Renaşterea Bănăţeană, februarie 2002 (Anul 14, nr. 3649-3672)

2002-02-04 / nr. 3651

Social Fata ca un singur... cusur! • Are prea multe premii Firea, asta îl distinge, între altele, pe un om de altul. Posacul străbate viața retras în propria ca­rapace și numai el știe cum vede lumea, și din asta pierde că nici­odată nu ajunge să comunice, iar cu timpul, de atâta tăcere, devine puțin ursuz, și tăcerea asta de care nu se poate despărți, că așa îi e firea, începe să și-o audă cum numai el știe. Omul deschis, cu măsura în­tâmplării ce-o aduce clipa, ziua, anul, e mult mai eliberat de angoase și pentru el până și tristețea,­cea care vine firesc, din ale vieții amă­nunte, trece mult mai ușor peste moment, în ambele situații e un risc. Posacul este izolat de ceilalți, iar optimistul poate fi luat, la un moment dat, de cei care speculează până și firea omului, mai la su­prafața trăirilor. Oana, fata din fotografie, este o elevă de la școala din Izvin, a ajuns în clasa a opta, și are o fire deschisă. E un spirit treaz, cu o bună măsură a întâmplărilor din propriul univers, este parcă prea limpede pentru anii ei, și din starea asta poate să-i vină un plus de mirare. Și la vârsta ei mirarea generează întrebări care, luate în seamă, aduc un plus de frământare. Ființa aceasta este și pură și tocmai bună de dat exemplu pentru luciditate, temeinicie și un bun model de om care comunică, apropiindu-și lumea, atât cât, deocamdată, o pricepe. Dar are și fata asta un cusur: de opt ani la numai premiul întâi, în tagma elevilor, dedați la mirajul existenței mai libertine, ea poate fi catalogată, pentru mulțimea de note de zece, cum numai școlarii știu s-o facă. Așa pățesc toți care luptă în linia întâi, indiferent de vârstă. Și ea este doar la începutul frontului existențial. Știe și asta, nu o deranjează. Stă la bunici, în sat, deși ar fi putut să învețe la oricare, școală din Timișoara, că are toate condițiile. Notele ei vin firesc, nu lasă de înțeles că le trece,­­ cu orgoliu, la performanță. Premiile, multe,îi sunt imbold și mulțumire. La fel ca și vorbele bune, de încu­rajare, ce le merită. Matematica e punctul ei forte și zice: "Am semă­nat cu tata". Despre care aflu că e inginer la Timișoara, unde părinții ei au locuință, dar vin des la Izvin, la propriii părinți și la fiica, Oana, singura, o fire croită după rețeta ce o are doar omul care trăiește, indiferent de vârstă, în înțelegere cu ceea ce se petrece în juru-i. Oana Coteț ar vrea, dar se mai gândește, că are timp, să se facă profesoară. De matematică, desigur, că ea seamănă cu tata. D­UMITR­U OPRIȘOR Foto: R.MOSER 4 februarie 2002 Renașterea «BĂNĂȚEANĂ P­reocuparea primarului orașului Făget, dl Dorel Covaci, pentru ajutorarea oamenilor este cunoscută. Când am intrat la dumnealui în birou, vorbea la telefon cu primarul comunei Tomești, solicitându-i un trasport de lemne pentru spitalul orășenesc. După discuția cu omologul său, mi-a zis, un pic supărat: „Din toamnă am asigurat necesarul de lemne pentru încălzirea școlilor sau altor instituții și nu pot înțelege cum un administrator poate lăsa pe ultima zi o asemenea problemă, cum este și căldura". La intervenția primarului din Făget, în ziua aceea a fost rezolvată Fănet Sărăcia va fi verificată de domnul primar aprovizionarea cu lemne a spitalului. O altă acțiune, cu caracter perma­nent, de data asta din domeniul protecției sociale, este asigurarea unei mese gratuite pentru 78 de copii. Acum, în actualitate, este venitul minim garantat. La Primăria Orașului Făget au fost depuse circa 300 de cereri, în legătură cu acest aspect, primarul Făgetului mi-a declarat: „De la început vreau să precizez că nici un om, care are cu adevărat nevoie, nu va rămâne fără acesta, dar nici nu voi aproba, formal, acordarea lui. Vreau să verific, personal, totul, să discut cu fiecare solicitant în parte, să aflu ce greutăți are, cum trăiește și cum s-a descurcat până acum. Acolo unde am să constat existența unei stări materiale bune, adică respectivul deține televizor color, telefon celular, aparatură electro-casnică, într-un cuvânt, un stan­dard de viață pe care alții, salariați fiind, nu îl au, iar acesta cere venitul minim garantat, nu îl va primi, chiar dacă din acte va rezulta că nu are nici un venit." în această perioadă, funcționarii publici din cadrul sectorului social al Primăriei Făget au început verificarea cererilor, urmând ca