Rampa, septembrie 1933 (Anul 16, nr. 4689-4714)

1933-09-01 / nr. 4689

Cum se îmbracă Jean Harlow fi­ele ADRIAN Adrian este cel mai proe­minent desenator de modele­­ din Hollywood şi creatorul toaletelor pe care le poartă Jean Harlow în „Femeia cu părul roşu“, care rulea­ză la Capitol. Nu e o plăcere să fi desenator de mode la Hollywood. Ginematoigrianul îngrădeşte sivităţile unui desenator de dele. «Obiectivul e capricios şi în faţa lui cea mai frumoasă rochie devi­ne câte­odată imposibilă. Ar fi deci nedrept să acuzi ve­detele că dau prea multă atenţie toaletelor. Fiecare femee frumoa­să se sileşte să-şi mărească atrac­ţia printr-o toaletă. Nu e o minune că vedetele de cinema consacră săptămâni întregi acestei proble­me. Ele sunt doar văzute — şi criticate — de mili­oane de ochi Cele mai grele „subiecte“ sunt însă „femeile fatale"*. La ele ro­chiile joacă un rol foarte mare. Femeia care are misiunea sa înebunească bărbaţii trebue să fie îmbrăcată aparte. De aceea „vampele“ sunt foarte greu de îmbrăcat. Dar dintre­­toate, cea mai dificilă e blonda Jean Har­low, cea mai nouă şi iubită „vamp“ din Hollywood. po­mo- COJIgîl , un i­ilm va atrage „Palatul misterelor de teroare şi mister, fără îndoială la Bulevard Palace un public numeros, dornic d­e sen­zaţii şi surprize. Asta, cu misterul trecutului ei pe care-l pastreaza geloasa, Chi­na a că­rei civilizaţie milenară păstrează încă riturile de artă Am discutat cu ea zile întregi, dată, formează cadrul romanului probele s’au prelungit la infinit, mereu trebuia să schimb ceva. Din fericire Jean Harlow are o răbdare uimitoare. Şi totuşi lucrez cu o plăcere pentru Jean Harlow, căci ea şti­e ca nici­ o «altă actriţă să poarte toaletele. Aşi vrea să mai am câ­teva asemenea modele. «Cu toate că atunci ar trebui ca ziua mea să aibe douăzeci și opt de ore... JEAN HARLOW __X­­J.­cea mai noua si­a. u ctmuuim­ţional debut pe ecranele noastr­e în UlUtl­iVUll, „Femeia cu părul roșu" Douglas Fairbanks va lucra cu Rene Clair? Recent ziareie franceze au rela­tat că Rene Clair va lucra cu Douglas Fairbanks. Ştirea a cau­zat mare senzaţie şi imediat s-a căutat să se afle părerea autoru­lui „Milionului“ în această pri-­ vinţă. El a declarat că în adevăr tra­tează, nu cui Douglas Fairbanks,, ci cu Alexandre Korda, care a fost împuternicit de Douglas Fair­banks să trateze cu oricine pen­tru a-i capta colaborarea pentru societatea înjghebată de el în An­glia, ca o replică a societății Uni­ted Artists din Hollywood. Până acum René Clair nu s’a decis încă. I Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Femeia cu părul roşu" cu Jean Harlow, Chester Morris, Charles Boyer şi Lewis Stone. SELECT. — „Un fiu improvizat” cu Fernand Gravey şi Odette Florelle. I BULEVARD PALACE. — „Palatul Mis­terelor” cu Boris Karloff, Myrna Loy, Lewis Stone şi Karen Morlay . COLOS. — „Iadul plăcerei” cu Sylvia Sidney şi Frederick March, Jurnal Fox, Revista „Vitrina cu surprize”­­de Puiu Maximilian cu Jean Nico­­lescu, Nicu Stroe, Vera Taco. REGAL. — „Când două inimi se în­tâlnesc” cu Gustav Froelich și Ma­­ria Solveyi. CORSO. — Program dublu. „Nibelun­­gii’ ’partea 2-a Răzbunarea Kriem­­hildei şi „Vânt de primăvară” cu Wily Fritsch şi