Rampa, noiembrie 1931 (Anul 16, nr. 4136-4161)

1931-11-01 / nr. 4136

In :y£.­ «'"•n­......... jF cotidian românesc de film și cinemaRampa Singurul ce se I mim m sint obile*... la nolinwood VIITORUL film al lid John Ford, realizatorul marelui film maritim „Epioana din Gibraltar" va fi „Young America“. Scenariul a fost scris după o piesă de mare succes al lui Fred Ballard. Vedeta filmului va fi Elda Vo­ie­el, o nouă descoperire a lui John Ford. REGISORUL William Came­ron Menzies transpune pe ecran nuvela „Triunghiul dracului‘‘ de Andrew Soutar. Linda Waiteins va producţiei. GRETA NISSEN sub regia lui Hamilton den un film intitulat diavolului“. Sail­­ Eilers, Charles Farrell şi William Pawley fac parte din distribuţie. DUPĂ imensul succes obţinut de ,,Bad Girl‘, Frank Borzage va turna o­­versiune spaniolă cu Conchita Montenegro. După acest film, frumoasa ve­detă spaniolă va turna sub regia lui John Considine, Jr. ,,Disor­derly Conduct“, o comedie asu­pra poliţiei din New­ York. Partenerii Conchitei vor fi Victor Mc. Laglen și Spencer Tracy. La Berlin „MAREȘAL, ÎNAINTE" va­ fi titlul unui mare film istoric. Figura centrală a acestui film va fi Blücher, învingătorul lui Na­poleon la Waterloo. „PRIETENUL MEU MILIO­NARUL“ este primul film în care Hermann Thimig, cunoscut publicului nostru din ,,Secretara particulară“ apare ca vedetă. EMIL JANINGS și-a făcut reintrarea în studiourile Ufa din Berlin. Celebrul tragedian tur­nează actualmente sub regia lui Robert Siedra­ch un film intitu­lat ,,Stürme der Liedenchaft“ (Wife (V­le pasiunii). Partenera lui Janings este fru­moasa actriţă rusă Ana Sten, care a repurtat mare succes în „Fraţii Karamazoff“. Pentru diferitele roluri au fost angajaţi : Julius Falkenstein, Anton Pointner, Hans Reimann, Otto W­er­inck­e, Hans Deppe şi Trude Hesterberg. Scenariul filmului se datoreşte cunoscuţilor scriitori Robert Liebmann şi Hans Müller. Friedrich Holländer, compozi­torul „îngerului albastru“ este autorul muzicei acestui nou film al lui Jannings, în versiunea franceză Emil Jannings va fi înlocuit de Charles Boyer. Ceilalţi interpreţi : Ode­tte Florelle, Marcel Andre, Ar­mand Bernard, Bud­en Calla­­­­mand, Marcel Való, Tommy Bour­delle, Robert Arnoux și Flo­rence}/. fi vedeta turnează Mac Fad­­„Loteria Presa străini despre „Alarm um Mitternacht“ Premiera vieneză a filmului ,,A­lärm tu­ Mitternacht ’ Enig­ma”­ a fost încununată de un suc­ces deplin. Iată câteva spicuiri din presă: ,Johannes Meyer a realizat un bun film poliţist care merită elo­giile noastre. (Osterr, Film Zeitung). .Johannes Meyer e specialist în domeniul filmului poliţist, „A­­larm um Mitternacht” e desigur unul din cele mai palpitante fil­me de acest gen din ultimul timp. Gerda Maurus e o actriţă ui­mitoare.