte modestă. — O cunoaşteţi de mult timp pe Alice Cocea ? — Dela debutul ei în operetă. * Alice Cocea adoră nataţia... — Proiecte ? — Vacanţa ! Viitoarele premiere „Kopfüber ins Glück”* la Capitol Cinematograful Capitol va prezenta în programul viitor filmul „Kopfüber ins Glück” (Fiecare cu norocul lui), verzisiunea germană a delicioasei operete a lui Hans Steinhoff. SCENARIUL Reputatul regizor german a realizat acest film după un scenariu de R. Arvay şi Charlie Roellinghoff. Acţiunea se desfăşoară într’un ritm antrenant, susţinut de muzica fermecătoare care acompaniază filmul. Scenele comice se succed una după alta, interpretate cu vervă de excelenţii deţinători ai rolurilor principale INTERPRETAREA Simpaticul june prim şi tenor al Operei Comice din Berlin Fritz Schulz interpretează ridul principal masculin. Partenera sa este frumoasa vedetă germană Jenny Jugo. Irezistibilul comic Szőke Szakai apare în rolul unui soţ recalcitrant şi va stârni hohotele de râs ale publicului. Alexa Engstrom apare la „Kopfüber ins Glück” ca soţie a lui Szőke Szakai. Protagoniştii sunt secondaţi deIrans van Alten, Berthe Ostyn, Albert Paulig, Austin Egen. MUZICA Ilustraţia muzicală e semnată de W. Kollo, care a com-spus şi două melodii destinate unui mare succes. W. Kollo dirijează personal or bestia care acompaniază filmul. REGIA’ Filmul a fost, după cum se știe, realizat de Hans Steinhoff a . -oxo- Soni filo al ini Dolores Castoilo DOLORES COSTELLO a ter minat un film întitulat „E presive. Women”. V.I Cinematogrifele Capitalei GRADINA ŞI SALA CAPITOL. — La-Nui), „Două cravate“ cu Michael Bohnen şi Olga Tschechowa. TRIANON. — „Maeştrii cântăreţi din Nürnberg“ cu Gustav Fröhlich, Maria Solveig, Rudolf Rittner, Julius Falkerstein, Hermann Pich, Elsa Wagner. SELECT. — „Rechizitorul“ film vorbit şi cântat in limba franiceză cu Marcelle Chantal, Fernande Fabre, Gaston Jacquet şi Jurnalul Fox cu „Ascensiunea in stratosfera“. REGAL. — „Feri-vă de burlaci" cu Margaret Livingstone şi William Collier. BULEVARD PALACfc. — „Trei zile de arest“ cu Fritz Schulz, Lucie English, Gretl Theimer, Felix Bressart. FEMINA (Plafonul descoperit). — „Femeea care nu te uita“ cu Ivan Petrovitch și Lil Dagover. CORSO. — „Cavalerul Negru“ cu Richard Talmadee. VOX. — „Azilul de noapte“ cu Signoret. ...fiDICHIU. — „Pe frontul de vest 1918“. GRADINA ŞI SALA VOLTA BUZEŞTI. „Unchiul din provincie“ cu R. A. Roberts şi Felix Bressart. GLORIA. — „Patru fraţi“ şi o complectare cu Raquel Meller. A. R. P. A. ATENEUL ROMAN. Sala Franklin. — „Maison Grevette” cu Dina Grala, Igo Sim şi Albert Paulig. Sala Episcopiei. — „Regele Carnavalului" cu Elga Brink, Gabriel Gabrio, Renée Hebbel, etc. GRADINA SI SALA FILANTROPIA.— „Bel - Ami“ şi Pat şi Patachon in „Doi vagabonzi în Prater. MODEL. — „Fraţi de cruce" cu Ronald Colman. EDISON. —· „Prăpastia de Aur" (Ra-MARNA. — „Un vals in vagon-lits" cu Fritz Schulz şi Lucie English. RAHOVA. — „Cenuşereasa Parisului" cu Nita-Jo, Colete Darfeuil, Alice Tissot, Marg. Moreno şi Andre Roanne. AMERICAN. — „Milionar peste noapte“ cu Maurice Chevalier. Intrarea lei 22, 17 şi 12. MARCONI. — „Cântecul Dragostei" cu Van Angelo, Dolly Davis (vorbit şi cântat) , şi comp. Teatrului Alhambra va juca „Săriţi am două soacre“ comedie în 3 acte. MACEDONIA (Tei). — „Spaima Indienilor“ cu Don Douglas , Stan şi Bran, sonor. GRADINA FACLA. — „Cafeneaua cea mică“ cu Maurice Chevalier. OMNIA. — „Un vals în vagon-lits" cu Lucie Englisch, Trude Berliner şi o comedie cu câinii vorbitori (Tarif de vară). REX. — „Daisy“ cu Nancy Carroll şi Gary Cooper. CERCUL SUBOFIŢERILOR. — „Eroul necunoscut“ şi o comedie. DOROBANŢI. — „Nunta Albă" cu Billie Dove şi Stan şi Bran, comedie vorbită în limba franceză. GRADINA BOGACIU. — „Mântuirea“ cu John Gilbert şi René Adore. Şi Stan şi Bran. GRADINA „VENEŢIA“ (Griviţei 284.„Vândută de propria ei mamă“ cu Dolores Costello. LIDO. — „Cum se cuceresc bărbaţii“ cu Alice White. GRADINA AÚRORA. — „Looping th< loop“ cu Werner Krauss şi JennS Jugo. JENY (Str. Verzişor 66, colț Lânăriei) ■= „Cafeneaua la îngerul pictat"