Rampa, noiembrie 1931 (Anul 16, nr. 4136-4161)
1931-11-01 / nr. 4136
In :y£. «'"•n......... jF cotidian românesc de film și cinemaRampa Singurul ce se I mim m sint obile*... la nolinwood VIITORUL film al lid John Ford, realizatorul marelui film maritim „Epioana din Gibraltar" va fi „Young America“. Scenariul a fost scris după o piesă de mare succes al lui Fred Ballard. Vedeta filmului va fi Elda Voieel, o nouă descoperire a lui John Ford. REGISORUL William Cameron Menzies transpune pe ecran nuvela „Triunghiul dracului‘‘ de Andrew Soutar. Linda Waiteins va producţiei. GRETA NISSEN sub regia lui Hamilton den un film intitulat diavolului“. Sail Eilers, Charles Farrell şi William Pawley fac parte din distribuţie. DUPĂ imensul succes obţinut de ,,Bad Girl‘, Frank Borzage va turna oversiune spaniolă cu Conchita Montenegro. După acest film, frumoasa vedetă spaniolă va turna sub regia lui John Considine, Jr. ,,Disorderly Conduct“, o comedie asupra poliţiei din New York. Partenerii Conchitei vor fi Victor Mc. Laglen și Spencer Tracy. La Berlin „MAREȘAL, ÎNAINTE" va fi titlul unui mare film istoric. Figura centrală a acestui film va fi Blücher, învingătorul lui Napoleon la Waterloo. „PRIETENUL MEU MILIONARUL“ este primul film în care Hermann Thimig, cunoscut publicului nostru din ,,Secretara particulară“ apare ca vedetă. EMIL JANINGS și-a făcut reintrarea în studiourile Ufa din Berlin. Celebrul tragedian turnează actualmente sub regia lui Robert Siedrach un film intitulat ,,Stürme der Liedenchaft“ (Wife (Vle pasiunii). Partenera lui Janings este frumoasa actriţă rusă Ana Sten, care a repurtat mare succes în „Fraţii Karamazoff“. Pentru diferitele roluri au fost angajaţi : Julius Falkenstein, Anton Pointner, Hans Reimann, Otto Werincke, Hans Deppe şi Trude Hesterberg. Scenariul filmului se datoreşte cunoscuţilor scriitori Robert Liebmann şi Hans Müller. Friedrich Holländer, compozitorul „îngerului albastru“ este autorul muzicei acestui nou film al lui Jannings, în versiunea franceză Emil Jannings va fi înlocuit de Charles Boyer. Ceilalţi interpreţi : Odette Florelle, Marcel Andre, Armand Bernard, Buden Callamand, Marcel Való, Tommy Bourdelle, Robert Arnoux și Florence}/. fi vedeta turnează Mac Fad„Loteria Presa străini despre „Alarm um Mitternacht“ Premiera vieneză a filmului ,,Alärm tu Mitternacht ’ Enigma” a fost încununată de un succes deplin. Iată câteva spicuiri din presă: ,Johannes Meyer a realizat un bun film poliţist care merită elogiile noastre. (Osterr, Film Zeitung). .Johannes Meyer e specialist în domeniul filmului poliţist, „Alarm um Mitternacht” e desigur unul din cele mai palpitante filme de acest gen din ultimul timp. Gerda Maurus e o actriţă uimitoare.. Hans Stuwe, acest simpatic actor, e un comisar decupat dintr’o carte de Wallace... Regia e plină de tempo... Meyer ştie să ţină încordată atenţia publicului. (Wiener Allgemeine Zeitung) „Regisorul a exploatat toate mijloacele. Opera lui merită raude. ...Acţiune şi joc interesant... ...O serie de interpreţi excelenţi au colaborat la realizarea acestui succes al filmului poliţist. (Die Stunde) Gagul! Ce se petrece un studio în timpul pauzelor ? Se mănâncă (puţin, căci vedetele trebue să-şi menţină talia), să bea, se bârfeşte (mult !) şi se povestesc anecdote. Bune şi proaste, natural ! Walter Reisch, reputat autor de comedii, a povestit, recent,una... . Doi prieteni se întâlnesc pe stradă. — „Dragă Mayer, soţia mea a născut“. — „Ce e ?“ •— „Ghiceşte !“ v- „Fată ?“ — „Nu...“ *— „Băiat ? ?