Rampa, septembrie 1933 (Anul 16, nr. 4689-4714)
1933-09-01 / nr. 4689
Cum se îmbracă Jean Harlow fiele ADRIAN Adrian este cel mai proeminent desenator de modele din Hollywood şi creatorul toaletelor pe care le poartă Jean Harlow în „Femeia cu părul roşu“, care rulează la Capitol. Nu e o plăcere să fi desenator de mode la Hollywood. Ginematoigrianul îngrădeşte sivităţile unui desenator de dele. «Obiectivul e capricios şi în faţa lui cea mai frumoasă rochie devine câteodată imposibilă. Ar fi deci nedrept să acuzi vedetele că dau prea multă atenţie toaletelor. Fiecare femee frumoasă se sileşte să-şi mărească atracţia printr-o toaletă. Nu e o minune că vedetele de cinema consacră săptămâni întregi acestei probleme. Ele sunt doar văzute — şi criticate — de milioane de ochi Cele mai grele „subiecte“ sunt însă „femeile fatale"*. La ele rochiile joacă un rol foarte mare. Femeia care are misiunea sa înebunească bărbaţii trebue să fie îmbrăcată aparte. De aceea „vampele“ sunt foarte greu de îmbrăcat. Dar dintretoate, cea mai dificilă e blonda Jean Harlow, cea mai nouă şi iubită „vamp“ din Hollywood. pomo- COJIgîl , un iilm va atrage „Palatul misterelor de teroare şi mister, fără îndoială la Bulevard Palace un public numeros, dornic de senzaţii şi surprize. Asta, cu misterul trecutului ei pe care-l pastreaza geloasa, China a cărei civilizaţie milenară păstrează încă riturile de artă Am discutat cu ea zile întregi, dată, formează cadrul romanului probele s’au prelungit la infinit, mereu trebuia să schimb ceva. Din fericire Jean Harlow are o răbdare uimitoare. Şi totuşi lucrez cu o plăcere pentru Jean Harlow, căci ea ştie ca nici o «altă actriţă să poarte toaletele. Aşi vrea să mai am câteva asemenea modele. «Cu toate că atunci ar trebui ca ziua mea să aibe douăzeci și opt de ore... JEAN HARLOW __XJ.cea mai noua sia. u ctmuuimţional debut pe ecranele noastre în UlUtliVUll, „Femeia cu părul roșu" Douglas Fairbanks va lucra cu Rene Clair? Recent ziareie franceze au relatat că Rene Clair va lucra cu Douglas Fairbanks. Ştirea a cauzat mare senzaţie şi imediat s-a căutat să se afle părerea autorului „Milionului“ în această pri- vinţă. El a declarat că în adevăr tratează, nu cui Douglas Fairbanks,, ci cu Alexandre Korda, care a fost împuternicit de Douglas Fairbanks să trateze cu oricine pentru a-i capta colaborarea pentru societatea înjghebată de el în Anglia, ca o replică a societății United Artists din Hollywood. Până acum René Clair nu s’a decis încă. I Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Femeia cu părul roşu" cu Jean Harlow, Chester Morris, Charles Boyer şi Lewis Stone. SELECT. — „Un fiu improvizat” cu Fernand Gravey şi Odette Florelle. I BULEVARD PALACE. — „Palatul Misterelor” cu Boris Karloff, Myrna Loy, Lewis Stone şi Karen Morlay . COLOS. — „Iadul plăcerei” cu Sylvia Sidney şi Frederick March, Jurnal Fox, Revista „Vitrina cu surprize”de Puiu Maximilian cu Jean Nicolescu, Nicu Stroe, Vera Taco. REGAL. — „Când două inimi se întâlnesc” cu Gustav Froelich și Maria Solveyi. CORSO. — Program dublu. „Nibelungii’ ’partea 2-a Răzbunarea Kriemhildei şi „Vânt de primăvară” cu Wily Fritsch şi