­. Hans Stu­we, acest sim­patic actor, e un comisar decu­pat dintr’o carte de Wallace... Regia e plină de tempo... Meyer ştie să ţină încordată atenţia pu­blicului. (Wiener Allgemeine Zeitung) „Regisorul a exploatat toate mijloacele. Opera lui merită rau­de. ...Acţiune şi joc interesant... ...O serie de interpreţi exce­lenţi au colaborat la realizarea acestui succes al filmului poliţist. (Die Stunde) G­agul! Ce se petrece un studio în tim­pul pauzelor ? Se mănâncă (pu­ţin, căci vedetele trebue să-şi menţină talia), să bea, se bâr­­feşte (mult !) şi se povestesc a­­necdote. Bune şi proaste, natu­ral ! Walter Reisch, reputat autor de comedii, a povestit, recent,­­una... . Doi prieteni se întâlnesc pe stradă. — „Dragă Mayer, soţia mea a născut“. — „Ce e ?“ •— „Ghiceşte !“ v- „Fată ?“ — „Nu...­­“ *— „Băiat ? ?“ i—­­yAi ghicit ! /' Când eşti celebru, poţi păţi multe ! Cine e atât de popular ca Richard Tauber ? In fiecare casă se găsesc plăcile lui. Gramo­fonul a difuzat în toate colţurile glasul lui. Atunci când vine per­sonal într’un mic oraş şi dă o reprezentaţie, admiratorii răsar ca ciupercile după ploaie. Intr’un oraş din Germania a avut loc următoarea întâmplare: Richard Tauber a cântat în „Ţara surâsului“. Teatrul era în fiecare seară plin. Intr’o seară, celebrul tenor e aşteptat la uşa cabinei de un ţăran. Cum l-a vă­zut, acesta i-a întins mâna şi i-a spus : „Frumos ai cântat, dom’le te­nor. Am crezut că numai la gra­mofon cântaţi, dar că existaţi în realitate, asta nam ştiut !“ Cronica permanentă No­le filme prezen­tate în „M“! DE FRITZ LANG. Operă dle vaste proporţii, dar neverosimilă, ca toate operele lui Fritz Lang, chit că aceasta a vrut să fie un reportaj, ca ne place, mai ales, prin marile ei ca­­lităţi vizuale. Marele regisor nu i-a decepţionat pe acei cari aşteptau ca­ şi primul lui film vorbitor să fie, înainte de toate, film. Realizarea a excelentă. Succesul, mare şi meritat. B. C. MADAME SATAN. — Un soţ uşura­­tec îşi înşeală o soţie virtuoasă. Ea îl recucereşte Insă, sub masca unei femei voluptuoase. Autoarea Jeannie Mac Phearson a vrut să facă un film profund moralizator care să ser­­vească de lecţie bărbaţilor nemernici. Regisorul Cecil B de Miile a ajutato cu toată bunăvoinţa. Şi spectatorul care dispune de aceeaş bunăvoinţă, poate să vadă Madame Satan“. B. C FECIOARA ZBURĂTOARE e o co­­medie bufă virând intre clovnesc şi farsă cu o rară virtuozitate. Vedeta filmului, Szőke Szakáll, cu fizic ge­­neros şi mijloace de o captivania so­brietate, oferă două ore de râs con­­tinuu şi nereţinut, într'o serie de aventuri şi peripeţii de un haz ne­­spus împrumutate din comediile lui Arnold şi Bach şi înscenate excelent de regia lui Carl Bocşe. V. T. VICTORIA SI AL EI HUSAR. — Un film care vrea să dea posibilitate unui public cât mai larg, să cunoască unul din marile succese de operetă din ul­­timul timp. Un film teatral. Muzica lui Paul Abraham constitue principa­­la atracţie a acestei realizări remar­­cabile din punct de vedere muzical. B. C. MĂCELUL DELA FORTUL DOUAU. MONT. — O reconstituire a luptelor ce s’au dat în jurul fortului Douau. mont. Ca document din războiul mon­dial, realizat cu îndemânare de Heinz Paul, filmul merită toată atenţia noastră, B. C. ------------1Ox------------­ Noul Hin­al­mi Warner Baxter WARNER BAXTER și LEI­­LA UYAMS sunt vedetele fil­mului „Surrender“ realizat de William K. Howard. Cronica cinematografică, Central şi Rem. „t ö­­rrliz­­­ng Un film de Fritz Lang a fost sigur o idee amuzantă, în dosul totdeauna un eveniment. Şi este J căreia se ascund şi oarecari intett­ţii polemice, dar dacă e şi de ere cu atât mai mult de astă dată.