Katehe de nagy. TRIANON-PALAS. — „Iadul Plăceri­­lor” cu Fred March şi Silvia Sidney şi 2 complectări. PARCUL OTETELEŞEANU. — închis spre renovare. VOX. — „Femeia cu Experienţă” cu Helen Twelvetrees. FEMINA. — „Fetiţa din provincie” cu Lucie English şi Ralph Arthur Ro­berts şi „Verişoara din Varşovia” cu Elvira Popescu şi André Roanne. FORUM. — „Modelul” cu Florelle şi Constant Remy şi „Contesa Lilly” cu Ray Francis. OMNIA. — Dickie Moore în „Inimi Frânte” şi „Friedericke”­ cu Mady Cristiana. LIDO. — „Domnişoară face armată” cu Harry Liedke­rsi, Ery Boss şi „Expresul Dragostei” cu Georg Ale­xander şi Dina Gralla. RAHOVA. — „Chandu” (Fachirul Fe­nomen) cu Edmund Lowe şi „6 ore de Trăit” cu John Boles şi Warner Baxter. GRADINA ŞI SALA PARIS. — „Ulti­mele zile ale oraşului Pompei" şi revista „Hal la Paris”. LIA (Griviţei 196). — „Violete Imperia­le” cu Raquel Meller şi „Numai un sărut” cu Nicolas Rimsky. , MARCONI ■— „Marathon” (Olimpia­da Dragostei) cu Brigitte Helm şi Hans Brau­sseweter şi „Craii de la Maxim’ ’cu Lee Parry şi Osckar Karl weiss. MODEL. — „Sclavii Pasiunei” cu El­viti. Iannings şi Anna Sten şi „Bătă­lia” cu Richarde Cortez şi Edn Twel­ vetrees. ■ i’'’ MARNA. — „Baroneasa iubeşte” cu Verebes şi Gretl Theimer, „Răzbună­torul” cu Paul Richter şi revista „Denisa are Sex Apil” cu Ştefan Ju­lian, M. D’Ayol-Rabega. VOLTA. — „Amicul meu guvernato-­­rul” cu Tom Mix şi „Patru fete... trei băieţi" cu Gretl Theimer şi Tru­pa de reviste Bâcleşeanu, Sandu­ Giugariu Huşi. SPLENDID. — „Copilul Nimănui”, cu Richard Dix şi Jackie Cooper şi „Simţuri Rătăcite”. AMERICAN. — „Ispita Dragostei” cu Clark Gabie şi „Cursa cea mare” cu Hoot Gibson. MILANO. — „O fată ca tine” cu Liane Haid, „îndrăgostiţii” cu Janet Gay­­nor şi „Extemporalul” cu I. Mor­­ţun, Brezeanu. FRANKLYN. — „Am fost locotenent husar" şi „Regele Nătărăilor”. EPISCOPIA. — Relâche. TOMIS. — „Generalul Yen” cu Nila Asther „Inimă de Husar” cu Fritz Schulz. SCALA (Hala Traian). — „Transatlan­tic” cu Edmund Lowe, Lois Moran şi „Stan şi Bran victimele crizei”. IZBANDA. — „Fantastic Jazz” cu Paul Whiteman, John Boles, Janette Loff şi Pathe Journal. LYON. — „Frumoasa aventură” cu Kaethe de Nagy şi Albach Rety şi „O împuşcătură în zorii zilei”. EDISON. — „Regele Junglei” cu Bus­­ter Crabbe şi Jurnal. GRADINA DOROBANŢI. — „Biletul Galben” cu Elisa Landi şi Lionel Barrymore. MAGIC-TEI. — „Venea o moară pe Siret” cu Marcela Al­baiu şi „Spio­nul din Odesa” . LIRIC. — Martha Eggerth, Hans Al­bers în „Îndrăgostitul” şi „Salte mortale” cu Anna Sten. KISELEFF. — „Secretul celor 6” cu Wallace Beery şi Clark Gabie şi „Stan şi Bran în regiunea Străină”. STRANDUL KISSELEFF plajă și apă reîn­oită .- Premierelor de_azi SELECT: „Un fiu improvizat“ Select îşi inaugurează azi seria premierelor cu una din cele mai reuşite comedii franceze: „Un fiu improvizat“. Este o realizare de­ un fiu hu­mor care va repurta desigur mare succes. SCENARIUL a fost scris după celebra pi­esă a lui Henri Falk „Le fila imp­rovi­­sée“. O acţiune antrenantă, plină da vervă, caracterizează această rea­lizare. INTERPRETAREA reuneşte nume reputate ale ecra­nului francez. In fruntea distribuţiei strălu­ceşte Fernand Gravey, simpaticul june,prim