Rampa, noiembrie 1932 (Anul 15, nr. 4439-4463)

1932-11-02 / nr. 4439

re se lucrează în studiouri La Hollywood „ÎMPĂRATUL IONESa "de Eugene O’Neil va fi transpus pe ecran cu Lawrence Tibieti în ro­­lul titular. ^ In acest film va juca și sofia ce­lebrului artist. NOUL partener al micei Janet­­Gaynor este marele comic Will Rogers. Ei vor turna pentru pri­ma dată împreună, în „State Fair, sub regia lui Henry King „NIGHT MAJOR"*, un film al cărui erou amintește de fostul pri­mar al New-Y­orkului, Jimmy Walker a fost autorizat de cenzură, Walker ne mai ocupând postul de primar. Filmul a rămas totuși in­terzis în statul New-York, LUPE VELEZ a fost angajată­­de Compania Fox. După senzaţionalele angajan­tamente contractate cte Ciara­­Bour, Elissa Landi, Lilian­a Har­­fjey şi Pola Negri, Fox şi-a asi­­gurat acum­ şi colaborarea acestei delicioase vedete care a repurtat ■ în ultimul ei film „Floarea din­­Cuba“ un strălucit succes. Lupe Velez este una din­­ cele mnai populare vedete americane. Bună, cântăreaţă şi sprintenă dan­satoare, şi-a făcut un mare renu­me în ulimele filme sonore pro­duse de marile societăţi america­ne, în special în cele realizate de­­Metro. Lupe Velez este vedeta care a lansat în lumea întreagă noul dans „Bumba ■ NORMA SHEARER va turna ,"Școala de prințese" după un sce­nariu al marei ducese Maria a IHusiei, ?• 'JESSE TJ. LASKY a demisio­nat din conducerea societății Pa­­ramount. In calitate de vice-pre­­şedinte și director general de pro­ducție, JAsky a condus această so­cietate pe culmea succesului. Se spune că viitoarea lui acti­vitate se va desfăşura în cadrele companiei Fox. Sidney R. Kent, preşedintele acestei companii, ar fi semnat cu Lasby un acord în privinţa cola­borării lor. Lasby va produce anual opt filme în studiourile Fox din Mo­vietone City (Hollywood), J­e multă vreme Lasley nutr­a gândul de a produce filme în mod independent în calitate de direc­tor artistic. Acum dorința lui a fost realizată în cea mai mare parte, căci Fox îi va acroda o li­bertate quasi-absolută la produce­rea filmelor sale. (Alegerea sce­nariilor, a interpreţilor, a regiso­rilor, etc.). Deşi, după cum am u­manitatea­ spus, filmele vor fi realizate in­­ Astăzi însă lucrurile erau studiourile Fox din Movietone City, iar exploatarea mondială se. 'va face prin organizaţia lui Fox. Lashi va produce independent, dupăm propriile sale idei şi concep­­ţii. Kent şi Lasby au lucrat cu pu­ţine luni în urmă la Paramount şi sunt în acord perfect cu pri­vire la politica producţiei de filme. Dacă ţinem seamă de faptul, că Lasby a fost directorul care a an­gajat în Europa stele ca Maurice Chevalier şi Marlene Dietrich pentru studiourile din Hollywood, ne putem di uşor seama, care este politica acestui mare producător, bine cunoscut ca „descoperitor“ de stele în lumea întreagă. Tot Lashy este acela care a creat regi­sori de talia unui Sternberg sau Rouben Mamoulian. La Londra „AFTER THE BALL” este o comedie care are drept cadru Ge­neva şi Liga Naţiunilor. . Rolurile principale sunt inter­pretate de : Esther Ralston, Ma­­ r 1 | 1...... I 1 Pe ecranul cinematografului­­ tec, în ritmul antrenant al re- Regal are loc astăzi premiera giei lui Reinhold Schünzel şi filmului „Frumoasa aventu­ ra” muzicei lui Ralph Erwin. „Frumoasa aventură” e povestea de dragoste a doi ti­neri. O mireasă e răpită în a­­junul puntei! Cel care trebuia să-i devie soţ e un bătrân bo­gat ,iar răpitorul un tânăr fer­mecător. Interpreții acestei aventuri