Katehe de nagy. TRIANON-PALAS. — „Iadul Plăcerilor” cu Fred March şi Silvia Sidney şi 2 complectări. PARCUL OTETELEŞEANU. — închis spre renovare. VOX. — „Femeia cu Experienţă” cu Helen Twelvetrees. FEMINA. — „Fetiţa din provincie” cu Lucie English şi Ralph Arthur Roberts şi „Verişoara din Varşovia” cu Elvira Popescu şi André Roanne. FORUM. — „Modelul” cu Florelle şi Constant Remy şi „Contesa Lilly” cu Ray Francis. OMNIA. — Dickie Moore în „Inimi Frânte” şi „Friedericke” cu Mady Cristiana. LIDO. — „Domnişoară face armată” cu Harry Liedkersi, Ery Boss şi „Expresul Dragostei” cu Georg Alexander şi Dina Gralla. RAHOVA. — „Chandu” (Fachirul Fenomen) cu Edmund Lowe şi „6 ore de Trăit” cu John Boles şi Warner Baxter. GRADINA ŞI SALA PARIS. — „Ultimele zile ale oraşului Pompei" şi revista „Hal la Paris”. LIA (Griviţei 196). — „Violete Imperiale” cu Raquel Meller şi „Numai un sărut” cu Nicolas Rimsky. , MARCONI ■— „Marathon” (Olimpiada Dragostei) cu Brigitte Helm şi Hans Brausseweter şi „Craii de la Maxim’ ’cu Lee Parry şi Osckar Karl weiss. MODEL. — „Sclavii Pasiunei” cu Elviti. Iannings şi Anna Sten şi „Bătălia” cu Richarde Cortez şi Edn Twel vetrees. ■ i’'’ MARNA. — „Baroneasa iubeşte” cu Verebes şi Gretl Theimer, „Răzbunătorul” cu Paul Richter şi revista „Denisa are Sex Apil” cu Ştefan Julian, M. D’Ayol-Rabega. VOLTA. — „Amicul meu guvernato-rul” cu Tom Mix şi „Patru fete... trei băieţi" cu Gretl Theimer şi Trupa de reviste Bâcleşeanu, Sandu Giugariu Huşi. SPLENDID. — „Copilul Nimănui”, cu Richard Dix şi Jackie Cooper şi „Simţuri Rătăcite”. AMERICAN. — „Ispita Dragostei” cu Clark Gabie şi „Cursa cea mare” cu Hoot Gibson. MILANO. — „O fată ca tine” cu Liane Haid, „îndrăgostiţii” cu Janet Gaynor şi „Extemporalul” cu I. Morţun, Brezeanu. FRANKLYN. — „Am fost locotenent husar" şi „Regele Nătărăilor”. EPISCOPIA. — Relâche. TOMIS. — „Generalul Yen” cu Nila Asther „Inimă de Husar” cu Fritz Schulz. SCALA (Hala Traian). — „Transatlantic” cu Edmund Lowe, Lois Moran şi „Stan şi Bran victimele crizei”. IZBANDA. — „Fantastic Jazz” cu Paul Whiteman, John Boles, Janette Loff şi Pathe Journal. LYON. — „Frumoasa aventură” cu Kaethe de Nagy şi Albach Rety şi „O împuşcătură în zorii zilei”. EDISON. — „Regele Junglei” cu Buster Crabbe şi Jurnal. GRADINA DOROBANŢI. — „Biletul Galben” cu Elisa Landi şi Lionel Barrymore. MAGIC-TEI. — „Venea o moară pe Siret” cu Marcela Albaiu şi „Spionul din Odesa” . LIRIC. — Martha Eggerth, Hans Albers în „Îndrăgostitul” şi „Salte mortale” cu Anna Sten. KISELEFF. — „Secretul celor 6” cu Wallace Beery şi Clark Gabie şi „Stan şi Bran în regiunea Străină”. STRANDUL KISSELEFF plajă și apă reînoită .- Premierelor de_azi SELECT: „Un fiu improvizat“ Select îşi inaugurează azi seria premierelor cu una din cele mai reuşite comedii franceze: „Un fiu improvizat“. Este o realizare de un fiu humor care va repurta desigur mare succes. SCENARIUL a fost scris după celebra piesă a lui Henri Falk „Le fila improvisée“. O acţiune antrenantă, plină da vervă, caracterizează această realizare. INTERPRETAREA reuneşte nume reputate ale ecranului francez. In fruntea distribuţiei străluceşte Fernand Gravey, simpaticul