care-şi va face în acest film o glorioasă reapariţie pe e­­cranele noastre. Partenera sa este Odette Flo­relle. In alte roluri vor amuza copios publicul Baron­fi­ls şi Pier­re Etcheparre, doi cunoscuţi co­mici. REGIA e semnată de René Guissart. „Un fiu improvizat“ va consti­tui desigur un spectacol de mare atr­acţie. E­D. PALACE: „Palatul misterelor VI lui Sax Rolinner după care a fost realizat acest film. In umbra tăcută a pagodelor, la picioarele uriaşilor idolii de piatră sau de bronz, se petrece ac­­ţiunea de­ o mare forţă emotivă a „Palatului misterelor“, înconjurat de artişti ca Lewis Stone, Karen Morley, Myrna Loy Jean Piersholt, David Torrence, Charles Starrett, starul acestui fill TM V Q-nloi-f 1 fi 17 O ftlfliO r\ X JUJ JLN­, jju'uo ivm i'-"i 1 t r n a.v strălucită reapariţie în rolul unui chinez misterios. Dar în marginea acestei distri­buţii s’au reunit alţi interpreţi care să se acomodeze cu exigen­ţele realizatorului, Charles Brabin care şi-a asu­mat misiunea înscenării acestui film, nu s-a lăsat intimidat de nici un obstacol. El a izbutit, cu preţul multor­ eforturi­, să adune cele mai veni­noase varietăţi de şerpi care in­fectează jungla. A putut realiza astfel scene, ca­re nu vor fi văzute cu indife­renţă. Figuraţia animală a filmului cuprinde şi alte specii curioase. După cum se vede, „Palatul misterelor“ e un film care se re­leva prin originalitatea şi subiec­tul său puternic. «4 Cum se anunţă stagiunea - De vorbă cu cinematografiştii noştri - In pragul nouei stagiuni cine­matografice —­ o stagiune atât de sbuciumat preparată — am găsit necesară o anchetă printre con­ducătorii sălilor de premieră, ca­re să ne edifice asupra nouălor repertorii. Ne-am adresat, în primul rând direcţiunii cinematografelor Select şi Boulevard Palace, care şi-a fă­cut o reputaţie bine stabilită din a ne prezenta în toţi anii cele mai artistice şi mai îngrijite specta­cole.­­— Cum vedeţi noua stagiune? —­ a fost prima noastră întrebare. — Prin prizma cea mai opti­mistă — ne-a răspuns conducăto­rul acestor săli. Şi iată de ce: Când s’a produs boicotul fil­mului german — cum era şi fi­resc — celelalte ţări producătoa­re, în special America, au inva­dat Europa cu un surplus de pro­ducţii care să compenseze lipsa celor boicotate. Au fost sau pro­ducţii vechi, reeditate sau altele nou, dar făcute în grabă. Aşa se explică de ce în sezonul de vară am avut de suportat o a­­valanşă de filme americane atât de slabe. Stagiunea pe care o vom inau­gura peste câteva zile, totuş, va fi a filmului american. Pentru că americanii, epuizându-şi toată­­ marfa proastă în faza lipsei de concurenţă determinată de boi­­cot, şi-au rezervat în schimb pro­ducţia superioară pe care­ o dau le iveală abia acum. — Ceva din repertoriul sălilor Dvs.? * — Am căutat să selecţionez tot ce am găsit mai bun în producţia mondială. De la americani am re­ţinut adevăratele opere de arta ale filmului vorbitor, filme mon­tate cu sacrificii pecuniare însem­na­te, de regizori cu reputaţie şi interpretate de vedete celebre. Ca să vă faceţi o id­ee cât de vagă asupra repertoriului meu, vă voi cita câteva din filmele an­gajate. Am, spre exemplu, spectacolul de artă superioară „Supremul