care amuza copios publicul sunt artişti renumiţi ai filmu­lui german. Vedeta e fermecătoarea Ka­­ rie Burbe, Basil RatJibone, Geor­ge Owrzon, Félix Aylmer, Clif­­fort Heatherley şi Jean Adrienne. RegiaMilton Rosmer. SINCLAIR HILL este regiso­­rul filmului „Omul din Toronto‘ cu Jessie Matthews, Ian Hunter, Fred Kerr, Margaret Yarde şi Kenneth Köve. „NOAPTE BUNA­ DRAGU­­TA'* este o comedie pe care o­ rea­lizează Lupino Lane, cunoscut din „Parada dragostei‘*a La Paris IVAN MOSJOURINE și Ta­nia Fedor sunt vedetele filmului „La miile et deuxilene nuit“ pe care îl turnează Alexandre Voi­, Icoff „ETERNUL 'CÂNTEC" se­­in­titulează un film realizat de Ro­bert Ver­nay cu Georges Pecler. ROMANUL lui Léon Frapic „La Maternelle*­ va fi transpus pe ecran. * • * c- , *. * h MONIQUE ROLAND, Gine­tte Gaubert, Jim Gérald, Georges Paulais, Maillot şi Coudriat sunt interpreţii versiunii franceze a filmului lui Fritz Lang „Testa­mentul doctorului Mabuse­­ V­/ 15 la , o delicioasă comedie ger­mană interpretată de câteva vedete simpatizate de publicul nostru.­­ . Scenariul acestei comedii a fost scris de Reinhold Schiin­­zel şi Emmerich Pressburger după piesa cu acelaş nume de Robert de Flers, G. A. de Can­­lavet şi Etienne Rey. Acţiunea amuzantă se desfa­şoară într’un cadru primăvara Astăzi la Regal­ .Frumoasa aventură It the de Nagy, Wolf Albach Betty e un simpatic partener care­­îşi va cuceri numeroase este* admiratoare. Echipa comică a „frumoasei aventuri” e compusă din: Otto Wallburg, Adele Sandrock Ida Wust, Iulius Falkenstein ,și Käthe Haack. Reinhold Schünzel a pus în scenă acest film, creând o Spi­rituală operă cinematografică care va stârni acum și hohote­le de râs ale publicului nostru Publicul bucureștean va a­­­ea în curând prilejul să vadă p­e ecran una din cele mai ce­­ebre operete ale faimosului compozitor Emmerich Kal­man: „Contesa Maritza”. Această operetă care s’a ju­cat de sute de ori pe toate see Viitoarele premiere n­ontesa Maritza e­ gini său filmându-i această po­pulară operetă. Filmul se bucură de o inter­pretare minunată în frunte cu Hubert Marischka, care a creat la Viena opereta lui Kal­man. Celebrul artist de operetă e secondat de: Dorothea Wieck­nele din lume, a fost transpusă Szőke Szakai, Charlotte An­­ne ecran cu prilejul jubileului der, Ernst Verebes şi Jean Mos­ini Kalman, care a împlinit copoi, cincizeci de ani. Lumea artis-t „Contesa Maritza” va rula în tică de pretutindeni l­a sărbă- j curând pe ecranele bucurește torii pe marele compozitor, iar ne. Filmul va fi pentru publi­­cinematograful i a adus oma- tcul nostru o plăcută surpriză. Isia și in Franța}; •„Siegfried" do Filmul, operă de umanitate T* -W r:V­ AcuiU câţiva atui era, printre intelectuali, un curent care pre­coniza „umanitatea^ în opera de artă. Teatru, pictură, sculptură, roman, — toate trebuiau să aibă „umanitate". La cinematograf, a­­cești intelectuali se uitau peste umăr, căci cinematograful era „o artă minoră”, în consecinţă inca­pabilă să aibă „umanitate“. Ce este această „umanitate”? Nicidecum o pedanterie sterilă de „esteti“. „Umană*” este orice ope­ră care se adânceşte în vălmăşa­gul vieţii şi aduce de acolo, cu înţelegere pentru vicisitudinile o­­meneşti, sufletele bătute de fur­tuna neşansei sau dăruite cu feri­­cirea — în toate — isbutitoare. Esenţialul e doar ca figurile ast­fel proiectate din vâltoarea lu­mii să aibă contur şi profunzime. Or, filmele de acum câţiva ani erau lipsite de asemenea preocu­pări ; ele