Rampa, aprilie 1932 (Anul 15, nr. 4261-4285)

1932-04-01 / nr. 4261

/ Cinematografele Capitalei r * titrat ' CiaWrâvtttil V“ /vevein- (Til­îirvmtlf.nl CLI­ROll­ild CAPITOL. — „Sergentul X“~ (versiu­nea germană) cu Ivan Mosjoukine, Trude von Molo, Peter Voss. TRIANON. — „Allo!... Allo!... Legătura greșită“ cu Magda Schneider. SELECT. — „Hoțul de inimi“ cu Mary Kid, Grazia Del Rio, Armando Fal­coni. REGAL. — „Sclavii pasiunii“ cu Emil Jannings și Anna Sten. VOX. — „Verdun, souvenirs d’histoi­­res“ film vorbitor de Leon Poirier, ROXY. — „Sergentul X“ (versiunea franceză) cu Ivan Mosjoukine, Suzy Vernon, Jean Angelo. RIO. — „Tovarăşul X“. FEMINA. — Premiera „Pat şi Pata­­chon somnambuli“. ED. PALACE. — „Stan şi Bran divor­­ţează“, comedie de lung metraj şi „Charlie Chase sansonetist“. CORSO. — „Congresul dansează“ cu Lilian Harvey şi Willy Fritsch. FORUM. — Greta Garbo In „Inspira­ţie“. LYRA. — „Ronny“ (versiunea ger­mană) cu Willy Fritsch şi Hatte von Nagy. „Mutul de la Manutanţă“ şi un film cultural. FACLA (Mecet). — „Cine ia dragostea în serios? — „Prin tavernele Parisu­lui“ şi „Cele 3 măşti“. LIDO. —„Spionajul“ cu Brigitte Helm şi Willy Fritsch. OMNIA. — „Inspiraţie“ cu Greta Gar­bo şi Lewis Stonne. Complectam. TERRA. — „Stăpânitorii Vestului“ şi „Alunecuşul Morţii“. EDISON. — „Fraţii de Cruce“ sau (Diamantul Misterios) cu Ronald Colman şi „Banda Veselă“. AMERICAN. — „Balul“ cu Dolly Haas şi „Cheri-Bibi“ cu John Gilbert. REX. — „Valsul nemuritor“ şi trupa de reviste Ladislau Groif. GRIVIŢA. — Două suflete. Journal Fox şi o comedie. VOLTA BUZEŞTI. — Ramon Novarro în „O noapte te-am dorit“. MARNA. — „Rony“ cu Villy Fritsh şi Kaethe de Nagy. MARCONI. — „Trup şi suflet". CERCUL SUBOFIŢERILOR. — „Taras Triassoo“ şi o comedie. RAHOVA.—„Ronny“ cu Willy Fritsch Kantié de Nagy şi Otto Walburg şi o comedie. TOMIS. — „Ben-Hur“ sonor cu Ra­mon Novarro. SALA EPISCOPIEI. — „Două Suflete“ cu Gustav Froelich, Lucien En­glisch, Charlotte Susa. SALA FRANKLIN. — „Răsfăţatul Fe­­meilor“ cântat şi vorbit cu Emil Janings, Renate Muller, Olga Tsche­­chova. MACEDONIA (Tei). — „Femeia Vam­­pir“, comedie cu „Stan şi Bran“. PARIS. -­ „Dixiana“ cu Bebe Daniels şi „Tată fără voie“. REGELE FERDINAND. — „Gosta Her­ling“ cu Greta Garbo, Lars Hansen şi o complectare. MODEL. — „Monte Carlo sub bombe“ cu Hans Albers şi Ana Sten. Ministrul de lut­ al Japoniei a pu­blicat o statistică asupra filmelor prezentate în anii 1929 şi 1950, din care reese că producţia japoneză e mult mai bogată decât cea ame­ricană sau europeană. In anul 1929 studiourile din Tokio au tur­nat 2.948.085 de metri de film iar în anul următor 2. 895.665 de me­tri. Din America și Europa se im­portă anual aproximativ 500.000 de metri. Cenzura a fost mai severă cu filmele americane decât cu cele europene. Din filmele importate în cursul anilor 1929 și 1950 s-au tăiat de către cenzură cca. 75.000 de metri. După delaraţiile doctorului To­­yoniko, unul din conducătorii miş­cării muncitoreşti din Japonia, fi­lmele sovietice câştigă din ce în­ frumoasa vedeta pariziană, apare FILANTROPIA. — „Seducătorul cu Andree Lafayette—Hany Haro­t, Eli, ce mai mulţi admiratori, în detri­za la Porto și o comedie.