Pă­cat” interpretat de Gary Cooper alături de Helen Hayee (cunoscu­tă nouă din „Păcatul Madelenei Claudet") și de Adolphe Menjou. După păre­rea unanimă a presiei americane și după opinia mea per­sonală — căci am vizionat filmul _i aceasta este cea mai mare crea­ţie din cariera lui Gary Cooper. Am deasemenea filmul „Dip Night“. Prima producţie a fai­moasei Marlene Dietrich regisată de Rouben Mamoulian. Pe urmă vin pe rând: „Son Daughter*" cu Ramon No­­varro, Helen Hayes, Warner O­­land şi Lewis Stone. ,,Today we Live" cu Joan Crawford şi Gary Cooper. „My Sin" cu Tallulah Bankhead şi Frederich March. „The way to Love'* cu Maurice Chevalier. „Scandalul în lumea mare” cu Cave Brook şi Miriam Hopkins. „Dragoste dincolo de mormânt" cu” Norma Shearer şi Frederick March.; 1 î [*n ° at „Reunion in Wiena“ cu John Barrymoore. „Simone est comme ca“ Cu Hen­ry Garat şi Meg Lemonnier. „Romanul unei femei frumoa­­se‘* cu Lil Dagover. Precum şi ultimele comedii cu Malec şi Stan şi Bran. Căci, ţin să vă spun că anul acesta voi pro­­­grama la Ed. Palace, în special,­­ cele mai distractive filme, cele mai reuşite comedii de lung me­traj, pe lângă genul celor s­enza-­ ţionale. Asupra acestor filme care fac­­ parte din repertoriul cinemato­grafelor mai sus menţionate vom­­ reveni la timp cu amănunte com­plete. Rep. „Palatul Karloff. Misterelor*" cu Boris Vedetele şi virtutea Virtutea şi celebritatea sunt ele incompatibile? Ne grăbim să a­­dăugăm, cu scopul de a limita desbateriie, numai la Hollywood. Altfel, cunosc mute spirei­.. pesi­miste care ar afirma că E.za vir­tuoasă trăeşte şi moare la obscu­ritate, şi că istoria onorează doar femeile ca Elena din Trăia, Cleo­patra­­sau Du Barry. Este altfel la Hollywood? Cred că pot răspunde da, fără să risc să fiu contrazis; în cetatea cine­matografului, virtutea este tot atât de indispensabilă ca şi fru­museţea. Scandalul nu a costat oare pe unele vedete, a căror glo­rie părea inaccesibilă loviturilor soartei, cariera? Nu voi cita nu­me; sunt sigur că sunt încă pre­zente în memoria tuturor. Din contra, vedem o Mary Pick­ford pe care nici o rumoare rău­voitoare nu a atins-o niciodată, ră­mânând idealul și idolul Ameri­­cei. Și Mary Brian, al cărei nu­me este sinonim cu toate graţiile, cu toate rezervele fementine a ră­mas una­­din reginele incontesta­­te ale coloniei californiene şi una din cele mai adulate vedete. Ma­ry Brian, aparţine, în ciuda fra­gedei ei tinereţi, categoriei june­lor p­rime de altă dată, în acest sens ca buna sa educaţie, o pre­zervă de îndrăznelile inoportune care, «sub eticheta modernismului disimulează rău un du-te vino, un gust p­rost care nu pot fi de­cât prejudiciabile farmecului fe­­meiei. Ea trăeşte împreună cu mama şi fratele ei mai mic; nu bea, nu fumează niciodată în pu­blic şi ştie să se amuze fără să depăşească limitele bunei cuviin­ţe. Să nu credeţi că Mary duce lipsă de cavaleri atunci când do­reşte să se duca la o serată sau la o premieră! Dulcea Dorothy Jordan, care prin graţia ei meridională ame­ninţă supremaţia Maryei Brian, a ştiut să-şi conserve acest farmec de tânără fată, frăgezime, can­doare, iluzii, şi reţinere care au făcut-o populară. Tot ca şi Mary Brian, ea trăieşte cu mama şi una