Rampa, noiembrie 1932 (Anul 15, nr. 4439-4463)
1932-11-02 / nr. 4439
re se lucrează în studiouri La Hollywood „ÎMPĂRATUL IONESa "de Eugene O’Neil va fi transpus pe ecran cu Lawrence Tibieti în rolul titular. ^ In acest film va juca și sofia celebrului artist. NOUL partener al micei JanetGaynor este marele comic Will Rogers. Ei vor turna pentru prima dată împreună, în „State Fair, sub regia lui Henry King „NIGHT MAJOR"*, un film al cărui erou amintește de fostul primar al New-Yorkului, Jimmy Walker a fost autorizat de cenzură, Walker ne mai ocupând postul de primar. Filmul a rămas totuși interzis în statul New-York, LUPE VELEZ a fost angajatăde Compania Fox. După senzaţionalele angajantamente contractate cte CiaraBour, Elissa Landi, Liliana Harfjey şi Pola Negri, Fox şi-a asigurat acum şi colaborarea acestei delicioase vedete care a repurtat ■ în ultimul ei film „Floarea dinCuba“ un strălucit succes. Lupe Velez este una din cele mnai populare vedete americane. Bună, cântăreaţă şi sprintenă dansatoare, şi-a făcut un mare renume în ulimele filme sonore produse de marile societăţi americane, în special în cele realizate deMetro. Lupe Velez este vedeta care a lansat în lumea întreagă noul dans „Bumba ■ NORMA SHEARER va turna ,"Școala de prințese" după un scenariu al marei ducese Maria a IHusiei, ?• 'JESSE TJ. LASKY a demisionat din conducerea societății Paramount. In calitate de vice-preşedinte și director general de producție, JAsky a condus această societate pe culmea succesului. Se spune că viitoarea lui activitate se va desfăşura în cadrele companiei Fox. Sidney R. Kent, preşedintele acestei companii, ar fi semnat cu Lasby un acord în privinţa colaborării lor. Lasby va produce anual opt filme în studiourile Fox din Movietone City (Hollywood), Je multă vreme Lasley nutra gândul de a produce filme în mod independent în calitate de director artistic. Acum dorința lui a fost realizată în cea mai mare parte, căci Fox îi va acroda o libertate quasi-absolută la producerea filmelor sale. (Alegerea scenariilor, a interpreţilor, a regisorilor, etc.). Deşi, după cum am umanitatea spus, filmele vor fi realizate in Astăzi însă lucrurile erau studiourile Fox din Movietone City, iar exploatarea mondială se. 'va face prin organizaţia lui Fox. Lashi va produce independent, dupăm propriile sale idei şi concepţii. Kent şi Lasby au lucrat cu puţine luni în urmă la Paramount şi sunt în acord perfect cu privire la politica producţiei de filme. Dacă ţinem seamă de faptul, că Lasby a fost directorul care a angajat în Europa stele ca Maurice Chevalier şi Marlene Dietrich pentru studiourile din Hollywood, ne putem di uşor seama, care este politica acestui mare producător, bine cunoscut ca „descoperitor“ de stele în lumea întreagă. Tot Lashy este acela care a creat regisori de talia unui Sternberg sau Rouben Mamoulian. La Londra „AFTER THE BALL” este o comedie care are drept cadru Geneva şi Liga Naţiunilor. . Rolurile principale sunt interpretate de : Esther Ralston, Ma r 1 | 1...... I 1 Pe ecranul cinematografului tec, în ritmul antrenant al re- Regal are loc astăzi premiera giei lui Reinhold Schünzel şi filmului „Frumoasa aventu ra” muzicei lui Ralph Erwin. „Frumoasa aventură” e povestea de dragoste a doi tineri. O mireasă e răpită în ajunul puntei! Cel care trebuia să-i devie soţ e un bătrân bogat ,iar răpitorul un tânăr fermecător. Interpreții acestei aventuri care