­­­meniul filmelor americane. RAMPAí3S®^12«»sfiri Bri Bna Ba Rampa Ce se lucrează în studouri...! La Hollywood TALLULAH BANKHEAD 'este vedeta unui film intitulat „Tahunder Bellow“. Partenerul marei actriţe este Charles Bick­ford, eroul filmului lui Cecil B. de Miile „Dinamita“. Charles Bickford nu este nu­mai o vedetă a scenei şi ecranului şi un autor dramatic cunoscut, ci şi un foarte bun „businessman“. El este proprietarul unei cres­cătorii de pui, a unui magazin de lingerie, a unei cafenele, a­ unui garaj şi a unei insule de cocotieri de 110 hectare lângă Java. Ultima lui piesă, „Sandy Hoo­ker“, a fost prezentată în cursul acestei luni la Chicago cu mare succes. MAURICE CHEVALIER, tur­­nează sub regia lui Rouben Ma­­moulian „Love me tonight“. Partenera lui este Jeanette­­Mac­Donald.. Dialogurile versiunii franceze ale acestui film sunt scrise de Leopold Marchand. FILMELE de copii sunt în togă. Dar cel mai dificil lucru este să găsești un scenariu care să se adapteze talentului tinerilor actori. Jackie Cooper, care a jucat în „Campionul“ alături de Wallace Beery, turnează actualmente „Limpy“. Este povestea unui co­­pil sărac infirm. SAM WOOD este regisorul no­ului film al lui Ramon Novarro „Huddle“, în care celebrul star va apare sub un aspect complet diferit de creaţiile lui precedente. 1Alături de Ramon vor apare : Madge Evans, Una Merkel, Hen­ry Armetta. Henry Armetta este un veteran al filmului, care, după un număr respectabil de roluri secundare, va interpreta de astă dată un rol important. „Cântecul marinarului“ Albert Prejean va reapare în curând pe ecranele noastre în „Cântecul marinarului’'­­(Le Chant du Marin), un film realizat de Carmine Gallone după un scenariu de Henri De­coin. „Cântecul marinarului” va rula pe ecranul cinematoegra­­fului Rio. Albert Prejean NOUTĂŢI DIN ROMA O produ­cţie bogată.­ Activitatea studiourilor.­­Printre vedetele şi regizorii filmului italian Un mare actor italian, Armando Falconi Roma a devenit din nou un cen­tru important pe harta cinemato­grafică a Europei. Patria lui Ma­­ciste, care a jucat pe vremuri un rol important în desv­oltarea in­dustriei cinematografice, depune uriaşe eforturi spre a recâştiga terenul pierdut. Studiourile din Roma sunt în plină activitate. Datorită coman­dorului Stefano PittaLuga, societa­tea Cines are astăzi, în umbra an­ticelor ruine, cele mai moderne studiouri din Europa, în care re­gizori, artişti, technicieni, colabo­rează la reuşita filmului italian. Ea se turnează chiar şi versiuni străine destinate altor fani. Primele succese peste graniță, fumul italian le-a repurtat cu ver­siunile originale, care a 11 relevat străinătăţii talentul artiştilor ita­lieni. Publicul de pretutindeni a făcut în ultimul timp cunoştinţă cu o serie de apreciaţi stări ai sce­nei şi filmului italian. Regizorii cunoscuţi — Guido Brignone, Ma­lasomma, Constantin David — au realizat opere remarcabile. Dintre artiştii pe care cinema­tograful i-a făcut cunoscuţi Euro­pei, cel mai proeminent este ma­rele comedian Armando I­alconi care a