Rampa, martie 1935 (Anul 18, nr. 5140-5167)

1935-03-01 / nr. 5140

Pe ecranele cinematografelor Capitol şi Roxy are loc astăzi premiera uneia din cele mai mari producţii americane ale a­­nului. E vorba de filmul „Ben­gali” (Lives of a Bengal Lan­cer), a cărui realizare a durat patru ani şi care rulează actual­mente în străinătate, cu un suc­ces imens. Critica străină e en­tuziasmată de acest film consa­crat dragostei de patrie, erois­mului şi sacrificiului. SCENARIUL e adaptat după un roman de F. Yeats-Brown. Acţiunea se pe­­trece în India, în această ţară plină de farmec, pitoresc şi mi­ster.­­ Eroii acestui film magnific sunt lăncierii bengalezi, ostaşi englezi însărcinaţi cu paza or­­dinei în India. SUBIECTUL ne povesteşte aventurile a trei ofiţeri din Regimentul 4­*de lăncieri din Bengal. Aceste a­­venturi se desfăşoară în cadrul impresionant al luptelor dintre armata engleză şi indigeni. Departe, foarte departe noi, în ţinuturile învăluite mister ale Indiei, cântate Marco Polo şi de alţi călători vestiţi. Anglia de astăzi întreţi­ne o oaste mică, dar puternică... Sunt legendarii lăncieri din Bencal, paznicii ordinei in mun­tii Himalaia, grăniceri devotaţi până la moarte Britaniei. Prinţii indieni, deşi pe faţă sunt prietenii şi aliaţii Angliei, nu sunt întotdeauna sinceri. A­­desea ei pun la cale mişcări îm­potriva stăpânirei, mici rebe­liuni, războaie de „guerilla''. Civilizaţia n’a pătruns in toate regiunile ţării. Calcutta, Bom­bay, Madras şi Delhi, metropo­lele guvernamentale, fac un contrast puternic cu provincii­le de lângă munjii Himalaia. Pentru a realiza filmul „Ben­gal” a trebuit sa se organizeze o adevărată expeditiune. Prote­jaţi de lăncierii bengalezi, cari dealtfel joacă un rol foarte im­portant în film, trupa cinema­tografică a pătruns, în locurile cele mai sălbatece ale trecătoa­rei Khyber, singura cale de co­municaţie între ţinuturile mon­gole şi India prin upo uroil de naintate ale munţilor Himalaia. INTERPRETAREA Rolurile celor trei ofiţeri sunt interpretate de Gary Coo­per, Franchot Tone și Richard Cromwell. In alte roluri apar: Sir Guy Standing, Kathleen Burke, „fe­meia panteră”, Monte Blue, C. Aubrey-Smith. REGIA e semnată de Henry Hathaway care a izbutit să termine acest film după p­aru ani de lucru, început de Ernst Sclxoedsack în India, unde sunt turnate toate exterioarele. • I Premiera de astăzi „Bengal“ la Capitol și Roly de de de 7 Gary Cooper ! PE ECRANELE NOASTRE Premiera filmului „Femei Femei... Femei...” la Trianon Cinematograful „Trianon” o­­feră spectatorilor o mare sur­priză: premiera unei fastuoase reviste, despre care e suficient să spunem, că întrece celelalte doua cari ne-au fost prezentate anterior: „Wonder Bar” și „Ia­­rodisul Dragostei”. Este vorba de filmul „Da­mes", care e prezentat la noi sub numele de „Femei... Femei, Femei”. In noul fi­lm e vorba de un milionar foarte aspru în ra­porturile sale cu alții, dar ca­re într o noapte se îmbată și ca­de în mrejele unei „Căutătoare de aur”. Busby Berkeley, care a regi­­sat dansurile şi scenele de an­samblu din „Strada 42”, „Cău­tătoarele de aur”, „Paradisul Dragostei”, „Barul minune”, s-a întrecut pe sine însuşi în „Da­­mes". Câteva balete sunt pur şi simplu uluitoare prin virtuozi­tatea lor. Apoi, două dansuri mi­nunate pe cât de noui, pe atât de fantastice, dintre