Rampa, noiembrie 1946 (Anul 35, nr. 10-22)
1946-11-01 / nr. 10
I Vom avea un bogat sezon de muzică simfonică Deşi sezonul muzical abea s’a deschis, el promite să fie foarte interesabil Orchestrele „Filarmonica“ şi „Radio“ şi-au şi început concertele, chilar daiă dattele şi numele soliştilor n’au compoziţii vechi, cunoscute, din repertoriul clasic, şi alte noul, în primă audiţie, atâtt de ale compozitorilor români, cât şi ale celor străini. Dintre cei români, vom avea, prilejul să ascultăm două mari opere dafost încă stabilite pentru întregul pro- torice compozitorului Mihail Andriciu: ‘ o suită pentru pian şi o bucată pentru orchestră J.Simfonietta“, compoziţii gaam. Orchestra „Raidio" a şi semnat o serie de angajamente cu câţiva solişti străini. In prima parte a sezonului muzical, vom avea, probabil, prilejul s’o ascultăm pe plantata Jeanne-Marie Terré. Printre artiştii care ne vor vtorta s-au anunţat şi pianiştii sovietci Emil Chilels şi Sem Oborin, a căror virtuozitate şi tehnică publicul nostru le-a admirat şi apreciat anul trecut. La 29 octombrie, orchestra „Filarmonică“, su bagheta d-lui C. Silvester, solistă la pian filând d-na Irina Uzărescu, dă, la Ateneul Român, un concert cu următorul program: George Enescu: Simfonia I-a în minemol major; N. Rimsky-Korsacov: Concert pentru pian şi orchestră; I. Steawinsky: Foc de artificii. Deasemeni,melomanilor noştri li se oferă, tot la Ateneul Român, în seara de Miercuri 30 Octombrie, ora 20, un recital de pian al celebrului pianist ungur orb Imre Ungar, |Ij|f In program: I. I. Bach, L. van Beethoven, FT. Chopin şi Béla Bartók. Vom fi vizitaţi şi de una din celebre& formaţiuni die cvartete de eoar, de. . %/j"cr..'?!e S şi 9 ale iwi Scsfacsicssi Dar dacă actualul sezon muzical nu va abunda, poate, în solişti, în schimb vom fi compensaţi prin aceea că la viitoarele concerte publicului i se va oferi ocazia de a asculta pe lângă Costumsurile „RAMPEI“ BON NO. 10 cari au fost terminate în curul acestei veri. Iar dintre compoziţiile celor străini, datorită concursului nepreţuit acordat de „V.O.R.S.“ din Moscova, care ne-a trimis un bogat şi preţios material, în care figurează cele mai bune opere ale compozitorilor ruşi. Simfoniile a 8-a şi a 9-a ale lui Dmitri Sustacovitsch, considerat azi alături de Prokofiev, ca a sa operă „Război și Pace“ (cu partitura ei s’a înapoiat d. Egizio Massini dela Moscova, ceeace nu vrea să spună imediat că ea ne va fi și prezentată de Opera Română in actuala ei stagiune), ca cei mai de seamă muzicieni ai Uniiunii Sovietice. S’ar putea să avem posibilitatea să ascultăm Simfonia 2-a de Muradell, şi câteva simfonii de Katcaturian, doi din tinerii compozitor sovietici, foarte apreciaţi în ţara lor. Ca să nu rămână mai prejuos, Misiunea americană, care ne-a dat posibilitate anul trecut să ascultăm o simfonie de Walter Piston, face să revină câteva bucăţi din repertoriul muzical american, în special compoziţii ale tinerei şcoale americane. Amintiri despre Edmond Rostand (Continuare din pana la) la cea mai mare încordare de aşteptare de care s’a bucurat vreodată pe pământ, o piesă înainte de reprezentarea ei. In sfârşit în anul 1008, piesa sa gata şi Rostand vine la Paris ca să o reprezinte. Scepticii au tăcut. Lumea aşteaptă ca suflul eroic din Cyrano să fie reluat de avântul galic al lui Chantecler, întâia reprezentaţie trebuia să aibă loc la începutul anului 1909. O îndoită nenorocire, însă, o impdernică. Catulle Mendés, scriitorul şi criticul dramatic, prieten intim al lui Rostand, moare într’un stupid accident de