repar­at ca ultimul lui film „Rubacnori”, un răsunător succes. Artist de teatru foarte popular, Faceoni, şi-a câştigat graţie fil­mului noui admiratori. „La Wally”, un film realizat de Guido Brignone este primul spec­tacol de operă cinematografică. Presa italiană şi străină i-a făcut, ca şi lui „Rubacnori”, o caldă pri­mire. Actualmente guvernul italian, care se interesează de activitatea cinematografică, studiază împreu­nă cu­ reprezentanții industriei programul de producție pentru viitoarea stagiune. Vedetele din Hollywood nu mai fac cură de slăbire! Era o epocă în care vedetele se anemiau pentru a-şi conserva li­nia pe­ care le-o impunea moda şi urmăreau în fiecare săptămână cadranul cântarului. Când Jean Harlow a apărut pen­tru prima dată în studio, străluci­toare, cu ochii albaştri şi părul de argint, a fost cântărită. Şi apoi directorul îi spuse: — Trebue să slăbeşti dacă vrei să reuşeşti în cinematograf... Dar Jean Harlow n a început ca altele, o cură de slăbire. Când a fost aleasă ca vedetă a unui film care trebuia să coste nu mai puţin decât 4.000.000 de dolari, tot Hollywoodul a zâmbit... Dar când „îngerii in­fernului” au apărut pe ecrane şi lumea a văzut această creatură magnifică, cu forme graţioase, poate exage­rat de femenine, publicul (mai fi­les cel masculin) a fost surprins... Căci, de câtva timp, f­emeile­­silfide evoluau pe ecran, Cloro­tice, mici. Succesul lui Jean Harlow a fost senzaţional; vedetele au abando­nat diferitele regiuni, gând­ind­u-se cum să-şi modeleze corpul după modelul acestei splendide statui. Producătorii din Hollywood au tr’o zi un humorist, sintetizând într’o formulă nouă atmosfera din Hollywood. Trecând în revistă vedetele lor producătorii au constatat că au artiste care aşteaptă de mult un rol care nu le-a fost acordat fiind­că 11’au acceptat să se supun unei cure de slăbire... Şi astfel, Metro Ie-a lansat pe Modge Evans şi Joan Marsh, Par a început să caute fete care să poa-­ mount a semnat un contract de lă rivaliza cu blonda Harlow, iar lumea a început să ui­te marele match Garbo-Dietrich. Nimeni nu mai căută s’o imite pe minunata suedeză. „Fiţi o Garbo dacă vreţi, dar o Harlow dacă puteţi” a spus în­lungă durată cu Sylvia Sidney. Fox a descoperit-o pe Greta Nis­sen, First National pe Joan Blon­­dell, iar Warner a adus-o din Eu­ropa pe I­il Dagover... Restaurantele și-au schimbat menu-urile, angajând bucătari care să știe s­ă faca deserturi dulci, dispărute de mult timp de pe mesele din Hollwood. Cartofii­­ și pâinea sunt din nou la modă. Vedetele mănâncă! Tallulah Bankhead bea în fie­care zi un litru de lapte. Constan­ce Bennett se culcă cu două ore mai de­vreme. Masseur­ii şi-au pierdut clientela. Thelma Todd, Lilian Taslm­ann, Anita Page îşi iau acum revanşa asupra vechi­lor rivale. . Eri, Joan Crawford, după ce a triumfat prin vitalitatea şi farme­cul ei sănătos, a slăbit de la 145 la 114 kilograme. Alice White, a pierdut, împreună cu gramele, tot farmecul ei. Kathreen Craw­ford, spre a obţine un rol, nu s-a hrănit timp de opt zile decât cu portocale, dar a trebuit să renun­ţe la rol din cauza anemiei. Astăzi, Jean