“ i—yAi ghicit ! /' Când eşti celebru, poţi păţi multe ! Cine e atât de popular ca Richard Tauber ? In fiecare casă se găsesc plăcile lui. Gramofonul a difuzat în toate colţurile glasul lui. Atunci când vine personal într’un mic oraş şi dă o reprezentaţie, admiratorii răsar ca ciupercile după ploaie. Intr’un oraş din Germania a avut loc următoarea întâmplare: Richard Tauber a cântat în „Ţara surâsului“. Teatrul era în fiecare seară plin. Intr’o seară, celebrul tenor e aşteptat la uşa cabinei de un ţăran. Cum l-a văzut, acesta i-a întins mâna şi i-a spus : „Frumos ai cântat, dom’le tenor. Am crezut că numai la gramofon cântaţi, dar că existaţi în realitate, asta nam ştiut !“ Cronica permanentă Nole filme prezentate în „M“! DE FRITZ LANG. Operă dle vaste proporţii, dar neverosimilă, ca toate operele lui Fritz Lang, chit că aceasta a vrut să fie un reportaj, ca ne place, mai ales, prin marile ei calităţi vizuale. Marele regisor nu i-a decepţionat pe acei cari aşteptau ca şi primul lui film vorbitor să fie, înainte de toate, film. Realizarea a excelentă. Succesul, mare şi meritat. B. C. MADAME SATAN. — Un soţ uşuratec îşi înşeală o soţie virtuoasă. Ea îl recucereşte Insă, sub masca unei femei voluptuoase. Autoarea Jeannie Mac Phearson a vrut să facă un film profund moralizator care să servească de lecţie bărbaţilor nemernici. Regisorul Cecil B de Miile a ajutato cu toată bunăvoinţa. Şi spectatorul care dispune de aceeaş bunăvoinţă, poate să vadă Madame Satan“. B. C FECIOARA ZBURĂTOARE e o comedie bufă virând intre clovnesc şi farsă cu o rară virtuozitate. Vedeta filmului, Szőke Szakáll, cu fizic generos şi mijloace de o captivania sobrietate, oferă două ore de râs continuu şi nereţinut, într'o serie de aventuri şi peripeţii de un haz nespus împrumutate din comediile lui Arnold şi Bach şi înscenate excelent de regia lui Carl Bocşe. V. T. VICTORIA SI AL EI HUSAR. — Un film care vrea să dea posibilitate unui public cât mai larg, să cunoască unul din marile succese de operetă din ultimul timp. Un film teatral. Muzica lui Paul Abraham constitue principala atracţie a acestei realizări remarcabile din punct de vedere muzical. B. C. MĂCELUL DELA FORTUL DOUAU. MONT. — O reconstituire a luptelor ce s’au dat în jurul fortului Douau. mont. Ca document din războiul mondial, realizat cu îndemânare de Heinz Paul, filmul merită toată atenţia noastră, B. C. ------------1Ox------------ Noul Hinalmi Warner Baxter WARNER BAXTER și LEILA UYAMS sunt vedetele filmului „Surrender“ realizat de William K. Howard. Cronica cinematografică, Central şi Rem. „t örrlizng Un film de Fritz Lang a fost sigur o idee amuzantă, în dosul totdeauna un eveniment. Şi este J căreia se ascund şi oarecari intettţii polemice, dar dacă e şi de ere cu atât mai mult de astă dată. Fiindcă ,,M” e primul lui film vorbitor. Maestrul a întârziat mut, cari s’au adaptat mai repetalţi mari regizori ai filmului mut, cari s’a adaptat mai repede nouei situaţii. Nu zadarnic a zăbovit însă atât de mult. A ştiut că publicul aşteaptă dela el ceva excepţional. A căutat, în felul lui, să corespundă aşteptărilor. Opera pe care o prezintă, în sfârşit, nu decepţionează. Fritz Lang a înţeles din capul locului cerinţele nouei arte. Filmul său vorbitor este, înainte de toate, film. Şi lucrul acesta îl aşteptam de la Fritz Lang. Operă de mari dimensiuni, ca tot ce a făcut Lang până astăzi, noua lui producţie —cu toate că a vrut în mod special să fie reportat—tot atât de puţin verosimilă ca şi celelalte realizări ale sale, ca şi „Metropolis ’, ca şi ,,Spioana“, ca şi „Bemeea în lună“. Scenarista lui, Thea von Harbou, a plecat, în adevăr, din realitate, de la asasinatele lui Kürten. A ancorat însă în neverosimil. Urmărirea periculosului asasin cu toate peripeţiile