primarul să finalizeze, cum s-a angajat, personal, fiecare dosar, în opinia dlui Dorel Covaci, singura soluție viabilă pentru diminuarea sărăciei este crearea, urgentă, de locuri de muncă, sperându-se ca 650 de persoane, acum fără serviciu, să iasă din impas, chiar în acest an. CONSTANTIN BASARAB Găvojdia - Criciova „Război" ... pentru un hotar prafață și, în primul rând, oamenii vor să rămână cu pământul la pri­măria de care aparțin. Am fost și eu la Prefectura Timiș, la Consiliul Județean Timiș și mi s-a spus că lucrurile să le rezolvăm­ între noi, primăriile. Și ar fi foarte simplu ca, printr-un protocol, să fie trans­ferată suprafața în cauză, de la Gă­vojdia la noi." Primarul comunei Criciova ne-a mai precizat că ur­mează să dea în judecată Primăria Găvojdia. Un hotar nu poate fi mutat dintr-un loc în altul după cum vrem noi"-afirmă primarul comunei Găvojdia, dl Dănuț Tom­a Stoica „ Hotarul legal este cel vechi, așa că vom da în judecată Primăria Găvojdia"- declară primarul comunei Criciova, dl loan Viorel Petrovici In urmă cu circa doi ani, între primăriile comunelor Găvojdia și Criciova s-a declanșat un conflict dur, fiecare „mutând" hotarul către comuna vecină, în discuție fiind revendicarea a circa 150 de hec­tare de teren arabil. La vremea res­pectivă, s-au ivit destule încurcături în legătură cu acest aspect, despre care am scris în paginile cotidianului nostru. Am revenit asupra subiec­tului, pentru a vedea, cum a evoluat situația. „Suntem blocați la acordarea titlurilor de proprietate" Primarul comunei Găvojdia, dl Tom­a Dănuț Stoica, este de pă­rere că între cele două comune nu ar fi nici un conflict. După opinia dumnealui, hotarul este acolo unde trebuie să fie, adică suprafața de teren în cauză aparține comunei Găvojdia; în acest caz, adeverințele de proprietate eliberate de Primăria Criciova la Legea 18, pentru cele circa 150 de ha, ar fi ilegale. Pentru intrarea în legalitate, aceste ade­verințe ar trebui transferate, de la Primăria Criciova la Primăria Găvojdia. în legătură cu acest as­pect, dl primar Dănuț Stoica ne-a declarat: „Cei din comuna vecină se încăpățânează și nu efectuează transferul de acte, de la ei la noi. Din această cauză nu putem face nimic pentru întocmirea și elibe­rarea titlurilor de proprietate, titluri care au la bază tocmai adeverințele eliberate de Primăria Criciova. Am apelat și la Prefectura județului Timiș și există o recomandare în acest sens, adică să fie efectuat transferul de acte". Prin urmare, la Primăria Găvoj­dia lucrurile sunt clare, nu există nici un conflict, dar nici nu s-a schimbat nimic în ultimii doi ani, pentru cei circa 30 de săteni din Criciova, care au adeverințele de proprietate eliberate de o primărie, pe pământul altei comune. „Noi, primăria, vom da în judecată primăria!" La Primăria Criciova „apele" nu sunt atât de liniștite ca la Găvojdia. Aici, oamenii, pe bună dreptate, sunt tot mai agitați din cauza tergiversării rezolvării situației, cu efect în întâr­zierea eliberării titlurilor de proprie­tate. Categoric, pe un ton vehement, primarul comunei Criciova, dl Ioan Viorel Petrovici, ne-a declarat: „Gă­selnița cu noul hotar provine dintr-un abuz din vremea comunis­mului, când un CAP a trecut, cu tot cu pământ, de la Criciova la Gă­vojdia; în fapt, hotarul legal este cel vechi, după care suprafața în cauză, de circa 150 de ha, aparține comunei noastre. De la noi au fost eliberate adeverințele de proprietate, noi am întocmit actele necesare primirii subvenției de un milion de lei pentru fiecare hectar lucrat pe această su­ PSD-iștii se ceartă și sătenilor li se ridică tensiunea Fără să dăm nici un fel de co­­notație politică, nu pentru să credem că trecerea primarului Dănuț Tom­a Stoica de la CDR la partidul de guvernământ s-a petrecut din pură convingere, deși domnul primar așa afirmă. Ar mai fi fost și ceva inte­rese la mijloc, poate chiar, printre altele, și obținerea de sprijin pentru ca suprafața de teren revendicată de Primăria din Criciova, ca primar PSD-ist, să rămână la comuna Gă­vojdia. Rămâne de neînțeles faptul cum, după atâta amar de vreme, factorii de putere din teritoriu nu au găsit argumentele pentru înțe­legerea între cei doi primari PSD-iști. Și pentru că nici unul din ei nu cedează, sătenilor le crește tensiunea când aduci vorba despre pământul de la hotarul dintre Găvojdia și Criciova. CONSTANTIN BASARAB Foto R. MOSER 6

Next