tren la miezul nopţii, în tunelul de la Saint-Germain, iar Coquelinaine care trebuia să creeze pe Chantecler moare de un accident de cord într’o dimineaţă, pe când eşea din bac. Edmond Rostand îşi retrage piesa, spunând: — Nu mai ţin să joc „Chante- cler” acum c®nd nu mai e Cocualin ca să-l joace şi nici Catulle Mendés ca să-l judece! Şi totuşi piesa s’a jucat. Despre premiera lui Chantecler, într’un număr viitor. Horia Furtună Prin uşa întredeschisa «In materie de „Raţă“... (Continuare din pag. la gură vom mai avea prilejul să ne ocupăm. Călătoriile în străinătate ale lui „nenea Nae” — care pleca la Roma de pildă cu cinci ouă răscoapte în buzunar, au rămas celebre. Ca şi redingota pe care n'o destrăca niciodată, vara şi iarna, ca şi faimosul „ciu-cian” cu care-şi saluta sau îşi lua rămas bun de la prietenişti cunoscuţi. Chemat de „don Directori’, Basarabeanu cob°rî val — vârtej scările care duceau de la bibliotecă spre cabinetul lui Mavrodi■ Deschise uşa îndoit de şale, şi abea ţinându-şi răsuflarea se opri la 3 metri de fotoliul pe care trona Mavrodi, exclamând după o adâncă plecăciune:— Ciau, ciau, d-le director... Adică să mă crtaţi, vă salut cu profund respect d-le director. Ce ordonaţi ? Sever, Mavrodi îi spuse scurt: — Să-imi aduci imediat textul piesei „Raţa sălbatecă ■— înţeles, d-le director răspunse cu o nouă plecăciune, Basarabeanu. Ciau... pardon, vă salut d-le director. Şi se strecură grăbit pe uşă. Trecură câteva minute, apoi altele, trecu o jumătate de oră şi Basarabeanu nu venea. Enervat „grecul” cum i se mai spunea lui Mavrodi, îşi sună şeful de cabinet. — Ia vezi ce e cu Basarabeana ! Ce mă face să aştept atâta ? Să vie imediat cu ce i-am cerut. Câteva clipe după aceia „nenea ciau-ciau“ îşi face reapariţia. Ochelarii căzuţi de pe nas, se bălăbăneau ţinuţi de şnur ca limba unei pendule, semn al grabei cu care coborâse scările. Redingota îi era plină de pete de praf. Se vedea că răscolise rafturile bibliotecei. — Ei, ai găsit? se răsti la el Mavrodi. — Da, răspunse pecipitat Basarabeanu. Numai că în materie de „Raţă sălbatecă” n’avem în bibliotecă decât „Talpa gâştei” de OlănesctrAscamp”. — Eși afară, a urlat la el Mavrodi, în vreme ce consilierii culturali se prăpădeau de răs. FANTASIO Noua lege a teatrelor —Provoacă nemulţumiri printre actorii Teatrului National — Noua lege a teatrelor, conţine câteva dispoziţiuni in măsură să creeze unele nemulţumiri în rândurile actorilor solicitaţi să joacee scenele particulare. Un paragraf al acestei legi prevede ei actorii Teatrului Naţional pot . ..împrumutaţi“ teatrelor particulare decât pentru 50 de spectcole, şi nu pot juca pe an decât la 2 teatre, câte 30 de spectacole la fiecare. Această dispoziţie contravine doleanţei teatrelor particulare şi chiar unora dintre actorii Teatrului Naţional. Astfel, dacă o Piesă de succes, va ţine afişul pentru mai mult de 30 de spectacole (şi există numeroase cazuri) în această piesă, un actor al Teatrului Naţional, nu va putea apare decât în primele trei săptămâni (adăugând şi matineurile). După trei săptămâni, actorul de stat trebue să lase totul la voia întâmplării, să denunţe contractul şi să prejudicieze interesele teatrelor particulare. Mai este de relevat faptul că teatrele particulare recurg laactorii mai cunoscuţi ai Teatrului Naţional, deci la elemente cari sunt de neînlocuit, mai ales în cazul unui succes. In urma acestor greutăţi pricinuite actorilor solicitaţi scenele particulare, d-na Maria (soţia (care deţine rolul principal în „Meto“ la teatrul Maria Filotti)) şi