nu aduceau decât vane oglindiri din peripeţiile vieţei, fără nici o preocupare de adânci­re psihologică şi mai ales fără a­­cea atmosferă de dumnezeiască iertare, pe care o presupune „u­schimbat, şi e de ajuns să ne gân­dim la filmele înscenate de un Josef von Sternberg, de pildă, spre a ne da seama că regisori de cinema din zilele noastre se pot clasa fără efort în galeria ar­tiştilor creatori de umanitate. Dar incontestabil că cel mai elo­­cvent film de umanitate, realizat de Josef von Sternberg, este „Vi­ciul blond“, cu Marlene Dietrich în rolul principal. Aci găsim toate însuşirile ceru­te de umanitarişti, adică toate a­­cele elemente cari fac dintr’un film o operă de artă, egală cu cea mai desăvârşită pictură, cu cel mai omenesc roman, cu cea mai plastică piesă de teatru. Găsim procuparea de a alege figurile filmului din complexul trepidant al vieţei reale şi în acelaş timp de inimă. • 1 ■! CINEAS Filme pe care nu le niciodată Sunt film© pe care publicul nu Jean Giraudoux a anunţat în 1980 dar nu şi-a­ putut termina urmite le va vedea niciodată. Care sunt acestea şi din ce cauză nu vor rula pe nici­ un ecran? Un regisor începe turnarea u­­nui film. Reporterii avertizează publicul. Publicul aşteaptă. Dar el aşteaptă în zadar: dintr’un mo­tiv sau altul regisorul nu şi-a ter­minat filmul. Un film a fost terminat. Premie­ra e anunţată. Dar ea nu are loc. Cenzura a interzis filmul. X., directorul unei firme de pro­ducție anunţă că romanul Y. va fi filmat Publicul e curios. Dar, nu va vedea niciodată filmul. El nici n’a fost realizat, căci X... a dat faliment. ... ... Acestea sunt cele trei cauze principale. Mai există și o a pa- s­tra, mai rară: filmele nau fost d­e rap neterminate, destinate publicului, ele au fost produse pentru plăcerea persona­lă a autorilor sau comanditarilor lor. -itS’dVS Să examinăm acum aceste pa­tru cazuri: să trecem în revistă principalele filme rămase nevă­zute. ' 'W' filme. Ele au fost puse la punct de alţi regisori („Marşul nupţial „Regina Kelley”), altele nau fost de loc terminate. Şi , Greed”, fres­că gigantică, aspră, necruțătoare, panoramă a Americei turmentate, neumane, a fost amputată... Filmul n’a fost prezentat nicio­dată... După ,,Salvation Hunters”, pri­mul film realizat de Josef von Sternberg, acest talentat regisor a început pentru Paramount trei filme pe care nu le-a terminat. In Germania, Lupu Pick n’a pu­tut să termine un film, întitulat „Oul lui Columb” In Anglia un film de E. A. Du­pont a rămas în suspensie. Filmele neterminate sunt din fericire, mai rare decât proiectele de filme născute moarte. Filmele interzise de cenzură sunt destul de numeroase. Le vom examina într’un număr­­viitor, .... de o firmă care nu mai există as­tăzi); „Revizorul” de Gogol anun­ţat de Ernst Lubitsch); „La Char­treuse de Parme” de Stendhal (a­­nunţat în două rânduri, în Fran­ţa şi în Italia); „îngerul bizar” de Edgar Allan Poe­ , La grande peur dans la montagne” de Ra­­muz; „Fetele ploii” de Andre Sa­­vignon; „Comedia fericirii” de N. Evreimoff; , Dinai­ Miami” de Pi­erre Mac Orlan; „Sfârşitul lui Chéri” de Colette. Printre aceste proiecte abando­nate, nu e nici­ unul care ar pu­tea, din nou, inspira producătorii cineaștii? Viitorul ne-o va spu­ne... Sa trecem la filmele începute. In 1926 Jacques Feyder a ple­cat în Indochina cu Henri Cho­­mette ca asistent și Forster ca o­­perator. El s’a întors din această călătorie cu exterioarele filmului „Regele leproşilor” după Pierre