din cele şapte surori ale ei. Situaţia pe care Anita Page o ocupă astăzi ar fi oare ceea ce este dacă timp de ani întregi nu ar fi jucat în viaţa de toate zilele ro­lul fetiţei cuminte? Dacă o artistă nu este expusă brutalelor realităţi ale vieţii, ea îşi păstrează tot apanagiul fru­museţii sale. In ultimul timp, blonda Anita a fost văzută în com­­pania unui cavaler. înainte se plimba totdeauna cu fratele ei, încântătoarea Loretta Young, deşi a fost odată căsătorită şi a divorţat, trăeşte în mijlocul fami­liei ei. O familie foarte numeroa­să compusă din mama, tatăl vitreg o soră vitregă precum şi două su­rori Sally Blanc şi Polly Ann Young .Ultimele trei sunt atât de populare printre tinerii din Hol­lywood, încât vecinii lor s’au plâns autorităţilor că maşinile a­­doratorilor împiedică circulaţia pe strada lor! Anita Page LICEUL DE BAEŢI „PRINCIPELE CAROL" Şcoală cu drept de publicitate Bucureşti, Calea Dorobanţi 32. Primeşte elevi: interni, semi­­interni şi externi. Cursuri spe­ciale de limbile: franceză, ger­mană şi italiană. Taxele mult reduse. Cereţi Prospecte. HMMIWIlIlIUI INI «III I !■«■■»---1----­ INSTITUTUL DE FETE „Bolintineanu“ cu drept de publicitate Şos. Jianu 4 înscrierile ce primesc zilnic Med. Univ. DR. GRUBER, fost asistent al clinicelor din Viena a reluat consultaţiunile boli de fe­mei, interne, genite urinare, Roent­gen, Diagnostic Diatermie, Quarz, Raze Ultra­violete, diferite ana­lize. Str. Labirint, 1. Tel. 346.12. Artiştii au reduceri. Dentistul CAROL ZOSMIR S’a mutat tot în strada Colţei la No. 1 (colț strada Lipscani). Un film emoţionant care a­r­ trage la Trianon şi Colos un pu­blic numeros este „Iadul plăce­rilor” realizat de Dorothy Arz­­ner după un roman de Cleo Lu­cas. Filmul exercită o deosebită atracţie prin interpretarea­­sa, care reuneşte două din cele mai glorioase vedete americane: Syl­via Sidney şi Fredric March. Sensibila interpretă a „Tra­gediei americane”, „Madame Butterfly”, „Străzile oraşului”, apare pentru prima dată alătu­ri de creatorul „Bestiei”. Aceas­tă nouă pereche cucereşte aplau­zele publicului entuziasmat de jocul minunat al celebrelor sie Un grup de actorii apreciaţi, din care remarcăm pe Skeets Gallagher, Cary Grant, Adrien­ne Allen, compun un ansamblu demn de strălucitele vedete ale acestei producţii. Un jurnal Fox Movietone şi im film muzical care reuneşte cele mai populare melodii din filme, completează atrăgătorul program de la Trianon și Colos. --------------«x»-------------­ Un succes „IADUL PLĂCERILOR" Sylvia Sidney, parte­nera lui Chevalier Pentru „Frivolitate*", viitorul film al lui Maurice Chevalier, re-, gisorul Norman Taurog a­­anga­jat-o pe­­Sylvia Sidney. Realizarea filmului „Frivolitat­­e" va începe zilele acestea în studiourile diin Hollywood. Pere­chea Chevalier—Sylvia Sidney va fii de bună seamă una din cel® mail interesante din câte s’au­ pu*­tut vedea pe ecran. ru preţuri reduse puteţi cumpăra direct la administraţia ziaru­lui „Rampa“. Intrarea Zalomit No. 1 urmă­toarele volume! Viaţa lui Leonard CURTIZANE de Honoré de Balzac FECIOARA din CULISE ________de Jerome­­ puffere SPOVEDANIA STAVROGHIN de Dostoewsky . PllPISTIfl \de Pierre Demousson NOAPTE de A.BUNA de Herz

Next