cari unul e executat de Ruby Keeller. Pe de altă parte, partitura muzica­lă, semnată de aceiași autori cari au adus casei Warner Bros First National, renumele de stă­pâna melodiei, va cuceri pe a­­matorii de muzică. Interpreta­rea nu e nici ea mai prejos, de­oarece Joan Blondeil, Ruby Keeller, Hugh Herbert şi Zasu Pitts stau in fruntea distribu­ţiei, în care figurează 100 de staruri celebre din Hollywood şi 10.000 de balerine selecţiona­te dintre cele mai frumoase re­ rd­uri şi contribue la mei din America, succes al acestui film. Magda Schneller in úti­mul ei film la 81. Palace Magda Schneider, graţioasa vedetă a atâtor filme pline de antren, într o nouă comede, ia­tă o atracţie incontestabilă. Delicioasa ingenuă care, de la primul ei film „Alo, legătura greşită” şi până azi a făcut una din cele mai frumoase cariere în cinematograful european, cucerind simpatia marelui pu­blic şi elasându-se printre cele mai iubite vedete, reapare a­­cum în „O fată străbate lu­mea”, un film plin de fantezie de ritm şi armonie. „O fată străbate lumea” ne povesteşte aventurile delicioa­sei Magda Schneider, mai gra­ţioasă şi m­ai cuceritoare ca ori­când. Secondată de doi actori simpatici, Harald Paulsen şi Theo Lingen, al căror humor ne este cunoscut din numeroase fil­me, Magda Schneider are o nouă apariţie de farmec şi exu­beranţă. Talentul ei delicat se manifestă de astădată în condi­­ţiuni deosebit de avantajoase sub mâna sigură a regisorului Georg Jacoby, realizatorul „Sylviei”. ! ! „Baronul de Maus“ la Regal La Regal a avut loc dri pre­miera filmului „Baronul de Neuhaus”, o fastuoasă produc­ţie realizată de Gustav Ucickicz, Victor de Kowa şi Käthe de Nagy, vedetele acestui film a­­muzant, realizat după o piesă de Stephan Kamarl. Lola Chinei, Hans Moser şi Chrise Mardayn apare în alte marele VIITOARELE PREMIERE Sylvia Sidney reapare in „Refugiul“ LT ! Sylvia Sidney este considera­tă la Hollywood drept tipul specific al teraeei exotice. In :primul rând, Sylvia nu. este ondă și excesiv de eveită, în anul ,,girls’­elor americane. ylvia este brună, cu reflexe roşcate şi, deşi sveltă, formele ei sunt foarte rotunde... Specia­liştii afirmă că are cei mai fru­moşi sâni din Holywood. • Apoi, Sylvia Sidne­y nu este o americană de sânge pur. Pă­rinţii ei sunt emigranţi din Ba­sarabia. Este drept că Sylvia s-a născut la New-York; ea a păstrat totuşi trăsăturile carac­teristice ale depărtatului ţinut în care s-au născut şi au trăit strămoşii. Pielea ei este albă, foarte albă, făcând un contrast viu cu părul brun, întunecat, cu scânteeri de văpaie. Ochii îi sunt verzui, cu licăriri albastre întocmai ca oceanul care oglin­deşte în apele sale verzi, cerul albastru. In America, unde ti­pul „standard” de femee este blondă, Sylvia Sidney este o apariţie cu drept cuvânt exoti­că. Şi din această cauză i s’a în­credinţat adesea roluri de per­­■,­cingli de altă rasă. Astfel, în „Butterfly”, Sylvia Sidney a fost o autentică ja­poneză. A fost suficient să i se schimbe coafura, să i se îmbra­ce tradiţionalul kimono al geis­­helor, ca să se dea iluzia că este o fiică din ţara Crizantemelor. Câteva trăsături meşteşugite cu creionul dermatografic în jurul ochilor, au completat ilu­zia. Pentru foarte mulţi Sylvia Sidney va rămâne drăgălaşa Cho-Cho-San, nefericita doam­nă Buterfly, victima frumosu­lui ofiţer de marină alb. » Acum o vom revedea în ro­lul unei indiene din „Behold my Wife” (Refugiul). Nu este vorba aici de o fiică a Indiei Maharadjahilor, deşi desigur că Sylviei Sidney i-ar sta bine și un astfel de rol. In noul film al lui Schulbreg, ba­­sarabeanca încarnează o „Piele Roșie”, o fiică a preriilor din Arizona.