june,prim care-şi va face în acest film o glorioasă reapariţie pe ecranele noastre. Partenera sa este Odette Florelle. In alte roluri vor amuza copios publicul Baronfils şi Pierre Etcheparre, doi cunoscuţi comici. REGIA e semnată de René Guissart. „Un fiu improvizat“ va constitui desigur un spectacol de mare atracţie. ED. PALACE: „Palatul misterelor VI lui Sax Rolinner după care a fost realizat acest film. In umbra tăcută a pagodelor, la picioarele uriaşilor idolii de piatră sau de bronz, se petrece acţiunea de o mare forţă emotivă a „Palatului misterelor“, înconjurat de artişti ca Lewis Stone, Karen Morley, Myrna Loy Jean Piersholt, David Torrence, Charles Starrett, starul acestui fill TM V Q-nloi-f 1 fi 17 O ftlfliO r\ X JUJ JLN, jju'uo ivm i'-"i 1 t r n a.v strălucită reapariţie în rolul unui chinez misterios. Dar în marginea acestei distribuţii s’au reunit alţi interpreţi care să se acomodeze cu exigenţele realizatorului, Charles Brabin care şi-a asumat misiunea înscenării acestui film, nu s-a lăsat intimidat de nici un obstacol. El a izbutit, cu preţul multor eforturi, să adune cele mai veninoase varietăţi de şerpi care infectează jungla. A putut realiza astfel scene, care nu vor fi văzute cu indiferenţă. Figuraţia animală a filmului cuprinde şi alte specii curioase. După cum se vede, „Palatul misterelor“ e un film care se releva prin originalitatea şi subiectul său puternic. «4 Cum se anunţă stagiunea - De vorbă cu cinematografiştii noştri - In pragul nouei stagiuni cinematografice — o stagiune atât de sbuciumat preparată — am găsit necesară o anchetă printre conducătorii sălilor de premieră, care să ne edifice asupra nouălor repertorii. Ne-am adresat, în primul rând direcţiunii cinematografelor Select şi Boulevard Palace, care şi-a făcut o reputaţie bine stabilită din a ne prezenta în toţi anii cele mai artistice şi mai îngrijite spectacole.— Cum vedeţi noua stagiune? — a fost prima noastră întrebare. — Prin prizma cea mai optimistă — ne-a răspuns conducătorul acestor săli. Şi iată de ce: Când s’a produs boicotul filmului german — cum era şi firesc — celelalte ţări producătoare, în special America, au invadat Europa cu un surplus de producţii care să compenseze lipsa celor boicotate. Au fost sau producţii vechi, reeditate sau altele nou, dar făcute în grabă. Aşa se explică de ce în sezonul de vară am avut de suportat o avalanşă de filme americane atât de slabe. Stagiunea pe care o vom inaugura peste câteva zile, totuş, va fi a filmului american. Pentru că americanii, epuizându-şi toată marfa proastă în faza lipsei de concurenţă determinată de boicot, şi-au rezervat în schimb producţia superioară pe care o dau le iveală abia acum. — Ceva din repertoriul sălilor Dvs.? * — Am căutat să selecţionez tot ce am găsit mai bun în producţia mondială. De la americani am reţinut adevăratele opere de arta ale filmului vorbitor, filme montate cu sacrificii pecuniare însemnate, de regizori cu reputaţie şi interpretate de vedete celebre. Ca să vă faceţi o idee cât de vagă asupra repertoriului meu, vă voi cita câteva din filmele angajate. Am, spre exemplu, spectacolul de artă superioară „Supremul