Realitatea Ilustrata, 1943 (Anul 17, nr. 830-881)

1943-01-01 / nr. 830

I­n cursul veacului trecut, tehnica a transfor­mat fața lumii. Mașina cu aburi și motorul cu explozie au dat veacului o înfățișare inedită Veacul nostru este, la rândul său, transfigu­rat datorită progreselor realizate in domeniul electricității și al chimiei. Chimia, mai ales, și-a luat însărcinarea de a înlocui materiile prime de care întreaga omenire duce lipsă în timp de războiu, prin fabricarea în masă a u­­nor mari cantități de corpuri sintetice. C. H. O. N. iată formula magică înglobând cele patru elemente ce se găsesc împreunate sau separat în aproape toate materiile prime ale planetei! Aceste patru elemente chimice formează împreună familia albuminoidelor, baza vieții noastre, însuși corpul nostru își extrage forțele din aceste patru elemente primordiale. Chimistul se servește de ele pentru a fabrica pe cale de sinteză cele mai nece­sare materii pentru continuarea războiului. Spre a vă da seama de importanța celor patru cor­puri chimice trebue să spunem că hidrogenul și car­bonul se află în petrol, că hidrogenul și oxigenul torm­ează apa, că oxigenul și azotul formează aerul și atmosfera ce ne facilitează viața. Privind reali­zările chimiei suntem uimiți de marele număr de materii fabricate pe cale artificială în laborator Cu prilejul unei expoziții de mode într’un oraș din Italia, s’a putut vedea o femei îmbrăcată din cap pusl­ fi picioare din materii artificiale. Toate vest­mintele purtate de această tânără persoană erau sin­tetice. Pălăria era confecționată din celofan, rochia și ciorapii din nylon, poșeta dintr’o piele artificială iar pantofii dintr'o imitație de piele Ar­ .crocodil. Frumoasa femee purta o brățară dintr’o imitație de jad și un colier dintr’o imitație de fildeș. Mânerul umbrelei era confecționat­­ dintr’o rășină artificială, iar parfumul degajat era și el de origină chimică. Culorile întregului ansamblu vestimentar erau de a­­semenea o creație a laboratorului. Nimic, la această femee ultra-elegantă nu era natural; manechinul nu purta nici lână, nici pânză, nici mătasă, nici bum­bac, nici fildeș, nici jad și nici piele... In afară de fermecătoarea femee care era într’adevăr veritabilă, adică din carne și oase, nimic nu era natural. Cuceririle chimiei to­nice prezentate sub aspectul plăcut al unei femei bine îmbrăcată, au produs un efort extraordinar asupra publicului profan în ches­tiuni de știință pură. In realitate, manechinul, sau mai bine zis, îmbrăcă­­m­­intea lui era un simbol al revoluției care s-a ex­tins pe întreaga față a pământului, modificând pro­fund economia planetei noastre. Revoluția aceasta a fost făptuită de oamenii de laborator care au reușit să confecționeze pe cale chimică materiile cele mai diferite, dar în acelaș timp la fel de necesare vieții noastre coti­­diane. > înainte de actualul conflict vasele moderne de transport răspândeau aceleași materii pri­me ca și acelea pe care le difuzau cu veacuri înainte vasele cu pânze. Vapoarele de trans­port le aducea mătasea din China și din A­­sia Orientală, salpetrul din Chili, fildeșul din Africa. F­ânitori ai țărilor bogate în materii prime, dictau prețul mărfurilor lor și conduceau războiul econom . Chimia a a­bolit monopolul materiilor prime și a desfi­ințat privilejul anumitor țări bine înzestrate din acest punct de vedere. Intr’adevăr, în ul­tima vreme, numeroase materii obținute pe cale sintetică s’au dovedit a fi mai bune decât cele naturale! Iată câteva exemple: mătasea artificială este mai rezistentă decât cea natu­rală, ingr­­ămintele chimice sunt mai bune pentru agricultură decât cele sintetice. In ace­laș timp alte materii sintetice prezintă deza­vantaje față de produsele naturale pe care vor să le înlocuiască, petrolul sintetic și cauciu­cul sintetic sunt mai scumpe decât produsele naturale. Dar costul ridicat al acestor produse nu în­seamnă că efectul blocadei engleze asupra continentului nu a fost de multă vreme anulat, datorită marilor­­ progrese realizate în dome­niul chimiei tehnice și in acela al industriei legate de aceasta. La începutul primului războiu­ mondial, Sta­tele Unite nu aveau pe teritoriul lor niciun fel de industrie chimică. Americanii importau din Germania toate produsele chimice de care­ a­­veau nevoe. Forțați de războiu, americanii au fost nevoiți să organizeze și ei o industrie chimică pentru a se putea dispensa, în caz de ostilități, de furniturile germane Acelaș lucru l-au făcut și statele europene, care înainte de actualul conflict erau clienții cei mai impor­tanți ai țărilor textiliere. Australia și Anglia. De la începutul actualului conflict, Italia și Ger­mania au realizat progrese direct uluitoare in domeniul textilelor artificiale. Se știe de asemenea că in cursul războiului trecut Germania a putut conduî timp de patru ani ofensivita­te victorioase pe toate fron­turile, datorită faptului că chirpiști ei au reușit să utilizeze azotul atmosferic pentru sinteza corpilor a­­zotici. În afară de îmbrăcămintea noastră care se poate obține pe cale chimică, trebue să amintim că industria chi­mică contimporană a reușit să fabrice până și vitamine sintetice, în afară de o infinitate de materii plastice cu cele mai variate întrebuințări. Cea mai veche din aceste materii este celuloidul inventat în anul 1868. Să amintim că acest corp chimic este fabricat dintr-un amestec de fulmiceton și camfor. Serviciile de masă, receptoarele telefonice, bastoanele, pieptenii, bijute­riile, volanurile de automobil, aparatele de radio, anu­mite părți ale avioanelor, paharele incasabile, sunt fa­bricate astăzi din materii plastice obținute pe cale de laborator prin comprimarea unor rășini arti­ficiale. Aceste obiecte sunt atât de utilizate încât ele ne fac să înțelegem mai bine decât orice apologie a științei cât de mare este revoluția înfăpuitâ sub privirea noas­tră de chimia tehnică și industrială. CHIMIA LUMEA Un motor construit în int ♦regime din sticla Bandaj din celofan preconizat in Italia pentru protecția cio­rapilor No. 83 4 4

Next