d- N. Băltăţeanu (care joaca in „Visul unei nopţi de vară“ la Odeon) s-au prezentat d-lui Ion Pas, directorul Teatrului Naţional cerând fie o derogare specială de la dispoziţiile legii, fie o ameliorare a condiţiilor impuse, altminteri, fiind în situaţia de a trebui să demisioneze Împreună cu dHi colegi ,,împrumutaţi“ scenelor particulare. Diferenţa dintre salariul scăzut pe care-l primesc actorii Teatrului Naţional şi salariul ridicat pe care-l oferă teatrele particulare, este cauza principală care a influenţat aceste luări de poziţie. Nu ne îndoim că d. Ion P®s va găsi o cale acceptabilă pentru ambele părţi CONCERT PENTRU FILARMONIA DIN IAŞ, Filarmonica din Bucureşti organizează tirSR 4 Î ncembrie» orele 18 la Atetieu, un concert simfonic extraordinar al cărui beneficiu este destinat Filarmonicei ,,Moldova“ din Iaşi. Trei dirijori vor comluce programul acestui concert, compus din simfonia a doua de Brahms (Eduard Lindenberg) concertul pentru violoncel şi poghestră de Pvpiitfk (Vg. Jianu) y JfttSvA da a» Sfraviffifkjr (Ctpst, tihw După faimosul incident petrecut la Conservatorul Regal de Muzică şi Ană Dramatică, incident care a dus la un proces între d-na Maria Filotti şi d. avocat Aznavnnian, tatăl drei ,,molestaterun nou caz, oarecum nostim di data aceasta, s-a petrecut în lumea teatrală... Se Ştie că teatrul Municipal a rămas sub direcţia d-lui Ion Manolescu. Stima-sa e în clipade faţă plecat In provincie, în turneu, Municipalul a rămas ca să spăriem aşa, fără director titular. Intre timp, repetiţiile ca „Holywood, oraşul stelelor“ au ajuns intrio fază foarte avansată, cu "decoruri şi costume, premiera urmând să aibă loc un tel mai scurt timp. Nerăbdătoare insă, se pare că una dintre protagoniste a început spectacolul mai înainte ele vreme... Este vorba de ă-ra Margareta Papagoga, caretind probabil Recunoscătoare a moravurilor ce domnesc la Fritlywood, a debutat ,,sui generis” printriun match care aminteste performanta Jflfc grup Joe Louis.. Când adrele... se enervează ...sau Margareta Papagoga contra... Sorin Mihai Popa. Dar nu e vorba de box, ci de-o bătae în lege 'Adversarul neavertizat al Adrei Popa-„Baraceum" e un teatru mic, dar care, în multe cazuri, datorită specta celor bune ce s’au montat aci, aua- goga a fost pictorul scenograf al tea-Idus multă lume din centru si din cartrului (I Sorin Mihai Popa fiul regie .tler® depărtate ale Capitalei. r • ' * * In prezent adăpostește o proaspata lutului om de teatru Victor Ion Popa. D sa a fost lovit pe la spate, ceinc* contrazice, e drept legile sportului şi... codul onoarei, dar trebue să ţinem seama: ,Chaltengerul aparţine serului slab. a?» că prevalarea are oarecum o sen- ' să.. Motivele incidentului sunt greu de stabilit în clipa de faţă deoarece aşa cum se întâmplă deobicei, ambele părţi văd desfăşurarea acţiunii .Şi intriga ,,'dramei!* din puncte de vedere cu totul personale. Lovit şi făcut knock-out,d. Sorin M. Popa se va adresa forurilor conducătoare ale Sindicatului Artiştilor Dramatici, cerând cad-na Margaretta Papagoga... să fie ,,transferată” sau mai precis spus, cedată prin inseriere oficială ,,Federaţiei Române de Box”. Vom relata cititorii ar noştri la timp toate eventualele urmări ale cazului. Sganarelle ION MANOLESCU RAMPAA SACUL CU NOUTATE D. Inspector Geo Dumitrescu va gira direcţia Teatrului Naţional din Craiova In cursul zilei de ieri, d. Geo Dumitrescu, inspector în Direcţia Generali a Teatrelor, a prezentat raportul de rigoare d-lui ministru al artelor Octav Livezeanu, în legătură cu ancheta ce a făcut-o d-sa la