amuza copios publicul sunt artişti renumiţi ai filmului german. Vedeta e fermecătoarea Ka rie Burbe, Basil RatJibone, George Owrzon, Félix Aylmer, Cliffort Heatherley şi Jean Adrienne. RegiaMilton Rosmer. SINCLAIR HILL este regisorul filmului „Omul din Toronto‘ cu Jessie Matthews, Ian Hunter, Fred Kerr, Margaret Yarde şi Kenneth Köve. „NOAPTE BUNA DRAGUTA'* este o comedie pe care o realizează Lupino Lane, cunoscut din „Parada dragostei‘*a La Paris IVAN MOSJOURINE și Tania Fedor sunt vedetele filmului „La miile et deuxilene nuit“ pe care îl turnează Alexandre Voi, Icoff „ETERNUL 'CÂNTEC" seintitulează un film realizat de Robert Vernay cu Georges Pecler. ROMANUL lui Léon Frapic „La Maternelle* va fi transpus pe ecran. * • * c- , *. * h MONIQUE ROLAND, Ginette Gaubert, Jim Gérald, Georges Paulais, Maillot şi Coudriat sunt interpreţii versiunii franceze a filmului lui Fritz Lang „Testamentul doctorului Mabuse V/ 15 la , o delicioasă comedie germană interpretată de câteva vedete simpatizate de publicul nostru. . Scenariul acestei comedii a fost scris de Reinhold Schiinzel şi Emmerich Pressburger după piesa cu acelaş nume de Robert de Flers, G. A. de Canlavet şi Etienne Rey. Acţiunea amuzantă se desfaşoară într’un cadru primăvara Astăzi la Regal .Frumoasa aventură It the de Nagy, Wolf Albach Betty e un simpatic partener careîşi va cuceri numeroase este* admiratoare. Echipa comică a „frumoasei aventuri” e compusă din: Otto Wallburg, Adele Sandrock Ida Wust, Iulius Falkenstein ,și Käthe Haack. Reinhold Schünzel a pus în scenă acest film, creând o Spirituală operă cinematografică care va stârni acum și hohotele de râs ale publicului nostru Publicul bucureștean va aea în curând prilejul să vadă pe ecran una din cele mai ceebre operete ale faimosului compozitor Emmerich Kalman: „Contesa Maritza”. Această operetă care s’a jucat de sute de ori pe toate see Viitoarele premiere nontesa Maritza e gini său filmându-i această populară operetă. Filmul se bucură de o interpretare minunată în frunte cu Hubert Marischka, care a creat la Viena opereta lui Kalman. Celebrul artist de operetă e secondat de: Dorothea Wiecknele din lume, a fost transpusă Szőke Szakai, Charlotte Anne ecran cu prilejul jubileului der, Ernst Verebes şi Jean Mosini Kalman, care a împlinit copoi, cincizeci de ani. Lumea artis-t „Contesa Maritza” va rula în tică de pretutindeni la sărbă- j curând pe ecranele bucurește torii pe marele compozitor, iar ne. Filmul va fi pentru publicinematograful i a adus oma- tcul nostru o plăcută surpriză. Isia și in Franța}; •„Siegfried" do Filmul, operă de umanitate T* -W r:V AcuiU câţiva atui era, printre intelectuali, un curent care preconiza „umanitatea^ în opera de artă. Teatru, pictură, sculptură, roman, — toate trebuiau să aibă „umanitate". La cinematograf, acești intelectuali se uitau peste umăr, căci cinematograful era „o artă minoră”, în consecinţă incapabilă să aibă „umanitate“. Ce este această „umanitate”? Nicidecum o pedanterie sterilă de „esteti“. „Umană*” este orice operă care se adânceşte în vălmăşagul vieţii şi aduce de acolo, cu înţelegere pentru vicisitudinile omeneşti, sufletele bătute de furtuna neşansei sau dăruite cu fericirea — în toate — isbutitoare. Esenţialul e doar ca figurile astfel proiectate din vâltoarea lumii să aibă contur şi profunzime. Or, filmele de acum câţiva ani erau lipsite de asemenea preocupări ; ele nu aduceau decât