ei, concomitent, de către organizaţiile de gangsteri, cari vor să pună capăt raziilor şi percheziţiilor ce le încurcă toate afacerile, şi de către poliţie, e de des. CEHAN zut, e îndoelnic. Rezervele acestea odată făcute, aşa cum ele sunt de rigoare la toate filmele lui Fritz Lang, nimic nu ne mai împiedecă să recunoaştem marile calităţi ale acestei opere, printre cari, ca de obiceiu la Fritz Lang, principala rămâne compoziţia tablourilor. In această direcţie „M” ne aduce lucruri minunate. Lâng e un virtuoz în mânuirea aparatului de luat vederi. Decor, dozaj de lumină, varietate de planuri, perspectivă, mişcare, totul reînvie în acest film, amintindu-ne ca nodoperile epocii mute. Remarcabilă, deasemeni, este ideea recunoaşterii asasinului, de către un cerşetor orb, după melodia pe care o figera. Filmul e jucat de optsprezece actori, cum o cere subiectul lui de vaste proporţii şi figuranţii sunt din nou în cinste. Dintre interpreţi remarcăm pe Otto Wernicke, în rolul comisarului Lohmann, pe Georg John, în rolul cerşetorului orb, pe Gustav Gründgens, în rolul şefului gangsterilor şi pe Peter Lorre în rolul asasinului. Succesul filmului a fost mare, la premieră, şi meritat Avocatul Hellmer şi tânăra lui soţie, Erika, sunt în culmea fericirii. El e specialist în divorţuri şi afacerile îi merg din ce în ce mai bine. Lena Wernecke s-a măritat cu un fabricant in vârstă şi se plictiseşte foarte mult. Ea îşi aduce aminte de orele frumoase petrecute înainte cu Hellmer. Cu toate că e prietenă cu soţia lui, Lane nu poate rezista ispitei şi încearcă să-l seducă din nou pe bizarul avocat. Ea îi telefonează că cineva o şantajează şi-i cere o întâlnire de afaceri într-un local. Fără să vrea, Erika a auzit ultima parte a convorbirii. Geloasă, ea vrea să se răzbune. Şi se duce într’un local monden. Dar la plecare, observă că nare bani. Ce să facă? Numai Max Eppmann, moralist antialcoolic, bun prieten al soţilor Hellmer, o poate ajuta. El e chemat telefonic. Când soseşte, Erika e într’un stadiu avansat. Beată, dansează şi cântă. Nu vrea să se ducă acasă şi găseşte nimerit să exploateze prezenţa lui Max Eppmann ci să-l facă gelos pe Hellmer. O sărutare — şi Max nu mai ştie ce să facă. Hellmer şi Lena au părăsit localul, dar afară plouă. Nici un automobil nu se zăreşte. Deodată trece automobilul gol al prietena lui Max, şi Hellmer roagă şoferul să-l ia cu el. Dar la o cotitură se ciocnesc cu un alt automobil în care se află soţul Lenei. El îşi notează repede numărul maşinei. Dr. Max Eppmann e amantul soţiei lui. Dar ce s’a întâmplat cu Erika? Povestind tot subiectul ar însemna să răpim publicului o mare surpriza. Renate Müller, de mult un idol al publicului, este vedeta acestei comedii muzicale. Herman Thimig... soţul ei, (în film) şi apare sub numele de Walter Hellmer, Hans Brausewetter, Otto Wallburg, Hilde Hildebrand, Mrs. Dinah, Hermann Blass, Oscar Sabo, Martha Ziegler, Paul Westermeier sunt ceilalţi interpreţi ai filmului, înscenat de Reinhold Schunzel după un scenariu de E. Pressburger. Muzica a fost compusă de Ralph Erwin, autorul celebrei melodii „Ich Kusse Ihre Hand, Madame“ Pentru „Escapada” el a compus trei noui melodii ,,Kinder, ich hab, einen Schwips” (Slow-Fox), „Heut, hast du Chancen bei mir“ (Foxtrott) şi „Liebling wie war’s“ (English-vals). Textele: Robert Gilbert. F rumoasa premierele „Escapada“ la Regal Nou lăţii Din Anglia După dezbateri îndelungate, Parlamentul englez a autorizat deschiderea cinematografelor şi Duminica. Din Franţa Lupe Velez va petrece câteva luni de vacanţă la Paris. Comitetul de acţiune economică şi vamală organizează un congres al cinematografului francez care va studia diversele probleme puse de desvoltarea filmului vorbitor. Reprezentaţiile cinematografului Trianon Succesul „fecioarei Zburâtoare“.