Teatrul National din Craiova. In urma raportului prezentat şi a situaţiei In care se află în prezent Teatrul Naţional din Craiova, se pare că ministerul artelor a decis ca d. Deschiderea Teatrului Odeon a suferit o nouă amânare Din cauza ultimelor lucrări de finisaj, care au împiedicat ansamblul de a putea trece la repetiţii generale, cu muzică şibalet, deschiderea teatrului Odeon a fost fixată în mod irevocabil pentru seara zilei de Vineri 7 Noembrie ori Sărbătorirea poetului G. Bacovia Azi ora 18, la ministerul Artelor, str. Ştirbei Vodă nr. 39, în prezenţa d-lui ministru al Artelor Octav Livezeanu, va fi sărbătorit poetul George Bacovia pentru activitatea sa scriitoricească. Vor lua cuvântul d-nii: ministru al Artelor, Victor Eftimiu, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români şi Cicerone Teodorescu. D-na Agespina Maeri-Eftimiu, societară de onoare a Teatrului Naţional, va citi din opera poetului. Burse de studii la Paaris Institutul francez de Incite. Studii va acorda anul acesta un trimar de burse studenţilor merituoşi ai Conservatorului de Stat pentru a-şî desăvârşi studiile la Paris. Dintre candidatele cu cele mai mari şanse de reuşită menţionăm pe g-rele: Madeleine Andronescu, Corina Marcovici şi Adina Podeanu. „Cântec de Intimă al Siastrăfi la Teatrul National Inimi neliniştite. JUnimii imiştite“, roman al lui Ştefani Zwelig, a fost transpus în teatru die d. H. Byron. Cei trei autori ai opfietei „Norocul vine Peste noapte“ — dnii Ion Ira, Puiu Maximilian şi N Kanner — lucrează intens la desăvârşirea testului. La 17 Noembrie când „Ştrengarul“ Se va întoarce din IpiţDea, „INprotaur ţSfeie peste a intra în repetiţie, în scenă a unuia dintre autori. Taxturi ac.l4. t opens..ţi cuprinde dealtfel şi multe scene da revistă. Succesul româniîidr în străinătate inspector Geo Dumitrescu să gireze direcţia Teatrului Naţional din Craiova până la numirea unui titular, care va fi ales dintre personalităţile culturale ale Craiovei. Totodată se crede că demisia d-lui profesor Tiberiu Iliescu din postul de director al Instituţiei va fi urmată şi de acela a altor factori de răspundere din conducerea Naţionalului craiovean, nou film: ,,Visul d-nei Butterfly“, în care rolul principal a fost deţinut de Maria Ciobotaru. Filmul e în italieneşte şi — după ecourile din presă — pare să fî avut succes. Opt „reviste“ pentru cinematografe prezentate la concurs. La concursul de reviste pentru cinematografe despre care am scris în primul număr al ziarului nostru, au fost prezentate până în prezent următoarele opt texte: «SCRETCH ŞI TABLOURI DE REVISTA de Radu Voiculescu; VOTAŢI CU NOI Compania Ghiocel; A RĂSĂRIT UN SOARE NOU de Traian Florescu; TRAIAS CA DEMOCRAŢIA de M. Bejan; PENTRU UN SARUT de Ion Stănilă-Tomas; PARADA ACTUALITĂŢII de Gh. Sterescu. AŞA A FOST şi PARADA FERICIRII ambele de Marghit. La 20 Decembrie va avea loc la „Baraşeum“ premiera comediei muzicale,,Worpewî vine peste noapte”, de Puiu Maximilian, Ion Ira şi N. Kaner. Muzica: G Dendriro. Rolul principal îl va deţine Bebe Spitzer. Marile figuri ale teatru lui «românesc lei. -ii Penfafl, g putea Informa exact pe cetitcrîî «c știi, vz?r:sm pe t! mil pro« pi-în jt4BF* $2 CÎriECtiiLFi CÜ® ©I« nemalogp&fe cfri« Capita» lă să rce ceiniHiise dh) toate schimbările In numărul de Duminică vom publica ELVIRA GODEANU Artistin şi femeia prezentată de d. Alexandru Krrstescu Terdor Muşatescu a scris o nouă piesă pentru Iancovescu Puiu Iancovescu revine la teatrul ,,Modern". După ce va termina seria reprezentaţiilor cu „Scrinul chinezesc“ la teatrul „Nostru“, ,,împăratul“ se va instala din nou la teatrul din Bulevardul Elisabeta. Pentru el, Tudorică Muşatescu a scris o nouă piesă intitulată „Mi s’au deschis ochii", a cărei premieră va avea loc probabil, de Crăciun. Puiu va susţine rolul unui mare industriaş. El va semna şi direcţia de scenă. O precizare Din partea agenţiei, teatrale Josefini din Sibiu, primim o înştiinţare a Dirtcţei Generale, a Teatrelor, prin care se. arată că această, agenţie are 'drept să funcţioneze până la St Dec. îi ră această autorizare nu s’a retras până acum. Răspândirea jocurilor naţionale d in între prinderi Duminecă, sub patronajul Oficiului Muncitoresc de Educaţie şi Cultura, a avut loc la Teatrul Muncitoresc un festival de jocuri naţionale, la care au participat atât absolvenţi ai Conservatorului muncitoresc, cât şi echipele pregătite de aceştia în întreprinderi. Pentru prima dată la noi, muncitorii au fost invitaţi sa cultive in cadrul Intreprinderi pr, jocurile nationale. Scopul acestei manifestări, căreia îi vor urma altele, este nu o pregătire profesională, ci răspândirea jocurilor naţionale de masse. Au debutat absolvenţii ? Constanţa Codrea (Adesgc), Mirică Mihai (Voinţa), Dumitrescu Ioan, Dumitrescu Şipoş Aurica, Elena Ghiţă, Radu Ghifiţă, Preda Gheorghe şi David loan. Concurenţilor li s’a distribuit drept premiu câte o cupă, de către d. Paul Teodorescu directorul OMEC-ului. Au luat cmântul d-nii : prof. Eugenii Micu (directorul Conservatorului Muncitoresc) şi Antor Moisescu (preşedintele secţiei culturale). Prin asemenea manifestări, jocurile naţionale iau o desvoltare tot mai facilitându-se pătrunderea lor in toate inreprinderile din ţară. „Regele orb“ de Carlo Gozzi La Teatrul Muncitoresc va intra in curând în repetiţii capodopera literaturii italiene. ..Regele orb“ de Carlo Gozzi. Direcţia de scenă dinţată tânărului regigordrescu-Toscani. In primele zile ale lunei Noembrie ntră în repetiţie, pe scen ciclul de conferinţe documentare, „Marile figuri ale teatrului românesc“, Duminică 3 Noembrie a. c. va __ .. . . ._ , conferenţia d. V. Maximilian despre Ana Naţionawth, piesa „Cântec de gtefan juvani ceei mai mare comic, inimă albastră“ de Mari Iorga, după Mate Mitlor în direcţia de scenă a avionului. Piesa este o stampă a vechiului Bucureşti acţiunea petrecându-se în vremea domniie lui Vodă Caragea. In partea a doua a programului se va reprezenta prima scenă, din actul I, din „scrisoare pierdută“ şi o scenă din „Voevodul Ţiganilor“, îşi vor da concursul d-lui G- Baldovin, Şerban Heiban, C. Morţun, G. Frangu, etc. Un conservator tre muîîcă şi artă dramalisă la Brăila im în urma aprobării MteS*l*eu«MA Artelor. re va deschide la 1 Noembrie a. c. tn localul şcoalei primare de băeţi N*. 1 din Str. Cost.I. Berlescu (Sf. Nicolae)- imn Conservator de muzica care va avea secţii de : vioară, violoncel, pian şi dij au introdus fiecare câte o verse alte instumente, canto, şi artă dramatică. Direcţia Conservatorului s-a încredinţat d-lui profesor Ion turcescu, compozitor. „Norocul noapte“ vine peste D-na Tontei Cocea yi d. G. J Direcţia Generală a Teatrelor pre- Demo-j găteşte un eveniment, artistic de cea plan- mai mare însemnătate. gere la Direcţia Generală a Teatrelor. La propunerile făcute de Institutul Nouă vedete ale Teatrului idiş joacă In prezent la București „DORFS JUNG«, PIESA DE DESCHIDERE A MODEI COMPANII DE TEATRU. — UN SPECTACOL PUS IN SCENA DE UNUL DIN ELEVII LUI REINHARDT. — O RAITA PRIN CULISELE CELUI MAI MODEST TEATRU DIN CAPITALA companii de teatru iifl Ier Ansambl“ — sau