Păcat” interpretat de Gary Cooper alături de Helen Hayee (cunoscută nouă din „Păcatul Madelenei Claudet") și de Adolphe Menjou. După părerea unanimă a presiei americane și după opinia mea personală — căci am vizionat filmul _i aceasta este cea mai mare creaţie din cariera lui Gary Cooper. Am deasemenea filmul „Dip Night“. Prima producţie a faimoasei Marlene Dietrich regisată de Rouben Mamoulian. Pe urmă vin pe rând: „Son Daughter*" cu Ramon Novarro, Helen Hayes, Warner Oland şi Lewis Stone. ,,Today we Live" cu Joan Crawford şi Gary Cooper. „My Sin" cu Tallulah Bankhead şi Frederich March. „The way to Love'* cu Maurice Chevalier. „Scandalul în lumea mare” cu Cave Brook şi Miriam Hopkins. „Dragoste dincolo de mormânt" cu” Norma Shearer şi Frederick March.; 1 î [*n ° at „Reunion in Wiena“ cu John Barrymoore. „Simone est comme ca“ Cu Henry Garat şi Meg Lemonnier. „Romanul unei femei frumoase‘* cu Lil Dagover. Precum şi ultimele comedii cu Malec şi Stan şi Bran. Căci, ţin să vă spun că anul acesta voi programa la Ed. Palace, în special, cele mai distractive filme, cele mai reuşite comedii de lung metraj, pe lângă genul celor senza- ţionale. Asupra acestor filme care fac parte din repertoriul cinematografelor mai sus menţionate vom reveni la timp cu amănunte complete. Rep. „Palatul Karloff. Misterelor*" cu Boris Vedetele şi virtutea Virtutea şi celebritatea sunt ele incompatibile? Ne grăbim să adăugăm, cu scopul de a limita desbateriie, numai la Hollywood. Altfel, cunosc mute spirei.. pesimiste care ar afirma că E.za virtuoasă trăeşte şi moare la obscuritate, şi că istoria onorează doar femeile ca Elena din Trăia, Cleopatrasau Du Barry. Este altfel la Hollywood? Cred că pot răspunde da, fără să risc să fiu contrazis; în cetatea cinematografului, virtutea este tot atât de indispensabilă ca şi frumuseţea. Scandalul nu a costat oare pe unele vedete, a căror glorie părea inaccesibilă loviturilor soartei, cariera? Nu voi cita nume; sunt sigur că sunt încă prezente în memoria tuturor. Din contra, vedem o Mary Pickford pe care nici o rumoare răuvoitoare nu a atins-o niciodată, rămânând idealul și idolul Americei. Și Mary Brian, al cărei nume este sinonim cu toate graţiile, cu toate rezervele fementine a rămas unadin reginele incontestate ale coloniei californiene şi una din cele mai adulate vedete. Mary Brian, aparţine, în ciuda fragedei ei tinereţi, categoriei junelor prime de altă dată, în acest sens ca buna sa educaţie, o prezervă de îndrăznelile inoportune care, «sub eticheta modernismului disimulează rău un du-te vino, un gust prost care nu pot fi decât prejudiciabile farmecului femeiei. Ea trăeşte împreună cu mama şi fratele ei mai mic; nu bea, nu fumează niciodată în public şi ştie să se amuze fără să depăşească limitele bunei cuviinţe. Să nu credeţi că Mary duce lipsă de cavaleri atunci când doreşte să se duca la o serată sau la o premieră! Dulcea Dorothy Jordan, care prin graţia ei meridională ameninţă supremaţia Maryei Brian, a ştiut să-şi conserve acest farmec de tânără fată, frăgezime, candoare, iluzii, şi reţinere care au făcut-o populară. Tot ca şi Mary Brian, ea trăieşte cu mama şi una