­­ Fiindcă ,,M” e primul lui film vorbitor. Maestrul a întârziat mut, cari s’au adaptat mai repe­­talţi mari regizori ai filmului mut, cari s’a adaptat mai repe­de nouei situaţii. Nu zadarnic a zăbovit însă atât de mult. A ştiut că publicul aş­teaptă dela el ceva excepţional. A căutat, în felul lui, să cores­pundă aşteptărilor. Opera pe ca­re o prezintă, în sfârşit,­ nu decep­ţionează. Fritz Lang a înţeles din capul locului cerinţele nouei arte. Filmul său vorbitor este, înainte de toate, film. Şi lucrul acesta îl aşteptam de la Fritz Lang. Operă de mari dimensiuni, ca tot ce a făcut Lang până astăzi, noua lui producţie —cu toate că a vrut în mod special să fie reportat—tot atât de puţin verosi­milă ca şi celelalte realizări ale sale, ca şi „Metropolis ’, ca şi ,,Spi­­oana“, ca şi „Bem­eea în lună“. Scenarista lui, Thea von Harbou, a plecat, în adevăr, din realitate, de la asasinatele lui Kürten. A an­corat însă în neverosimil. Urmă­rirea periculosului asasin cu toate peripeţiile ei, concomitent, de că­tre organizaţiile de gangsteri, cari vor să pună capăt raziilor şi percheziţiilor ce le încurcă toate afacerile, şi de către poliţie, e de­ de­s. CEHAN zut, e îndoelnic. Rezervele aces­tea odată făcute, aşa cum ele sunt de rigoare la toate filmele lui Fritz Lang, nimic nu ne mai­ împiedecă să recunoaştem marile­­ calităţi ale acestei opere, prin­tre cari, ca de obiceiu la Fritz Lang, principala rămâne compoziţia tablourilor. In aceas­tă direcţie „M” ne aduce lucruri minunate. Lâng e un virtuoz în mânuirea aparatului de luat ve­deri. Decor, dozaj de lumină, va­rietate de planuri, perspectivă, mişcare, totul reînvie în acest film, amintindu-ne ca nodoperile epocii mute. Remarcabilă, dease­­meni, este ideea recunoaşterii a­­sasinului, de către un cerşetor orb, după melodia pe care o fige­ra. Filmul e jucat de optsprezece actori, cum o cere subiectul lui de vaste proporţii şi figuranţii sunt din nou în cinste. Dintre interpreţi remarcăm pe Otto Wernicke, în rolul comisa­rului Lohmann, pe­ Georg John, în rolul cerşetorului orb, pe Gus­tav Gründgens, în rolul şefului gangsterilor şi pe Peter Lorre în rolul asasinului. Succesul filmului a fost mare, la premieră, şi meritat Avocatul Hellmer şi tânăra lui soţie, Erika, sunt­ în culmea feri­cirii. El e specialist în divorţuri şi afacerile îi merg din ce în ce mai bine. Lena Wernecke s-a măritat cu un fabrica­nt in vârstă şi se plicti­seşte foarte mult. Ea îşi aduce a­­minte de orele frumoase petrecu­te înainte cu Hellmer. Cu toate că e prietenă cu soţia lui, Lane nu poate rezista ispitei şi încear­că să-l seducă din nou pe bizarul avocat. Ea îi telefonează că cine­­va o şantajează şi-i cere o întâl­nire de afaceri într-un local. Fără să vrea, Erika a auzit ultima par­te a convorbirii. Geloasă, ea vrea să se răzbune. Şi se duce într’un local