-In programul viitor, „Trotuarul" (Berlin Alexauflerpiat/ Premiera mimului Trotuarul”, anunţată pentru astăzi, a fost amânată din cauza unor dificultăţi ivite în ultimul moment. In urma succesului repurtat de irezistibila comedie „Fecioara zburătoare”, în care Szőke Szakáll are o creaţie ce stârneşte nesfârşite hohote de râs, acest film va continua să ruleze pe ecranul Trianonului. Spectatorii care nu l-au văzu încă pe Szőke Szakáll, în aces film au astfel prilejul să-l admire pe marele comic, secondat de un grup de artişti apreciaţi ai ecranului german. Szőke Szakall ai bun rezultat il obţineţi prin îngrijirea Zilnică a dinţilor cu pasta de dinţi ODOL. Pas- ta-Odol nu atacă emailul fiind fabricate din materiile cele mai fine pulverizate .a uita fi a clăti zilnic gura cu ODOL BLANURI EXTRAFINErcUMPARATIEFIiff DEPOZITUL ^BLANURI Str Mitropol. Daniel 2 A.tFost T. Vladim trese# imn...muni..........mmN Neajunsurile popularităţii Când nu eşti o celebritate, ţi se pare că ar fi foarte plăcut să fii recunoscut pretutindeni. Vedetei de cinema insă, cami adesea nu se pot apăra de curiozitatea adoratorilor prea entuziaşti sunt de altă părere. Cu cât este mai celebră, ,,steaua“ are mai multe de suferit din cauza curiozităţii publicului. Unul din cazurile cele mai cunoscute la Hollywood este cel al perechei Mary Pickford—Douglas Fairbanks. ,,N'aveam nimic împotrivă“ — spune Doug — „când poarta vilei noastre era călcată de curioşi sau când cineva intra un parc, spre a-şi fotografia odrasla, întrebuinţând casa noastră drept fond. Dar într'o Duminică dimineaţă am găsit un vânzător de cărnaţi care îşi instalase baraca la poarta noastră şi striga cât il ţinea gura marfa lui. Negustorul de cârnaţi specula popularitatea noastră, spre a-şi vinde sandwichurile curioşilor, cari roiau Duminica in jurul vilei... De atunci nu rămânem niciodată „acasă Duminical“ Maurice Chevalier a primit numeroase dovezi ale popularităţii sale şi a ajuns desigur la concluzia, că nu e uşor să duci în spinare povara gloriei. Intr’una din zile lua masa cu soţia lui, Ivonne Vallée, la un cunoscut restaurant din Hollywood. Deodată apăru la masa lui un individ mult îmbrăcat intr’un costum de tweed cenuşiu şi care îi vorbi astfel: Ascultă, Maurice (aceşti oameni se tutuesc în special cu vedetele de cinema) ce haleşti tu peaci?. Oamenii mei nu pot vedea asta dela masa lor şi m’au trimis să te întreb!“ Lewis Stone, perfectul interpret de domni eleganţi cu tâmple sure, era pe punctul să-şi piardă calmul proverbial. Venia tocmai de la o preumblare cu calul. Pe aleea principală a grădinei sale întâlni două fetişcane şi doi tineri, încărcaţi cu mingi şi rachete de tennis. Ii opri, intrebându.i Ce doresc. Fiind in ţinută de sport, fără guler şi cravată, cu o pălărie mare de soare şi plin de praf, mosafirii nepoftiţi nu recunoscură şi răspunseră ,,Ne ducem să jucăm câteva partide de tennis pe terenul d.lui Stone... Am auzit că ar avea un teren de tennis admirabil! — „II cunoaşteţi pe d.l Stone“ întrebă artistul. — „Nu, dar îl apreciem atât de mult în filmele sale, încât ştim, că nu va avea nimic împotrivă, dacă vom juca mai multe partide pe terenul lui de tennis!“ O doamnă Neureich din Los Angeles nu poate Înţelege nici astăzi, de ce Marlene Dietrich La inchis telefonul în nas, când a chemat-o. „Şi nu îi am făcut nimic, decât ea am invitat-o la o serată! Ea avu obrăznicia, să-mi răspundă, că regreta, dar nu poate primi invitaţia, pentru că nu mă cunoaşte. I-am oferit 50 dollari pentru deranj şi mi-a închis telefonul!