* Bruna vedetă pe care am vă­zut-o pentru prima dată în ro­lul unei tinere americane din filmul lui Sternberg „Tragedia Americană”, care a interpretat de-atunci, cu egal talent, cele mai diverse roluri, este astăzi după o carieră de trei ani, una din cele mai populare artiste ale cinematografului. O prezenare mai amănunțită a Sylviei Sidney este inutilă. RAM­PA3 Cariera americană a lui Charles Boyer Charles Boyer turnează actualmente pentru Walter Wanger (producătorul filmului „Regina Christina“) un film intitulat „Lume particulară­“. Regiso­­rul este Gregory La Cava. Wanger anunță că după acest film Boyer va fi vedeta unui film de at­mosferă chineză, „Shanghai“. Versiunea engleză a filmului „La Bataille“, cu Boyer și Merle Oberon, rulează cu mare succes în Statele­ U­­nite subt titlul „Furtună în Orient“. Charles Boyer va turna, între timp, și un film cu Katharine Hepburn. . j6SiâSSiWârSzstr^-' Charles Boyer —----------ou o-----------­ Benee Lefevre regisor Renée Lefyre, cunoscutul artist fran cez, va debuta ca regizor punând în scenă un film după un scenariu de Riere, „La Femme que J’ai trouvée“. Cronica literară Continuare in pan, ale unei poveşti (episodul Marcu-Ramees-Laura), cartea lâncezește Dar ritmul se precipită brusc în unele scurte tablouri de o lapi­dară vigoare, foarte acute, foarte dense. Micul episod Hilda—Egon (pag. 106—114) este incandescent în bruschețea lui. Remarcabil de asemeni capitolul cuceririi Matil­­dei, scurtă dramă sexuală în cinci pagini. Sunt „piese detaşabile”, frag­mente care ar putea fi scoase din carte şi prezentate în parte, căci rotiţele lor nu se angrenează de­loc. Şi totuşi câte din aceste prea sumare evocări, nu ne lasă un gust de nelinişte şi de aşteptare ? Am vrea ca ne apropiem de prea re­pede uitatul Peter Altenberg, de docila Hilda, de Peter Hille, de Egon, de Alfons Petzold — umbre pe care cartea d-lui Bonciu le de­taşează brusc din vis, aruncând asupră-le o subită pată de lumină prea necruţătoare în graba trece­rii ei. Un romancier nu-şi exter­mină eroii cu o atât de indiferen­tă facilitate. D. Bonciu ridică în fuga acestor pagini de jurnal câ­teva fantome neliniştitoare, dac le redă uitării, lăsându-ne cu prea multe întrebări nedeslegate-D. Bonciu nu-şi construeşte car­tea. Nu ştie, nu vrea sau nu-l in­teresează. Totuş sunt în „Bagaj’ certe indicii pentru o vocaţie de scriitor epic. E în primul rând un simţ concret al gesturilor, al miş­cărilor. Scrisul său are pe alocuri o precizare plastică, cuprinde şi exprimă fizic un moment oare­care. „..