monden. Dar la plecare, observă că nare bani. Ce să facă? Numai Max Ep­­pmann, moralist antialcoolic, bun prieten al soţilor Hellmer, o poa­te ajuta. El e chemat telefonic. Când soseşte, Erika e într’un sta­diu avansat. Beată, dansează şi cântă. Nu vrea să se ducă acasă şi găseşte nimerit să exploateze prezenţa lui Max Eppmann ci să-l facă gelos pe Hellmer. O sărutare — şi Max nu mai ştie ce să facă. Hellmer şi Lena au părăsit lo­calul, dar afară plouă. Nici­ un au­tomobil nu se zăreşte. Deodată trece automobilul gol al prietena lui Max, şi Hellmer roagă şoferul să-l ia cu el. Dar la o cotitură se ciocnesc cu un alt automobil în care se află soţul Lenei. El îşi no­­tează repede numărul maşinei. Dr. Max Eppmann e amantul so­ţiei lui. Dar ce s’a întâmplat cu Erika? Povestind tot subiectul ar însem­na să răpim publicului o mare surpriza. Renate Müller, de­ mult un idol al publicului, este vedeta acestei comedii muzicale. Herman Thimig... soţul ei, (în film) şi apare sub numele de Wal­ter Hellmer, Hans Brausewetter, Otto Wal­­lburg, Hilde Hildebrand, Mrs. Dinah, Hermann Blass, Oscar Sabo, Martha Ziegler, Paul Wes­termeier sunt ceilalţi interpreţi ai filmului, înscenat de Reinhold Schunzel după un scenariu de E. Pressburger. Muzica a fost compusă de Ralph Erwin, autorul celebrei melodii „Ich Kusse Ihre Hand, Madame“ Pentru „Escapada” el a compus trei noui melodii ,,Kinder, ich hab, einen Schwips” (Slow-Fox), „Heut, hast du Chancen bei mir“ (Foxtrott) şi „Liebling wie war’s“ (English-vals). Textele: Robert Gilbert. F rumoasa premierele „Escapada“ la Regal Nou lăţii Din Anglia După dezbateri îndelungate, Parlamentul englez a autorizat deschiderea cinematografelor şi Duminica. Din Franţa Lupe Velez va petrece câteva luni de vacanţă la Paris. Comitetul de acţiune economică şi vamală organizează un con­gres al cinematografului francez care va studia diversele probleme puse de desvoltarea filmului vor­bitor. Reprezentaţiile cinematografului Trianon Succesul „fecioarei Zburâtoare“.-In programul viitor, „Trotuarul" (Berlin Alexauflerpiat/­ Premiera mimului Trotuarul”, anunţată pentru astăzi, a fost a­­mânată din cauza unor dificul­tăţi ivite în ultimul moment. In urma succesului repurtat de irezistibila comedie „Fecioara zburătoare”, în care Szőke Sza­káll are o creaţie ce stârneşte nes­fârşite hohote de râs, acest film va continua să ruleze pe ecranul Trianon­ului. Spectatorii care nu l-au văzu încă pe Szőke Szakáll, în aces film au astfel prilejul să-l admi­re pe marele comic, secondat de un grup de artişti apreciaţi ai ecranului german. Szőke Szakall ai bun rezultat il obţineţi prin îngrijirea­ Zilnică a dinţilor cu pas­ta de dinţi ODOL. Pas- ta-Odol nu atacă emailul fiind fabricate din materii­le cele mai fine pulverizate .a ui­ta fi a clăti zilnic gura cu ODOL BLANURI EXTRAFINErcUMPARATI­EFIiff DEPOZITUL ^BLANURI Str Mitropol. Daniel 2 A.tFost T. Vladim trese# imn...muni..........mmN Neajunsurile popularităţii Când nu eşti o celebritate, ţi se pare că ar fi foarte plăcut să fii re­­cunoscut pretutindeni. Vedetei­ de cinema