IKA. Ildischer Krist mai pe scurtţ Nouă vedete ewrr’cne Dacă intri în Studio — sl . de jos a ,,Baraceumului — şi te „;i; ue scenă, te ruprinde mirarea şi te întrebi fără să vin: cine joacă aici? O trupă de liceeni amatori sau copii de şcoală primară? Scena are abia câţiva metri, iar ,,adâncdme* mai deloc. Şi, totuşi, decorul vrea să reprezinte un tablou dintr'uj» ţinut locuit de pescari: interiorul unei case in dreapta, o cârciumă In stănga — iar în fund apa pe malurile căreia trăeac eroii piesei. Dar „decorul“ e atât de îngrămădit, că abia după câteva clipe ( după ce tn prealabil ai citi programul poţi să-ţi dai seama despre ce e vorba. Urcând pe scena micuţă şi traversând-o... aproape dintr-un singur pas, po ţi coborî pe o scăricică, în spatele decorurilor, unde. unt ..caninele“ întuneric beenă Eşti buimăcit. Parcă nu mai ştii,unde te afli, inline, auzi nişte glasuri. Din întâmplare, o uşă se deschide — nu era bine prinsă în clanţa defectă — şi se face chiar puţină lumină pe culoarul îngust dintre scenă şi cabine. Acuma îţi explici coee era atât intuneric: ,,cabinele“ — căci, totui, cabine trebue să le zici — au geamurile sparte şi în locul lor au fost pune, uneia peste altele, la întmplare, cartoane şi scânduri... Dai bunăseara şi ţi se răspunde la fsl Eşti destul de mirat. într'un teatru „Idiş" toată lumea vorbeşte perfect româneşte. Dealtfel nu trece mult şi, când Maurice Sekler, interpret principal director de scenă al piesei, e umil di puţinii elevi ai lui Reinhardt care au trecut pe la noi. Aceasta e dealtfel şi deosebirea dintre IKA — care e o asociaţie exclusiv tort,trată, formată numai din actori de carieră — şi IKUF, care e o societate culturală şi a cărei echipă de teatru o fon discuţia se încheagă, poţi auzi de maimată, aproape numai din amatori multe ori propoziţia asta. ..Dealtfel noi* 5#Wen, Dinamy Hmvis, Ghiut Tefner, Glukman Liuba Maiden, Rinzter, Popliper, Goldinger — sunt, cu toţii, fostele capete de efiş ale marilor teatre evreeşti din capitalele Europă. Celebrităţi pt. care soarta nemiloasă ies aruncat în mizeria cea mai crâncenă şi care, scăpate de ea, se întorc din nou spre scenă — chiar daci această scenă suntem Români... Născută »i crescuţi aici... De aceia ne-am întors“... O scândură lată, un fel de poliţă ţărănească, se află In fundul cabinei. In faţa ei, mai multe scaune vechi, unele cu picioarele rupte. Actori şi actriţe, în majoritate bătrâni, stau pe scaune, In picioare sau aşezaţi în faţa poliţei de care am pomenit. Unul singur se machiază, In faţa unei bucăţi de oglindă ■— un colt dintr‘01 e cea a micului teatru Studio Bara »A^'tLSSTSS.'&Al*»-. «-«■» *■« m-vm 11- »• garete din Polonia, Austria, Ungaria etc., ei au fondat aci, împreună cu alti artiști evrei, cum e de pildă maestrul Schwartzman, fostul dirijor al lui Leonard, — un colectiv artistic, pe baze dt asociaţie foarte progresiste, fără să ceară sau să primească sprijinul cuîHm.le miri aproape cum se face eft a. ceşti mari actori ai Evreilor sunt lăsaţi să trăiască aşa cum trăesc şi •— mec ules aceasta — «s joace tn condiţiile in care joacă. Se pune în mod firesc întrebarea dacă populaţia evreiască din România nu e în stare să întreţină cel puţin această singură trupă de actori evrei profesionişti — ajutând-o, prin prezenţa ei în sala ,BaraŞeum”, să realizeze Incmurile de Inaltă ţinută artistică, de care aceşti actori pasionaţi n’au încetat să vorbească tot timpul cât i-am vizitat... poţi reţine să întrebi cum de-a ajuns bine dealtfel- Asta te face să te gâaaici... E singura „oglindă“ din toată