Harlow a schim­bat regimul. Femeile trebue să mănânce şi să facă o gimnastică raţională spre a-şi întreţine su­pleţea şi graţia. Bravo, Jean Harlow... Ai salvat Holywoodul, pe cale să moară de inaniţie. Tinerele creaturi nu-şi mai com­­promit sănătatea, frumuseţea rea­lă. Superba fată care a servit drept model sculptorului din Milo a de­păşit fără îndoiala limitele pres­crise de un tiran din studio, şi cu toate acestea a rămas, chiar şi fără braţe, cel mai frumos exem­plu al perfecţiunii femenine. Jean Harlow In marginea ecranului Biserica şi cinemato­graful ,­ ‘Cinematograful, recunoscut ca Unul din cele mai eficace mij­­­oace moderne de propagandă, n’a rămas neexploatat nici în dome­niul religios. Influenţa pe care un film, realizat într’o ţară, o poate avea asupra mulţimilor din lu­mea întreagă, dă unei opere ci­nematografice cu caracter religios un rol de misionar. De­ altfel, la rândul ei, biserica influenţează în mod hotărîtor producţia cine­matografică, mai ales în Ameri­ca, unde puritanismul yankeu nu permite autorilor de filme nici-o abatere şi nici-o critică a moralei curente. La Hollywood, s-au realizat chiar ‘ filme de mare montare cu carrier strict religios. Reputatul regizor american Cecil B. de Mii­le are la activul lui acel faimos „Rege al Regilor“, iar Fred Ni­­blo monumentalul „Ben-Hur“. Asociaţiile religioase din A­me­­rica au fondat, o societate de pro­ducţie de filme care-şi propune să-şi extragă temele din biblie. Filmele vor rula în toate sălile de spectacole cinematografice şi în şcoli, unde vor constitui un puter­nic factor de educaţie religioasă. După o recentă statistică, ■şase­­zeci la sută din şcolile americane utilizează filmul ca element pri­mordial în educarea tineretului. Intr’un cinematograf din Capi­tală a rulat săptămâna trecută un film de scurt metraj „Lumea în rugăciune“. Erau scene din dife­rite ţări care ne înfăţişau ceremo­niile religioase ale diferitelor ri­turi. Interesant şi simplu, acest film săvârşeşte o apreciabilă ope­ră educativă. Şi în domeniul edu­­caţiei masselor, cinematograf­ul e chemat să împlinească un gol sim­ţitor. E o frumoasă misiune pe care nimeni nu i-o poate contesta , c­­hem­y I 0X0---—. . .St­. Filmul japonez „Sergentul X“ şi-a făcut o strălucită reapariţie pe ecranele noastre în „Sergentul X” noul succes al cinematografe­lor Capitol ,şi Roxy este partenera celebrului star în versiunea germană a primului său film vorbitor, care rulează la Ca­­pitol, in versiunea franceză care rulea­ză la Roxy. Filmul lui Tănase „Visul lui Tănase” e un sketch muzical şi comic aranjat de dl. N. Kiriţescu, şi lucrat după un sce­nariu de Volner. Foarte multe scene de exterior au fost turnate la Berlin. Tănase lansează două cuplete inedite şi în plus în afară de film va cânta alte două cuplete noi cât se poate de reuşite. Filmul a fost realizat ca artişti germani. Vedeta femenină e Ly­dia Alexandra care s-a afirmat ca o actriţă de talent în ultimele filme germane. Felix Bressart, apreciatul co­mic, îşi face o scurtă apariţie în film. Filmul e o înşirare de peripeţii cât se poate de amuzante. Cei cari au văzut câteva scene proectate la Berlin au fost­ încân­taţi. De altfel la Tobis Melo Film se lucrează o sincronizare în lim­ba germană. -------.