vane oglindiri din peripeţiile vieţei, fără nici o preocupare de adâncire psihologică şi mai ales fără acea atmosferă de dumnezeiască iertare, pe care o presupune „uschimbat, şi e de ajuns să ne gândim la filmele înscenate de un Josef von Sternberg, de pildă, spre a ne da seama că regisori de cinema din zilele noastre se pot clasa fără efort în galeria artiştilor creatori de umanitate. Dar incontestabil că cel mai elocvent film de umanitate, realizat de Josef von Sternberg, este „Viciul blond“, cu Marlene Dietrich în rolul principal. Aci găsim toate însuşirile cerute de umanitarişti, adică toate acele elemente cari fac dintr’un film o operă de artă, egală cu cea mai desăvârşită pictură, cu cel mai omenesc roman, cu cea mai plastică piesă de teatru. Găsim procuparea de a alege figurile filmului din complexul trepidant al vieţei reale şi în acelaş timp de inimă. • 1 ■! CINEAS Filme pe care nu le niciodată Sunt film© pe care publicul nu Jean Giraudoux a anunţat în 1980 dar nu şi-a putut termina urmite le va vedea niciodată. Care sunt acestea şi din ce cauză nu vor rula pe nici un ecran? Un regisor începe turnarea unui film. Reporterii avertizează publicul. Publicul aşteaptă. Dar el aşteaptă în zadar: dintr’un motiv sau altul regisorul nu şi-a terminat filmul. Un film a fost terminat. Premiera e anunţată. Dar ea nu are loc. Cenzura a interzis filmul. X., directorul unei firme de producție anunţă că romanul Y. va fi filmat Publicul e curios. Dar, nu va vedea niciodată filmul. El nici n’a fost realizat, căci X... a dat faliment. ... ... Acestea sunt cele trei cauze principale. Mai există și o a pa- stra, mai rară: filmele nau fost de rap neterminate, destinate publicului, ele au fost produse pentru plăcerea personală a autorilor sau comanditarilor lor. -itS’dVS Să examinăm acum aceste patru cazuri: să trecem în revistă principalele filme rămase nevăzute. ' 'W' filme. Ele au fost puse la punct de alţi regisori („Marşul nupţial „Regina Kelley”), altele nau fost de loc terminate. Şi , Greed”, frescă gigantică, aspră, necruțătoare, panoramă a Americei turmentate, neumane, a fost amputată... Filmul n’a fost prezentat niciodată... După ,,Salvation Hunters”, primul film realizat de Josef von Sternberg, acest talentat regisor a început pentru Paramount trei filme pe care nu le-a terminat. In Germania, Lupu Pick n’a putut să termine un film, întitulat „Oul lui Columb” In Anglia un film de E. A. Dupont a rămas în suspensie. Filmele neterminate sunt din fericire, mai rare decât proiectele de filme născute moarte. Filmele interzise de cenzură sunt destul de numeroase. Le vom examina într’un numărviitor, .... de o firmă care nu mai există astăzi); „Revizorul” de Gogol anunţat de Ernst Lubitsch); „La Chartreuse de Parme” de Stendhal (anunţat în două rânduri, în Franţa şi în Italia); „îngerul bizar” de Edgar Allan Poe , La grande peur dans la montagne” de Ramuz; „Fetele ploii” de Andre Savignon; „Comedia fericirii” de N. Evreimoff; , Dinai Miami” de Pierre Mac Orlan; „Sfârşitul lui Chéri” de Colette. Printre aceste proiecte abandonate, nu e nici unul care ar putea, din nou, inspira producătorii cineaștii? Viitorul ne-o va spune... Sa trecem la filmele începute. In 1926 Jacques Feyder a plecat în Indochina cu Henri Chomette ca asistent și Forster ca operator. El s’a întors din această călătorie cu exterioarele filmului „Regele leproşilor” după Pierre Benoit. Dar