cădeşti, fără să vrei, la cabinele luxoase da la teatrele din centru. Teatre la care toalete« tind singure actriţe pot costa — şi au costat chiar — până la şasezeci milioane. In vreme ce înjghebarea teatrală IKA a cheltuit cu totul pentru întreaga montare, achiziţie a sălii, costume, etc. ridicol« sumă de... cinci milioane lei!.. Constituiţi într'uncolectiv", ce« douăzeci de oameni care joacă Dorfsiung, piesa murieală a lui Kobrin, sunt un exemplu de modestie şi răbdare menească. Sunt îmbrăcaţi mai mult decât modest şi se mulţumesc cu mai mul decât puţin. Deşi sunt cu toţii vedete ale teatrului european de idiş şi ani tiearindul au susţinut, fiecare i parte, afişul unei companii teatrale — din Villa, I ondra, Paris, Viena, Anvers sau Budapesta, — azi joacă la un loc, într'o sală mică, P*riferică, in condiţii aproape ma/ere. Dar se arată destul de mulţumiţi şi aşa. Pentrucă au îndurat prea mult în ultimii ani, ca să mai poată fi preten-tată/ pe Warter, g ce/ rare Se ma. cinară :r, ;«fa ciobului de oglindă. F. hat tun și are patruzeci de. ani de teat'n De un sfert de veac e. membru al Sindicatului de Artiști din România Pe timpuri a jucat In teatre mari, la Londra, Paris, Viena Anvers, etc., — fiind un ,,cap de afil’ dintre cele mai valoroase. Astăzi interpretează rolul unui simplu pescar din „Dorfsjung" , spune singur râzând: — Azi joc pentru glorie! Când o vezi spunând asta fără amărăciune şi machiindu-se în faţa unei rămtrie de oglindă — te uimeşte cât optimism şi tinereţe mai poate fi chiar ji într’un om de Şasezeci de ani, după ani întregi de lagăr. Toţi nouă sunt dealfel la fel de optimişti. Cu toate că se află întro cabină, ca aceasta, ei vorbesc necontenit de „civită înaltă", de teatru bun... — tot de as crud de care rareori auzi vorbindu-se îi alte cabine, luxoase, ale teatrelor ba ■ureţtene•ţtoşi, el vin, Internare din Aistria, etc. cu toţii, din lagărele de polonia, Austria, Trans Ion Nicola Teatrul Muncitoresc C.Fr. anunţă un program senzaţional OPERA ROMANA $1 TEATRUL NAŢIONAL SCENA DE LA GIULEŞTI Teatrul Muncitoresc C.F.R deschis de curând, sub cele mai bune auspicii, cu spectacolul de largă semnificaţie socială „Clocot“ de d. Russu Şirianu, spectacol care a Întrunit elogiile criticii îşi urmează drumul cu forţe întărite. In realizarea programului anunţat la deschiderea stagiunii de d. Sergiu Dumitrescu, conducătorul artistic al Teatrului, va avea loc astă seara orele 7 seara premiera faimoasei comedii a lui Gogol „REVIZORUL“. Direcţia de scenă a acestui spectacol a fost încredinţată apreciatului regizor Ivan Dubrovin, care a înscenat la Teatrul Comedia piesa ,,Furtuna“, de Ostrovsky In distribuţia piesei se află valoroşii a fost more- actori: Nataşa Alexandra şi Ovid Bră-N Atexandescu. Rolul lui Ivan Hlestapov, va fi interpretat în câteva spectacole de d- Sergiu Dumitrescu, care a a mai jucat cu PE câţiva ani în urmi, pe scena Teatrului Ligii culturale, urmând ca în spectacolele viitoare acest rol să prilejuiască valorificarea unui tânăr actor, în care se pun mari speranţe: D. Tiberiu,Si-« mionescu. Alte roluri importante vor fi jucate de d-nii D'nui Macedonsky, Nicolae, Popescu Arsene Popovici Gavril Tănase, Vasiliu, Catschi I. Niculescu, etc. şi d-rele Gioa Petrin», Xenia Eminovici Teodora Nicuta (este va dubla pe d-na Nataşa Alexandra) Elvira Ionascu-Stratiţat etc. Dar In programul Teatrului Muncitoresc C.F.R. se anunţă şi participam ansamblului Operei Române care va relua în curând spectacolele primite cu atât entuziasm de muncitori — şi a ansamblului Teatrului Naţional, care va reprezenta pe scena din Giulești — câteva din cele mai bune spectacole din repertoriul său. | t Olin VESTE SENZATIONALA: lorico teatral francei In Ranania impresarul wihmi. Organizatorulî Jean Marchat, directorul Teatrului „Mathurius“ a. Ia b , •B“ JR. • și al Teatrului de comedie din Paris.