—0X0—**.'------­ IVAN MOSJOUKINE TRUDE VON MOLO SUZY VERNON La RIO ,Tovarăşul X“ Pe ecranul cinematografului Rio continuă să ruleze cu suc­ces remarcabilul film realizat de Bertho­l Viertel : ,,Tovară­şul X”. Kay Johnson, Neil Hamilton şi John Holliday sunt vedetele acestei producţii Fox care a­­trage la Rio un public nume­ros. Cele mai bune filme americane Asociaţia femeilor americane a desemnat drept cele mai bune fii ine ale anulai 1951 următoarele douăsprezece producţii: Street Scene (Regia: King Vidor), Rángó (Regia: Ernst Sehoedsack), „lá­bú” (Regia: F.W. Murnau), „Pail la»se”, „Emma” (Regia: Clarence Brown), „Milionarul” cu George Arliss, „Arrowsmith 'cu Ronald Colman (Regia: lohn Ford). „Ci­marron”, „Campionul” (Regia- King Vidor), „The Star Witness“ „A Connecticut Yalîhee” cu Will Rogers, „Alexander Hamilton”. După cum se vede, King Vidor este cel moi bun regisor al nnu­­; lui. Ambele lui filme realizate ia 1931 se bucură de supremul cali­ficativ care poate fi acordat unui film. -oxo- Richard Tauber decorat de Papa Al. Capone, erou de film La începutul acestei stagiuni, o mare firmă din Hollywood a a­­nunţat că Al. Capone, regele gang­sterilor din Chicago, a acceptat să fie vedeta unui film. Viaţa ce­lebrului bandit se pretează de minune unui excelent film de a­­venturi moderne. Al. Capone este eroul unei e­­popei moderne. In 1920, el şi-a fă­cut apariţia la periferia oraşului Chicago, fără un ban în buzunar. De-atunci Capone a făcut o ca­rieră strălucită. Agenţii fiscului îi evaluează averea la 20 de mi­lioane de dolari. Capone n’a câşti­gat această sumă la ruletă. In ţa­ra regimului sec, ocupaţia lui fa­vorită era traficul de bere şi li­­cheururi. Poliţia îi reproşează un anumit număr de crime, dar el nu e de acord cu cifra. Amicii lui spun că el ştie să aprecieze bi­nele şi răul. A donat sume respec­tabile societăţilor de binefacere. A fost de atâtea ori judecat, dar niciodată condamnat. Fotogra­fii l-au rugat să se lase fotogra­fiat în dosul unor graţii şi în cos­tum de ocnaş, în costum pe care, spunea lumea, Capone nu-l va purta niciodată.. Și el a acceptat, căci a considerat acest lucru, drept o excelentă reclamă. Astfel încât, în ziua în care mi­nunea s-a întâmplat şi Capone fi fost, spre surpriza generală, to­tuşi, condamnat, fotografii au el­vit dinainte imaginea lui Capone în închisoare. Al. Capone şi-a început pedeap­sa tocmai în ajun de a semna con­tractul pentru turnarea filmului, lui. Proiectul a fost abandonat. Acum tânărul producător și regi­zor american Howard Hughes, au­torul filmului „îngerii infernu­lui”, turnează un film inspirat de cariera fantastică a lui Capone* „Scarface”. Dar nici un artist n’a vrut să joace rolul eroului... Au­torul a trebuit să schimbe scena­riul, căci diferitele asociaţii mo­raliste din America l-au amenin­ţat cu boicotul. Iar Capone priveşte printre gra­tii — de astă dată, adevărate lupta ce se dă în jurul lui. Un nou succes al lui Hans Albers Hanns