„şi-a rezimat spinarea de gard şi a murit în picioare, cu stânga în dreptul inimii, iar cu dreapta în­cleştată pe mânerul de argint al bastonului, pe care l-a frânt o se­cundă mai târziu cu greutatea tru­pului, în clipa prăbuşirii (pag. 24). Notaţia aceasta este concretă, are relief şi duritate. E curios poa­te, dar în ciuda manierei sale liri­ce şi în ciuda simpatiei sale pen­tru absurd şi fantastic, d. Bonciu scrie pe alocuri cu o viguroasă pre­­cizie sensorială şi cu o foarte exer­sată ureche pentru nuanţe. *Şi-a desprins butonii rochiţei, începând de la tivul de jos, cu o singură mişcare râpâită, cu ploaia scurtă de mărgele risipite pe par­chet... (pag. 84—85). Rare­ori, o senzaţie auditivă este prinsă aşa de direct, aşa de just. Aceste­ calităţi de expresie se organizează uneori în portret, de­senând cu nu ştiu ce forţă vizuală o figură de erou sau eroină, din care nu lipseşte linia burlească, linia de şarjă şi satiră, dar nu lip­seşte mai ales senzaţia irevocabila a vieţii. Iat’o pe Matilda : „Era mare, bolnăvicioasă, cu părul spălăcit, făcut coc, pe creş­tet, dintr’o codiţă încolăcită şi subţire ca de şoarec, cu un cap pătrat şi un nas de clovn, butucii­nos, cu nările în vânt, tăiate par­că din două bucăţele de întuneric. „Privirea ochilor ei de peşte fiert era ştearsă. Buzele groase, lăsau să i se întrevadă lopetele dinţilor albi, puternici şi rari (pag. 121). * Inegală. — .şi am arătat de ce -i cartea d-lui H. Bonciu are a­­numite pagini excepţionale : sunt paginile dedicate iubirii fizice. Mi-e greu să citez. Mă tem că izolate într’un articol de Critică aceste pasagii şi-ar pierde forţa lor de sumbră sensual­i­tate. Mă tem că l-ar putea deruta pe lec­tor, păcălindu-1 cu o trivialitate ce in carte nu există. E deajuns­­să spun că numai în Lawrence am găsit astfel de evocări ale actu­lui e moros, evocări păstrând par­ia în cuvinte flăcările mitului. Sunt câteva femei în „Bagaj” şi toate trăesc într’altfel, cu altă tensiune în alt vârtej sensorial, prezenţa masculului. Dar e în scrisul d-lui Bonciu o închinare spre grotesc, ce adaugă acestor pagini un depărtat rânjet tragic. Supărătoare prin superstiţii teh­nice şi procedee moderniste, Ba­gaj e o lectură ce oboseşte prin intenţiile sale pirandeliene, de di­sociere, de psihologism, de dedu­blare. Socotesc întreagă această parte a operei, complect caducă Dar cartea are lucruri de înaltă calitate, iar d. H. Bonciu e un scriitor cu posibilităţi mari. Mihail Sebastian P. S. — I-am fi fost recunoscă­tori d-lui Pr. Bonciu, dacă ne-ar fi spus cine este acel Egon Schiele, care semnează cele câteva admi­rabile schiţe şi desenuri ce înso­ţesc cartea. Sunt unele imagini halucinante de vis, între catas­trofă şi grotesc. I l-a „PULBERE“ de ROSAMOND LEHMANN Scriitoarea engleză s-a coborit în lumea atât de capricioasă şi de ciudată a fetelor unui pension en­glez. Ea ne descrie în „Pulbere” cum trăesc şi cum iubesc fetele britanice. Intre câteva cupluri de îndrăgostiţi, se află şi perechea stranie a două fete cari cultivă a­­morul vinovat. Rosamond Lehmann e neîntre­cută în a ne zugrăvi drama dra­gostelor sfâşietoare dintre fetele şi tinerii societăţii engleze. Ea este mai ales neîntrecută în a ne zugrăvi drama dragostei damna­te dintre cele doua fete. „Pulbe­re”, ascunde aşa­dar, sub titlul ei anodin, una din cele mai zgudui­toare cărţi de dragoste din câte a cre­at literatura ultimelor decenii. (Poossif) MARELE TURNEU „Cărăbuş*" Direcţia C. Tănase PENTRU JUBILEUL DE 38 ANI DE TEATRU al Directorului Companiei Cărăbuş iuti Patronajul Majestăţii Sale Regeslui Coral al 11-a se va juca celebra operetă LA CALUL BALAN (IM WEISSEN ROESSL) operetă în două acte şi 20 tablouri de Müller şi muzica de Benatzki versiune românească de N. KIRI­­ŢESCU. Cel mai