Benoit. Dar interioarele n’au fost niciodată realizate, de­oarece co­manditarul s’a retras. Pelicula impresionată a fost totuși prezen­tată ca film documentar sub ti­tlul ,,O călătorie în Indochina”. In 1­922 Marcel L’Herbier a în­ceput transpunerea pe ecran a romanului lui Leon Tolstoi „în­vierea” cu Emmy Lynn şi un ac­tor finlandez în rolurile principa­le. A turnat un sfert din film. Din cauze necunoscute lucrul a înce­tat. Proiectul a fost reluat mai târ­ziu în America şi dus la bun sfâr­şit,­ veţi vedea întâi filmele anunţate şi netur­­nate. Să începem cu cel mai ma­re şi mai ilustru din toţi cineaş­tii : Charlie Chaplin, Charlie e cel mai schimbător dintre oameni. El subscrie maxi­ma lui Blaise Cendrars: „In fie­care zi încep o nouă viaţă”. O car­te ii place: el anunţă că o va tran­spune pe ecran. A doua zi nu se mai gândeşte la ea. Sau, vrea să turneze o operă clasică. Toate ga­zetele din lume anunţă proiectul lui. Dar opera clasică n’are nimic „vizual” în ea şi nu se potriveşte cu temperamentul lui Chariot. Şi el renunţă. ' |*| Dintre proiectele abandonate de Chaplin cităm: , Evreul Süss”, „Hamlet” şi „Istorie comică a lui Napoleon” în care Raquel Meller trebuia să joace rolul Iosefinei, un film inspirat de un cântec fai­­­mos al lui Raquel Meller, ,,La Vio­letera”, un film a cărui acţiune trebuia să se petreacă printre ne­buni. Ultimul zvon: Chaplin turnea­ză „Clubul sinucigaşilor”.­­ Iată ceilalţi mari cineaşti. Serge M. Eisenstein trebuia să turneze „Aurul” de Blaise Cen­drars în America şi „Capitalul” de Karl Marx la Moscova. Din motive diferite, aceste două pro­iecte au „căzut la apă”. Jacques Feyder a anunţat în 1927, „Les Vieilles Femmes de l‘Hospice” şi anul trecut, „1940”. Nici­ unul din aceste filme n’a fost realizat, René Clair a trebuit să abando­neze proiectul filmului „Crima” (în 1920 au fost angajaţi pentru a lor în fresca întregei omeniri, cu­­ alte cuvinte o tipizare a persona­giilor, care se înfrăţeşte cu d-ta şi parcul Versailles”. Marcel L’Her­bîer n’a putut să realizeze , Por­­tretul lui Dorian Gray” la care se A - , r, • ireiul lui jLvuriau vjiuy ja, wuo pe CU mine, care le apropie de sufle­­ândeste de muIt timp. Abel Gan F 3 \ei Cart­e a’ ce a spus adio proectelor filmelor sigura înţelegerea obşteasca, „ Si \jsm Christos” şi „1812”. Karl Th. simpatia tuturor, şi compătimirea Dreyer n a mai filmat „ Le Canard oricărui om et î’Allumette” după Jacques Dé­val. G. W. Pabst a renunţat la fil­marea piesei . Baloane de săpun”» King Vidor n’a reuşit să turneze „Manhattan Transfer” de Dos Passos. Nici Erich von Stroheim­­,L’Assommoir” de Zola. Am citat aci pe cei mai mari cv neaşti, pe cei mai iluştri, şi nu i-am enumerat decât pe acei ale căror proiecte au beneficiat de o mare publicitate. Pentru a cita celelalte proiecte de filme, ar trebui, fără îndoială, un volum întreg. înainte de a ter­mina acest capitol, trebue să ci­tăm încă câteva opere clasice cam­ au fost anunţate ca viitoare filme şi nu sau metamorfozat niciodată în peliculă: .Les Dieux ont soit” de Anatole France (anunţat de Au­bert în 1926); .„Război şi pace” de Tolstoi (anunţată în două rân­duri de Alexandra Volkoff, în Ru­lai ■ *' jf Erich von Stroheim a început. Branfirk­ LILLY MODES | Vtelto|I TIPSTV, IWILHELM STEINHART riziene. Primeşte reparaţii. Pre- -«!«* Mo*t­or­ia»­turi excepţionale. Telefon S12/15.| Atelier propriu.