“ După premiera din New York a filmului „Locotenentul Surâzător“, Claudette Colbert trebui să-şi facă loc printr-o mulţime entuziastă. Când ajunse în hallul hotelului, constată, cu disperare, că unul din admiratorii ei aue sex masculin sau femenin— tăiase o bucată mare drept „amintire“ din rochia pe care o purta — un costisitor model din Paris. Spectacolele Capitalei CAPITOL. — „M” de Fritz Lang cu Peter Lorre. TRIANON. — „Trotuarul“ (Berlin,Alexanderplatz) cu Heinrich Georg şi Maria Bard. SELECT. — „Falimentul Dragostei“ cu Joan Crawford, Anita Page şi Nils Asther,journal şi comedie. REGAL. — „(Escapada“ cu Renate Müller, Hermann Thimig, Otto Wallburg, Hans Brausewetter, Hil. de Hildebrandt, BD. PALACE. — „Madame Satan“, premieră senzaţională, cu Kay Johnson şi Reginald Denny şi „Stan şi Bran la puşcărie“. ROXY. — ,,M“ de Fritz Lang cu Peter Lorre. CINEMA FEMINA.—Premiera: ,,Mammy“ cu Al. Jolson. CORSO. — Negresele cu Platine in carne şi oase şi un film din viaţa lor. CINEMA A. R. P. A, ATENEUL ROMAN. Sala Franklin. — „Suflet de artist“ (Ame d’artiste) cu Ivan Petro, viei, Nicolae Koline, Gina Mancs. Sala Episcopiei. — „Târgul de fete“ cu Harry Liedtke, Liviu Pavanelly, Hans Junkerman, etc. AMERICAN. — „Sing Sing“ şi „Stan şi Bran Flaşnetari“. VOLTA BUZEŞTI — „Sing-Sing“ cu Heinrich George, ,,Stan şi Bran“ şi Journal. „CERCUL SUBOFIŢERILOR“. „Dragoste Criminală“ şi o complectare. DICHIU. — „No. No, Nanette“ film colorat şi o complectare sonoră. DOROBANŢI. — „Câinii şi Milion»,rii“, film sonor. EDISON. — ,,Rapidul de Siberia“ cu Fritz Körtner. CINEMA „FORUM“ fost Teatrul Mic, „Secretara Particulară“ cu Renata Mueller şi Felix Bressart şi o complectare. FACLA (Mecet). — „Noapte bună fetiţă dulce“ în limba germană, complectări sonore. FILANTROPIA. — „Şoricelul Albastru“ cu Jeny Jugo.Harry Halm și o ■ complectare. LILIACUL. — „Baetana in Smoking“ I cu Carmen Boni. LIDO. — ,,Automatul Dragostei". LYRA. — ,,Estera“ (Zwei Welten) cu Peter Voss, Maria Pandler și o cc.ui plectare sonoră. LUCIFER. — „Evangeline” și o complectare sonoră. MARNA. — Match de box Schmeling. Strihling. MARCONI. — ,,într’o mică cofetărie“ cu Jacque Catelain şi o comedie. CINEMA MODEL. — Bebe Daniels şi John Boles în ,,Rio-Rita, sonor, vorbit şi cântat, film in culori. MILANO. — „Valsul dragostei“ cu Willy Fritsch, Lilian Haroly şl o complectare. OMNIA. — ,,Trei zile arest“ cu Lucie English, Felix Bressart şi Fritz Schulz. PARIS. — „Ariana“. RAHOVA. — ,,Nopţile din Bosfor“ (Omul care a asasinat). REX. —• „Călătoria cea mare“. SPLENDID.— „Grock“ vorbit şi cântat în limba germană şi o complectare. TOMIS. — „Amantul de la miezul nopţii“, cu Jeanette MacDonald şi „Totul pentru un sărut“ cu Jose Mojica. TERRA. — Premiera: Richard Arien. Jock Holt in „Prizonera Nelegiuiţi. Ior. „Mam’zelle Nitouche“ Populara vedetă de comedie Anny Ondra va reapare pe ecranele noastre în „Mam’zelle Nitouche“, o adaptare cinematografică a cunoscutei operete a lui Hervey. Filmul a fost realizat de soțul celebrei artiste, regișorul Carl Lamac, care are la activul său numeroase succese. Frumoasa Anny Ondra este o încântătoare Mam’zelle Nitouche. Ea e eroina unui scenariu amuzant, bogat în peripeţii pline de haz, adaptat după libretul lui Meilhac şi Halevy. In fruntea interpreţilor masculini se află Oskar Karlweiss, reputatul comic german, neuitatul protagonist al celor „Două inimi într’un vals“. El are în „Mam’zelle Nitouche“ un nou rol care va cuceri publicul. ,,Mam’zelle Nitouche“, unul din cele mai recente succese ale Annyei Ondra va rula în cu■ rând de ecranele bucureștene.