— Ce artişti vor juca — rit ile dna» Tarnte T n , T * Cocea și d. G. Derne» 1 RepertOflU — sau în sala Operii Române. Odată cu propunerea sa, d. Jean Marchat — care e în acelag timpul un înzestrat actor de comedie _la un număr de ÎS de comedii clasice şi moderne, din es are literatura dramatică franceză mai bun. Astfel, au fost menţionate piese de Moliere, Musset Garaldy, Faydeau, Anouille Robert de Flers, C. A. de Caillanett, Passeur, Claudel, Girondeaux. M. Pagnicl Marie pas s»-I joace yi din ears Direcţia Ge. , Balacron, Achard. André Obey, Edomerală a Teatrelor va alege piesele es j ^ Bourdet, Renard, Nereaux si Radme, dând indicaţiile cerute de d. J«an curo $1 repertoriul pe care ar fi dis-' Louise, VMiers et PhUippe, Erlange, Marchat, directorul Teatrului Mathu- ” ‘ ‘ * “ — “ “ ritte yl aî TeateuDui francez de Oomodie dirt Parts. D. J. Marchat s’a interesat prin Institutul Francez din Bucureşti de ce posibilităţi ar fi pentru organizarea unui turneu cu trupa sa în Capitala României D-sa a cerut să i se dea detalii tehnice asupra teatrelor din Capitală unde trupa Teatrului Francul de Comedie din Paris ar putea juca timp de 16 zie între aţii 3« Aprote teii, — singura perioada când e disponibil pentru acest turneu. In afară de capacitatea sălii d. Mareliat s’a ini....rat sile iLme.^-Laiite diferitelor scene te teatrelor bu.ureșter.c, cum și de utilajul ce-1 au. In această privință se dă ca sigur că spectacolele franceze vor aveape j * va crede de cuviinţă. Lista actorilor cuprinde nu mai puțin decât douăzeci de nume, între care zece actrițe: Méphire Alfa, Sophie Deamaret, Yolande Laffond, Marian Delfoo, Lisele Chambard, Jacqueline Dumoncem*, M. L. Godért, Rente Albany, Elisabetle Hander yi Héléne Daesouviey. Actorii, S- au măras doispreraece ani Crunte pe organizatorul terfileului, Jean Marchat, Paul Cambo — sau unul din alţi doi: George Marchal şi Jean Desauly, — .Ta.?, ques Frr'KOi* Antoine Fleury, Pierre Maquier, Henry I.aby Jean Paul Moutlnot, Marc Cassot, Renaud Mary şi Lucian Până în prezent a rămas hotărât şi se reprezinte următoarele piese: „LE MISANTHROPE“ de Moiíére, „LES CAPRICES DE MARIANNE“ de Müsset, yi „SI JE VOULAIS** de Feydeau, „LE RENDEZ- VOUS“ de Seuli# de Attouflle, „JAZ“ de Pagnol, „DOMIUS" Ai A chord, „VH5NT DE PARAITRE" de Ed. Bourdst yi „ANTTs. GÖNNE“ de Ammffls. Rămâne un merit de nediscur.st al Institutului Franc»? d n R’to’ireşti şi a! Direcţiei generale a Teatrelor, erala de ?. realiza acest turneu, care va fi evenimentul artistic cel mai •«•mă dte pPbB&vw» ce la care arată că impresarul M. Ghl- j Francez din Bucureşti Direcţiiumei Ge- a prezentat lista personalului artistic dienes cu le datorează bani Încă dinneralea Teatrelor, conducătorii aces- pe care i-ar putea deplasa la Bucutangpul turneului cu „Femeia şi Paeta din urmă «1 răspuns imediat, ieşit în primăvara anului 1947, prefaţa« Deasegneoii au mai introdus gere împotriva aceatui impresar d-nii Paul Adrian şi W. Steinba cff, îi calitate de reprezentanţi al societăţii de publicitate „Victory“. Cei doi arată că Vau finanţat pe d. M. Ghidionescu înainte de plecarea in turneu cu „Ion al Vădanei** ul „Femela y Paiaţa, dându-i suma de lei 17.500.000, din care nu le-a restituit decât 6.933.942 mmm !