Albers, popularul artist, german care şi-a cucerit şi în rân­durile publicului nostru nume­roase simpatii, a repurtat un nou succes cu ultimul lui film „Der Draufgänger“, o înscenare a ma­relui regizor Richard Eichberg. „Der Draufgänger“ rulează pe ecranele străine remarcat cu una­nime elogii de întreaga critică. Scenariul interesant, atractiv, este opera scriitorilor Franz Höl­lering şi Josef Than. Hans Albers apare în rolul unui poliţist din portul Hamburg. Acţiunea debutează în largul mării. Pe bol did,­­unui elegant yacht, călătorii se amuză, dan­sează. Micul vas al poliţiei portu­lui secondează vasul.„ Atmosfera­ plină de necunoscut a nopţii pre­găteşte poliţiştilor întâmplări ne-­ prevăzute... Hans Albers, neuitatul protago­nist al filmului „Copoiul“, are în,, acest nou film un rol care va­ cu­ceri publicul. In jurul lui Al­bers evoluează câteva figuri bine cunoscute și apreciate ale filmu­lui germ­an Martha Eggerth, Gerda Ma­rus, Ernst Stah­l-Nach­­baur, Reinhold Bernt, Senta­ So­­enelind, Alfred Boierie.­­ Miresea fihhrigii jui fost compu­să de Haris May. De la „Revista Scriitoarelor şi Scriitorilor“ Azi, Joi 31 col. la ora 4 luni, d. a. , Revista Scriitoarelor şi Scri­itorilor“, dă a doua „Oră Lite­rară“, din ciclul de şedinţe ce a organizat,. M. S. Regina Maria, va onora cu prezenţa Sa, această şedinţă, care are loc la „Casa Femeii“, splaiul Independenţii 44. D-na Aida Vrioni va ceti un poem din „Regine încoronate“, minunatul roman al M. S. Regi­na Maria. Vor da preţiosul concurs d-nele Claudia Minulescu, Ticu Archip, şi d-nii I. A. Basarabescu, Liviu Rebreanu şi Nichifor Crainic. Intrarea generală 40 lei. Bile­tele se găsesc la d-na Vrioni, Str. Spiru Haret No. 4, iar în ziua şedinţei la „Casa Femeii“. I­I­ MIL­A inimii Face înscrieri de fete în balet şi tineri cu voce la Biroul Teatrului zilnic între 10-12 şi 3-5 REPREZENTANTA’ BERNDOM­F“ Buh Elisabeta 59, colț cu Silfidelor. Telefon 365­ 99 Tacâmuri și servicii marca ,,URS“ cadouri la BIBLIOTECA PENTRU TOŢI a retipărit şi a pus în vânzare toate librările din ţară . No. 10 T. Maiorescu: Nuvele schiţe. No. 10—19 bis Alfred, de Musset: La ce visează fetele. No. 23—24 P. Bănăţeanu: Din viaţa meseriaşilor. No. 288 I­. Ibsen: Un duşman al poporului. No.. 328—29 Schiller: Wilhelm Tell. No. 340 Ferríérc: Darvinismul. No. 360 Conan Doyle: Scherlock Holmes. No. 441—442 Gustave Flaubert: Trei povestiri. No. 516—16 bis bis L. Tolstoi: Revo­luționarii. No. 802—802 bis l. Tolstoi: Pamfil și Iuliu. 1300 numere apărute. Săptămânal a­­par 2 numere. Cereți Catalogul gra­In cursul unei vizite a celebru­lui tenor Tauber la Vatican, Papa a acordat marelui artist demnita­­­tea de şambelan, clasa I,­­ Librăria Alcaia, Bucureşti. S­tuit la toate librăriile din ţară şi la­şi Cel mai mare și important eveniment teatral din această stagiune Turneul celebrei societare a Cimezi«5 Vranceie Maria Ventura va representa marele triumf AMINTIREA celebra piesă în 5 acte de Denys Amici jucată două stagiuni în șir pe crasaa Teatrului Venture George Vrac# ITINERARIU Joi 31 Martie Sibiu Vineri 1 Aprilie Braşov. TSk&Ézt­uze­ si CeuAU*

Next