interioarele n’au fost niciodată realizate, deoarece comanditarul s’a retras. Pelicula impresionată a fost totuși prezentată ca film documentar sub titlul ,,O călătorie în Indochina”. In 1922 Marcel L’Herbier a început transpunerea pe ecran a romanului lui Leon Tolstoi „învierea” cu Emmy Lynn şi un actor finlandez în rolurile principale. A turnat un sfert din film. Din cauze necunoscute lucrul a încetat. Proiectul a fost reluat mai târziu în America şi dus la bun sfârşit, veţi vedea întâi filmele anunţate şi neturnate. Să începem cu cel mai mare şi mai ilustru din toţi cineaştii : Charlie Chaplin, Charlie e cel mai schimbător dintre oameni. El subscrie maxima lui Blaise Cendrars: „In fiecare zi încep o nouă viaţă”. O carte ii place: el anunţă că o va transpune pe ecran. A doua zi nu se mai gândeşte la ea. Sau, vrea să turneze o operă clasică. Toate gazetele din lume anunţă proiectul lui. Dar opera clasică n’are nimic „vizual” în ea şi nu se potriveşte cu temperamentul lui Chariot. Şi el renunţă. ' |*| Dintre proiectele abandonate de Chaplin cităm: , Evreul Süss”, „Hamlet” şi „Istorie comică a lui Napoleon” în care Raquel Meller trebuia să joace rolul Iosefinei, un film inspirat de un cântec faimos al lui Raquel Meller, ,,La Violetera”, un film a cărui acţiune trebuia să se petreacă printre nebuni. Ultimul zvon: Chaplin turnează „Clubul sinucigaşilor”. Iată ceilalţi mari cineaşti. Serge M. Eisenstein trebuia să turneze „Aurul” de Blaise Cendrars în America şi „Capitalul” de Karl Marx la Moscova. Din motive diferite, aceste două proiecte au „căzut la apă”. Jacques Feyder a anunţat în 1927, „Les Vieilles Femmes de l‘Hospice” şi anul trecut, „1940”. Nici unul din aceste filme n’a fost realizat, René Clair a trebuit să abandoneze proiectul filmului „Crima” (în 1920 au fost angajaţi pentru a lor în fresca întregei omeniri, cu alte cuvinte o tipizare a personagiilor, care se înfrăţeşte cu d-ta şi parcul Versailles”. Marcel L’Herbîer n’a putut să realizeze , Portretul lui Dorian Gray” la care se A - , r, • ireiul lui jLvuriau vjiuy ja, wuo pe CU mine, care le apropie de sufleândeste de muIt timp. Abel Gan F 3 \ei Carte a’ ce a spus adio proectelor filmelor sigura înţelegerea obşteasca, „ Si \jsm Christos” şi „1812”. Karl Th. simpatia tuturor, şi compătimirea Dreyer n a mai filmat „ Le Canard oricărui om et î’Allumette” după Jacques Déval. G. W. Pabst a renunţat la filmarea piesei . Baloane de săpun”» King Vidor n’a reuşit să turneze „Manhattan Transfer” de Dos Passos. Nici Erich von Stroheim,L’Assommoir” de Zola. Am citat aci pe cei mai mari cv neaşti, pe cei mai iluştri, şi nu i-am enumerat decât pe acei ale căror proiecte au beneficiat de o mare publicitate. Pentru a cita celelalte proiecte de filme, ar trebui, fără îndoială, un volum întreg. înainte de a termina acest capitol, trebue să cităm încă câteva opere clasice cam au fost anunţate ca viitoare filme şi nu sau metamorfozat niciodată în peliculă: .Les Dieux ont soit” de Anatole France (anunţat de Aubert în 1926); .„Război şi pace” de Tolstoi (anunţată în două rânduri de Alexandra Volkoff, în Rulai ■ *' jf Erich von Stroheim a început. Branfirk LILLY MODES | Vtelto|I TIPSTV, IWILHELM STEINHART riziene. Primeşte reparaţii. Pre- -«!«* Mo*toria»turi excepţionale. Telefon S12/15.