mare succes. Această operetă s’a jucat ani întregi la Berlin, Londra, Paris, Viena, etc, şi acum în Bucureşti cu un succes enorm. Apare pentru prima oară în­­ansamblu VIOREL CHICIDEA­­NU, prim tenor la Opera Româ­nă, OLGA SOLOMONEANU, primadonă de la Opera Română, AL GIUGARIU, LOULOU SA­­VU, JOUJOU PAVELESCU, MA­RIO­ARA GLODARIU, RICA MARTINESCU, TANTI GRIGO­­RIU, RADU POPEA, M. MILIAN, GLODARIU, N ROM­AN, N­IL­NESCU, TRESTIAN, MIREA, etc. Ansamblu 120 persoane și neteda TyrolezaRmrelly care a jucat în această operetă la Berlin, Londra, Paris şi acum la Bucureşti. Mare balet sub conducerea D-nei FLORIA CAPS­ALI şi CLARK NICOLS. Decoruri originale cari vor orna sala în stil aşa cura s’a jucat şi la Bucureşti Orchestra 20 persoane sub con­ducerea maestrului GH. DEN­­DRINO. ITINERARIU LUNA MARTIE Vineri 1, CONSTANŢA Sâmbătă 2, BRAILA Duminică 3, GALAŢI matineu Luni 4, BARLAD Marţi 5, CHISINAU Miercuri 6, BĂLŢI Joi 7, IAŞI Vineri 8, IAŞI Sâmbătă 9, CERNĂUŢI Duminică 10, CERNĂUŢI, ma­tineu Luni 11, BOTOŞANI Mun­ti 12, ROMAN Miercuri 13, BAC­AU Joi 14, BUZĂU Vineri 15, VASLUI Sâmbătă 16, FOCŞANI Duminică 17, PLOEŞTI matineu Luni 18, GIU­RGUU­ Marţi 19, TARGOVISTE Miercuri 20, CÂMPULUNG Joi 21, T.­MĂGURELE Vineri 22, CARACAL Sâmbătă 23 CRAIOVA Duminică 24, CRAIOVA ma­tineu Luni 25, R.­VALCEA Marţi 26, MEDIAŞ Miercuri 27, BRAŞOV Joi 28, BRAŞOV Vineri 29, SIGHIŞOARA Sâmbătă 30, STETU Duminică 31, SIBIU matineu LUNA APRILIE Luni 1, ORAŞTIE Marţi 2, PETROŞANI Miercuri 3, DEVA Joi 4, ALB­A-IULI­A Vineri 5, TG.-MUREŞ Sâmbătă 6, CLUJ Duminică 7, CLUJ matineu Luni 8, BISTRIŢA Marţi 9, DEJ Miercuri 10, BAIA MARE Joi 11, SATU MARE Vineri 12, ORADEA Sâmbătă 13, ORADEA Duminică 14, ARAD matineu Luni 15, TIMIŞOARA Marţi 16, REŞIŢA Miercuri 17, LUGOJ Joi 18, T.­SEVERIN Vineri 19, TG.-JIU Sâmbătă 20, PITEŞTI Duminică 21, PLOEŞTI matineu COMBATEŢI PREVENIŢI făcând fricţiuni şi gargare zilnice numiai cu IAN“­­• FMNZBRtffliTWffl • V vremea de faţă, când sănătatea noastră este expusă la răceli, gripă, dureri reumatice şi nevral­gii, sunt nepreţuite serviciile ce le aduce renumitul şi cel mai bun remediu DIANA FRANZBRANNTWEIN j Sfătuim onor, publicul consumator să nu se lase indus în eroare de reclamele unor surogate şi să refuze cumpărarea lor. DIANA FRANZBRANNTWEIN este singurul remediu pe bază de menthol şi alte materii prime de mare efect contra Gripei, Răcelei, Nevralgiilor de tot felul DE VANZAREE LA FARMACII ŞI DROGUERII Corsete, Soutiene cu material propriu sau al cli­entului execută specialistă din Berlin, cu preţuri convenabile. Doamna CLARISSE B­ Aal Fache 30 (parter stânga) 1 35^ $?&“•' v Mărţişoare vizitaţi marea ex­poziţie, în aur, ar­­g­nt şi doubleuri fine, pentru ori­ce pungă, mai eftici ca ori­unde numai la PAX Calea Gri­viţei 107 UNDE? SPLENDIDELE MARŢIŞOARE PRECUM LE-AŢI VISAT TOŢ­IANU CU PREŢ EXTREM DE EFTIN LE GĂSIŢI AZI LA E S A­N­U BREZOIANU 12 Dr. Sandu Lieblich Boli interne, nervoase şi sifilis STR. FRANKLIN 7 (parter) Telefon 41707. Consultaţii 8-12 a. m. 7-8 p. m DANCING RAR­L Şerban Vodă 18 RAHA-POPPY Celebra dansatoare de la Opera d­in Viena JEAN MOSCOPOL cântă ultimele succese Orchestra compozitorului ELLY ROMAN Academia liberă de Desemn si Pictură BELGA845 „PORTRET - NUD - FLORE Informaţiuni la D-na KOENIG, Li­brăria HERTZ, Calea Victoriei 5. I­­ ....V'-'- . . . ■mi............mm..... 11 i ~i i nmn..mini »iii—i imn—i imn uimii .....nmi femeia și moda Pălării In primăvara aceasta fantesia are o deosebită importanță *v!n materie de­­modele. Nicio pălărie nu seamănă cu cealaltă, singura înrudire între ele este acel „nu știu ce“ care dă orică­rui model linia de nou care se duce. Suntem departe de cloşurile mici şi universale, de bereta unanimă. Desedantele uniformităţi, cari plă­ceau atât de mult în trecut, fac­ o­­roare azi. Pentru fiecare cap pălăria linia, garnitura personală. Acesta pa­re să fie cuvântul de ordine al mari­lor creatori de modele (şi exigenţa se­cretă a celor mai elegante, cliente). Dacă formele sunt multiple şi per­sonale nu ne rămâne decât un cuvânt asupra materialelor de întrebuinţat. De curând şi-a făcut apariţia in modă un nou venit „cristalul“. Sub a­­cest nume care îl placă dealtfel apa­re sticla lucrată, transformată într-un ţesut strălucitor, diamantat şi trans­parent. II vom purta. Alături de cristal a­­pare „paiul de cellophane“ negru şi lucitor, ca un ţesut paietat căruia îi seamănă de altfel mult. E primul care va cunoaşte succesul, succes ce îi va dărui însă o moarte pretimpurie probabil, căci orice lucru prea mult văzut şi purtat e sortit, nu numai in modă pieirei. Satinul forestier mai puţin răspân­dit, va fi mai mult apreciat. După cum indică numele dealtfel, el aminteşte scoarţa copacilor. Şi pentru că suntem la capitolul intitulat ma­terial trebue să pomenesc de pana­maua „de hârtie“. Tot atât de fru­moasă ca şi panamaua veritabilă, re­velaţie a sezonului de vară. Dintre cele vechi paiul picat va fi apreciat şi în anul acesta. MIREILLE vârful nasului, începeţi cu bărbia; nasul mult mai gras decât restul o­­brasului trebue pudrat mai uşor. Nu frecaţi puful, bateţi-l uşor. Nu pudraţi pleoapele, pudraţi insă Întotdeauna gâtul, întrebuinţaţi o pudră foarte fină. Sfaturile Catemei Voi ce vă pudraţi toată ziua cunoaş­teţi arta de-a vă pudra? Ştergeţi mai Întâi foarte bine obra­zul de cremă. Pudraţi apoi obrazul cu un strat de pudră mult mai deschis ca pielea. După câteva minute şterge­­ţi-0 cu o perie speciala. Aplicaţi apoi un al doilea strat de pudră mult mai închis ca primul. Nu începeţi niciodată pudratul cu Viaţa mondenă — Casa Ostăşească a Reg. IV Lunia Ilfov No. 21 a organizat un bal care are loc Sâmbătă 2 Martie a. c. doi, orele 21 până la ora 0 dimineaţa în­ saloanele Cercului Subofiţerilor din str. Uranus No. 6. Sac. „Viitorul” organizează Ba­­lul Mărţişorului în seara de Sâm­bătă 2 Martie 1935 în saloanele „Barascheum”. marţişoare cu noroc numai la : Magazinele „MONOPOL“ Alfa Modă BUCUREŞTI Centrala detail: Str. Şelari 28. Sucursala detail: B-dul Elisabeta X. ROMANIA CORPUL PORTĂREILOR Trib. Ilfov PUBLICAŢIUNE No. 10684 In baza adresei No. 19 din 1935, a comisiei Arbitrale de pe lângă Trib. Ilfov, se publică spre cunoş­tinţa generală că în ziua de 15 Martie 1935, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blica în Bucureşti, Calea Victo­riei No. 105, averea mobilă urmă­rită a Soc. An. Română Comercia, Industria de mobile Aradul, care se compune din 14 bucăţi şifonier triplu de nuc şi altele anume spe­cificate în procesul-verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit. I. Rudberg, Şeful Portăreilor, Nedescifrabil Secretar, Nedescifrabi

Next