insă, cami adesea nu se pot apăra de curiozitatea adoratorilor prea entuziaşti sunt de altă părere. Cu cât este mai celebră, ,,steaua“ are mai multe de suferit din cauza curiozităţii publicului. Unul din ca­­zurile cele mai cunoscute la Holly­­wood este cel al perechei Mary Pick­­ford—Douglas Fairbanks. ,,N'aveam nimic împotrivă“ — spune Doug — „când poarta vilei noastre era călca­­tă de curioşi sau când cineva intra un parc, spre a-şi fotografia odrasla, întrebuinţând casa noastră drept fond. Dar într'o Duminică diminea­­ţă am găsit un vânzător de cărnaţi care îşi instalase baraca la poarta noastră şi striga cât il ţinea gura marfa lui. Negustorul de cârnaţi spe­cula popularitatea noastră, spre a-şi vinde sandwichurile curioşilor, cari roiau Duminica in jurul vilei... De a­­tunci nu rămânem niciodată „acasă Duminical“ Maurice Chevalier a primit nume­­roase dovezi ale popularităţii sale şi a ajuns desigur la concluzia, că nu e uşor să duci în spinare povara glo­­riei. Intr’una din zile lua masa cu soţia lui, Ivonne Vallée, la un cunos­­cut restaurant din Hollywood. De­­odată apăru la masa lui un individ mult îmbrăcat intr’un costum de tweed cenuşiu şi care îi vorbi astfel: Ascultă, Maurice (aceşti oameni se tutuesc în special cu vedetele de ci­nema) ce haleşti tu peaci?. Oamenii mei nu pot vedea asta dela masa lor şi m’au trimis să te întreb!“ Lewis Stone, perfectul interpret de domni eleganţi cu tâmple sure, era pe punctul să-şi piardă calmul pro­­verbial. Venia tocmai de la o preum­­blare cu calul. Pe aleea principală a grădinei sale întâlni două fetişcane şi doi tineri, încărcaţi cu mingi şi rachete de tennis. Ii opri, intrebân­du.i Ce doresc. Fiind in ţinută de sport, fără guler şi cravată, cu o pă­­lărie mare de soare şi plin de praf, mosafirii nepoftiţi nu recunoscură şi răspunseră ,,Ne ducem să jucăm câteva parti­­de de tennis pe terenul d.lui Stone... Am auzit că ar avea un teren de tennis admirabil! — „II cunoaşteţi pe d.l Stone“ în­trebă artistul. — „Nu, dar îl apreciem atât de mult în filmele sale, încât ştim, că nu va avea nimic împotrivă, dacă vom juca mai multe partide pe te­­renul lui de tennis!“ O doamnă Neureich din Los Ange­les nu poate Înţelege nici astăzi, de ce Marlene Dietrich La inchis telefonul în nas, când a chemat-o. „Şi nu îi am făcut nimic, decât ea am invitat-o la o serată! Ea avu obrăznicia, să-mi răspundă, că regre­­ta, dar nu poate primi invitaţia, pen­­tru că nu mă cunoaşte. I-am oferit 50 dollari pentru deranj şi mi-a închis telefonul!“ După premiera­ din New­ York a fil­mului „Locotenentul Surâzător“, Clau­dette Colbert trebui să-şi facă loc printr-o mulţime entuziastă. Când ajunse în hall­ul hotelului, constată, cu disperare, că unul din admiratorii ei a­ue sex masculin sau femenin— tăiase o bucată mare drept „aminti­­re“ din rochia pe care o purta — un costisitor model din Paris. Spectacolele Capitalei CAPITOL. — „M” de Fritz Lang cu Peter Lorre. TRIANON. — „Trotuarul“ (Berlin,Ale­xanderplatz) cu Heinrich Georg şi Maria Bard. SELECT. — „Falimentul Dragostei“ cu Joan Crawford, Anita Page şi Nils Asther,journal şi comedie. REGAL. — „(Escapada“ cu Renate Müller, Hermann Thimig, Otto Wallburg, Hans Brausewetter, Hil. de Hildebrandt, BD. PALACE. — „Madame Satan“, premieră senzaţională, cu Kay Johnson şi Reginald Denny şi „Stan şi Bran la puşcărie“. ROXY. — ,,M“ de Fritz Lang cu Pe­­ter Lorre. CINEMA FEMINA.