| Atelier propriu. Ultimele noutăţi Dela circ la cinematograf Alfred AVerner, unul din regisorii studiourilor Fox, căruia îi datorim ultimul film al lui Charles Farrell „Aripi Frânte"* și-a făcut debutul într’un circ ambulant. A fost director, regisor de pantomime, îmblânzitor de fiare, șef de presa si administrator. Intr’un cuvânt a trecut prin toată filiera unui circ, aşa că în decursul anilor a putut acumula o adâncă experienţă şi cunoştinţă a publicului. ONDULAŢIUNEA PERMANENTA Vftpsitul părului, Coafat, Manicure, Massage, aranjamente de mirese, execută ireproşa- I mobil cu preţuri convenabile numai la Coafar —EUrl Calea Victoriei 18 (vis-a-vis de Prefect. Poliţiei Cinematografele Capitalei Cu preţuri reduse ’ ? * ■ -puteţi cumpăra direct la administraţia ziarului „Rampa“, Intrarea Zalomit No. 1, urmării toarele volume: , Viaţa lui Leonard dela 100 la 40 lei ex. tsiURTIZANE de Honoré de Balzac v 2 volume lei 60 NOAPTE BUNA de A. de Herz dela 60 la 30 lei ex. SPOVEDANIA -fp* LUI STAVROGHIN de Dostoewsky Lei 5 FECIOARA din CULISE de Jérome Fougére Lei 5 de Pierre Demousson CAPITOL. — „Mata Hart" cu Greta Garbo și Ramon Novarro. Jurnal Fox Movietone REGAL. -- „Frumoasa aventură“ eu Käthe de Nagy, Wolf Albach-Retty, Otto Wallburg. SELECT. — „Straniul ce e al Clarei Deane“ cu celebra tragediană Wynne Gibson. VOX. — „Ba... Sau nici una“ cu Hermann Thimig. La 8 şi 10 seara revista „Snagovul“. TRIANON. — „îndrăzneţul“ cu Hans Albers, Martha Eggerth, Gerda Maurus. ED. PALACE. — „Stan Si Bran aventurieri“, Charly Cowboy şi Flip Chiulangiu. FEMINA. — Premiera „Cruciada nea,gră (Africa sălbatică). 'S, RIO. — „Inima mea nu-î dată® eu Gusav Fröhlich, Lien Deyers» Ernst Verebes, Jósé Wedorn, Anny Ah. lers. ROXY. — „Mala Hari“ cu Greta Garbo și Ramon Novarro. Jurnal Fox Movietone. * FORUM. _ „Tragedia unei stele de Cinema“ cu Suzy Vernon, Constant Remy etc. (premieră). CORSO. — „Cântecul Nopţii“ cu Jean Kiepura şi Magda Schneider, vorbit şi cântat in germană. RAHOVA. — „A« fost odată un vals" cu Martha Eggerth, Rolf v, Goth şi Ernest Verebes şi 2 complectări. LIDO. — Paradisul Valsului şi Jeny Lind. OMNIA. — „Păcatul Madelenei Claudet“ şi „Trei femei şi un diplomat“ cu Martha Oggert MARNA. — „Onoarea unui Stident“ cu Lil Dagove IZBANDA (Calea Văcăreşti). — „învingătorul“ cu Hans Albers şi Käthe de Nagy şi complectări. LUCIFER. (Calea Dudeştî 97). — „Floarea din Cuba“ cu Lawrence Tibbett şi Lupe Velez. „Fum” film românesc) cu Ion Brună şi Lulu Chiriac. TOMIS. — Jan Kiepura şi Brigitte Helman „Cântecul oraşului“ şi „Omul de eri“ cu Clive Brook. LIRA. — „Iubeşte-mă“ cu Maurice Chevalier şi Jeanette Macdonald complectare şi jurnal. VOLTA BUZEŞTI. - „Omul de eri“ cu Clive Brook şi Claude de Colbert, journal şi comedie. MARCONI. — „Contesa de Monte Cristo“ cu Brigitte Helm, Rudolf Forster jurnal şi artişti REX. — „Stan şi Bran în legiunea streină" şi „Malec filantrop din dragoste. EDISON. — „Circul Morţii în umbra Manejului” şi Monte Banks „Beţiv fără voie“. SPLENDID. — „Tragedia de la Mayerling“ cu Lil Dagover şi „Melodia Inimii“ cu Willy Fritsch. MARAŞEŞTI (vis-a-vis de Arsenal). — 2 filme „Atlantic“ şi „Fraţii Karamazoff“. MODEL. — „Aghiotantul Prinţesei“ cu Lawrence Tibbett şi Grace Moore. Jurnal Miki Maus. SALA EPISCOPIEI. — „Ronny“ cu Wily Fritsch, Kate von Nagy şi „Patimi încătuşate“ cu Conrad Veidl, Fritz Kartner. SALA FRANKLIN. — „Adio Neapole“ cu Malcolm Tod şi „Cine ia dragostea în serios“ cu Jeny Jugo. AMERICAN. — „Cântecul Nopţii“ cu Jan Kiepara, jurnal şi comedie.