din cele şapte surori ale ei. Situaţia pe care Anita Page o ocupă astăzi ar fi oare ceea ce este dacă timp de ani întregi nu ar fi jucat în viaţa de toate zilele rolul fetiţei cuminte? Dacă o artistă nu este expusă brutalelor realităţi ale vieţii, ea îşi păstrează tot apanagiul frumuseţii sale. In ultimul timp, blonda Anita a fost văzută în compania unui cavaler. înainte se plimba totdeauna cu fratele ei, încântătoarea Loretta Young, deşi a fost odată căsătorită şi a divorţat, trăeşte în mijlocul familiei ei. O familie foarte numeroasă compusă din mama, tatăl vitreg o soră vitregă precum şi două surori Sally Blanc şi Polly Ann Young .Ultimele trei sunt atât de populare printre tinerii din Hollywood, încât vecinii lor s’au plâns autorităţilor că maşinile adoratorilor împiedică circulaţia pe strada lor! Anita Page LICEUL DE BAEŢI „PRINCIPELE CAROL" Şcoală cu drept de publicitate Bucureşti, Calea Dorobanţi 32. Primeşte elevi: interni, semiinterni şi externi. Cursuri speciale de limbile: franceză, germană şi italiană. Taxele mult reduse. Cereţi Prospecte. HMMIWIlIlIUI INI «III I !■«■■»---1---- INSTITUTUL DE FETE „Bolintineanu“ cu drept de publicitate Şos. Jianu 4 înscrierile ce primesc zilnic Med. Univ. DR. GRUBER, fost asistent al clinicelor din Viena a reluat consultaţiunile boli de femei, interne, genite urinare, Roentgen, Diagnostic Diatermie, Quarz, Raze Ultraviolete, diferite analize. Str. Labirint, 1. Tel. 346.12. Artiştii au reduceri. Dentistul CAROL ZOSMIR S’a mutat tot în strada Colţei la No. 1 (colț strada Lipscani). Un film emoţionant care ar trage la Trianon şi Colos un public numeros este „Iadul plăcerilor” realizat de Dorothy Arzner după un roman de Cleo Lucas. Filmul exercită o deosebită atracţie prin interpretareasa, care reuneşte două din cele mai glorioase vedete americane: Sylvia Sidney şi Fredric March. Sensibila interpretă a „Tragediei americane”, „Madame Butterfly”, „Străzile oraşului”, apare pentru prima dată alături de creatorul „Bestiei”. Această nouă pereche cucereşte aplauzele publicului entuziasmat de jocul minunat al celebrelor sie Un grup de actorii apreciaţi, din care remarcăm pe Skeets Gallagher, Cary Grant, Adrienne Allen, compun un ansamblu demn de strălucitele vedete ale acestei producţii. Un jurnal Fox Movietone şi im film muzical care reuneşte cele mai populare melodii din filme, completează atrăgătorul program de la Trianon și Colos. --------------«x»------------- Un succes „IADUL PLĂCERILOR" Sylvia Sidney, partenera lui Chevalier Pentru „Frivolitate*", viitorul film al lui Maurice Chevalier, re-, gisorul Norman Taurog aangajat-o peSylvia Sidney. Realizarea filmului „Frivolitate" va începe zilele acestea în studiourile diin Hollywood. Perechea Chevalier—Sylvia Sidney va fii de bună seamă una din cel® mail interesante din câte s’au pu*tut vedea pe ecran. ru preţuri reduse puteţi cumpăra direct la administraţia ziarului „Rampa“. Intrarea Zalomit No. 1 următoarele volume! Viaţa lui Leonard CURTIZANE de Honoré de Balzac FECIOARA din CULISE ________de Jerome puffere SPOVEDANIA STAVROGHIN de Dostoewsky . PllPISTIfl \de Pierre Demousson NOAPTE de A.BUNA de Herz