—Premiera: ,,Mam­my“ cu Al. Jolson. CORSO. — Negresele cu Platine in carne şi oase şi un film din via­­ţa lor. CINEMA A. R. P. A, ATENEUL RO­­MAN. Sala Franklin. — „Suflet de ar­­tist“ (Ame d’artiste) cu Ivan Petro, viei, Nicolae Koline, Gina Mancs. Sala Episcopiei. — „Târgul de fete“ cu Harry Liedtke, Liviu Pavanelly, Hans Junkerman, etc. AMERICAN. — „Sing Sing“ şi „Stan şi Bran Flaşnetari“. VOLTA BUZEŞTI — „Sing-Sing“ cu Heinrich George, ,,Stan şi Bran“ şi Journal. „CERCUL SUBOFIŢERILOR“.­­ „Dra­goste Criminală“ şi o complectare. DICHIU. — „No. No, Nanette“ film colorat şi o complectare sonoră. DOROBANŢI. — „Câinii şi Milion»,­rii“, film sonor. EDISON. — ,,Rapidul de Siberia“ cu Fritz Körtner. CINEMA „FORUM“ fost Teatrul Mic, „Secretara Particulară“ cu Renata Mueller şi Felix Bressart şi o com­­plectare. FACLA (Mecet). — „Noapte bună feti­­ţă dulce“ în limba germană, com­­­plectări sonore. FILANTROPIA. — „Şoricelul Albas­­tru“ cu Jeny Jugo.Harry Halm și o ■ complectare. LILIACUL. — „Baetana in Smoking“ I cu Carmen Boni.­­ LIDO. — ,,Automatul Dragostei".­­ LYRA. — ,,Estera“ (Zwei Welten) cu Peter Voss, Maria Pandler și o cc.ui plectare sonoră. LUCIFER. — „Evangeline” și o com­­plectare sonoră. MARNA. — Match de box Schmeling. Strihling. MARCONI. — ,,într’o mică cofetărie“ cu Jacque Catelain şi o comedie. CINEMA MODEL. — Bebe Daniels şi John Boles în ,,Rio-Rita, sonor, vorbit şi cântat, film in culori. MILANO. — „Valsul dragostei“ cu Willy Fritsch, Lilian Haroly şl o complectare. OMNIA. — ,,Trei zile arest“ cu Lucie English, Felix Bressart şi Fritz Schulz. PARIS. — „Ariana“. RAHOVA. — ,,Nopţile d­in Bosfor“ (O­­mul care a asasinat). REX. —• „Călătoria cea mare“. SPLENDID.— „Grock“ vorbit şi cântat în limba germană şi o complectare. TOMIS. — „Amantul de la miezul nopţii“, cu Jeanette MacDonald şi „Totul pentru un sărut“ cu Jose Mojica. TERRA. — Premiera: Richard Arien. Jock Holt in „Prizonera Nelegiuiţi. Ior. „Mam’zelle Nitouche“ Populara vedetă de comedie Anny Ondra va reapare pe ecra­nele noastre în „Mam’zelle Ni­­touche“, o adaptare cinematogra­fică a cunoscutei operete a lui Hervey. Filmul a fost realizat de soțul celebrei artiste, regișorul Carl Lamac, care are la activul său numeroase succese. Frumoasa Anny Ondra este o încântătoare Mam’zelle Nitouch­e. Ea e eroina unui scenariu amu­zant, bogat în peripeţii pline de­­ h­az, adaptat după libretul lui Meilhac şi Halevy. In fruntea interpreţilor mas­culini se află Oskar Karlweiss, reputatul comic german, neuita­tul protagonist al celor „Două inimi într’un vals“. El are în „Mam’zelle Nitouche“ un nou rol care va cuceri publicul. ,,Mam’zelle Nitouche“, unul din cele mai recente succese ale Anny­ei Ondra va rula în cu­­■ rând de ecranele bucureștene.

Next