­­ Ultimele noutăţi Dela circ la cinematograf Alfred AVerner, unul din regi­­sorii studiourilor Fox, căruia îi datorim ultimul film al lui Char­les Farrell „Aripi Frânte"* și-a făcut debutul într’un circ ambu­lant. A fost director, regisor de pantomime, îmblânzitor de fiare, șef de presa si administrator. In­­tr’un cuvânt a trecut prin toată filiera unui circ, aşa că în decur­sul anilor a putut acumula o a­­dâncă experienţă şi cunoştinţă a publicului. ONDULAŢIUNEA PERMANENTA Vftpsitul părului, Coafat, Manicure, Massage, aranjamente de mirese, execută ireproşa- I m­o­bil cu preţuri convenabile numai la Coafar —EUrl Calea Victoriei 18 (vis-a-vis de Prefect. Poliţiei Cinematografele Capitalei Cu preţuri reduse­­ ’ ? * ■ -puteţi cumpăra direct la administraţia ziaru­lui „Rampa“, Intrarea Zalomit No. 1, urmă­r­ii toarele volume: , Viaţa lui Leonard dela 100 la 40 lei ex. tsi­­URTIZANE de Honoré de Balzac v 2 volume lei 60 NOAPTE BUNA de A. de Herz dela 60 la 30 lei ex. SPOVEDANIA -fp* LUI STAVROGHIN de Dostoewsky Lei 5 FECIOARA din CULISE de Jérome Fougére Lei 5 de Pierre Demousson CAPITOL. — „Mata Hart" cu Greta Garbo și Ramon Novarro. Jurnal Fox Movietone REGAL. -- „Frumoasa aventură“ eu Käthe de Nagy, Wolf Albach-Retty, Otto Wallburg. SELECT. — „Straniul ce e al Clarei Deane“ cu celebra tragediană Wyn­ne Gibson. VOX. — „Ba... Sau nici una“ cu Her­mann Thimig. La 8 şi 10 seara revis­ta „Snagovul“. TRIANON. — „îndrăzneţul“ cu Hans Albers, Martha Eggerth, Gerda Mau­rus. ED. PALACE. — „Stan Si Bran aven­­turieri“, Charly Cow­boy şi Flip Chiulangiu. FEMINA. — Premiera­ „Cruciada nea­,­gră (Africa sălbatică). 'S, RIO. — „Inima mea nu-î dată® eu Gusav Fröhlich, Lien Deyers» Ernst Verebes, Jósé Wedorn, Anny Ah. lers. ROXY. — „Mala Hari“ cu Greta Gar­bo și Ramon Novarro. Jurnal Fox Movietone. * FORUM. _ „Tragedia unei stele de Cinema“ cu Suzy Vernon, Constant Remy etc. (premieră). CORSO. — „Cântecul Nopţii“ cu Jean Kiepura şi Magda Schneider, vor­bit şi cântat in germană. RAHOVA. — „A« fost odată un vals" cu Martha Eggerth, Rolf v, Goth şi Ernest Verebes şi 2 complectări. LIDO. — Paradisul Valsului şi Jeny Lind. OMNIA. —­ „Păcatul Madelenei Clau­­det“ şi „Trei femei şi un diplomat“ cu Martha Oggert MARNA. — „Onoarea unui Stident“ cu Lil Dagove IZBANDA (Calea Văcăreşti). — „în­vingătorul“ cu Hans Albers şi Kä­the de Nagy şi complectări. LUCIFER. (Calea Dudeştî 97). — „Floa­rea din Cuba“ cu Lawrence Tib­­bett şi Lupe Velez. „Fum” film ro­mânesc) cu Ion Brună şi Lulu Chi­­riac. TOMIS. — Jan Kiepura şi Brigitte Helm­an „Cântecul oraşului“ şi „O­­mul de eri“ cu Clive Brook. LIRA. — „Iubeşte-mă“ cu Maurice Chevalier şi Jeanette Macdonald complectare şi jurnal. VOLTA BUZEŞTI. - „Omul de eri“ cu Clive Brook şi Claude de Colbert, journal şi comedie. MARCONI. — „Contesa de Monte Cristo“ cu Brigitte Helm, Rudolf Forster jurnal şi artişti REX. — „Stan şi Bran în legiunea streină" şi „Malec filantrop din dra­goste. EDISON. — „Circul Morţii în umbra Manejului” şi Monte Banks „Beţiv fără voie“. SPLENDID. —­ „Tragedia de la Mayer­ling“ cu Lil Dagover şi „Melodia I­­nimii“ cu Willy Fritsch. MARAŞEŞTI (vis-a-vis de Arsenal). — 2 filme „Atlantic“ şi „Fraţii Kara­m­­azoff“. MODEL. — „Aghiotantul Prinţesei“ cu Lawrence Tibbett şi Grace Moo­­re. Jurnal Miki Maus. SALA EPISCOPIEI. — „Ronny“ cu Wily Fritsch, Kate von Nagy şi „Pa­timi încătuşate“ cu Conrad Veidl, Fritz Kartner. SALA FRANKLIN. — „Adio Neapole“ cu Malcolm Tod şi „Cine ia dragos­tea în serios“ cu Jeny Jugo. AMERICAN. — „Cântecul Nopţii“ cu Jan Kiepara, jurnal şi comedie.

Next