Revista 22, iulie-decembrie 1993 (Anul 4, nr. 25-51)

1993-07-01 / nr. 25

Cu amărăciune în suflet, am citit în “22” nr. 20 și 21/1993, scrisorile d-lor Mihai Tîrnoveanu și Orlando Balaș. Spun cu amărăciune, pentru că, o dată mai mult, realizez lipsa de grijă și de interes cu care este tratat tineretul nostru de cei ce fac politică azi, în România. Vă trimit alăturat­­ un strigăt din inimă­­, o scrisoare deschisă, adresată acestora. Scrisoare deschisă adresată celor care fac “politică” Am tot respectul și înțelegerea - în principiu - pentru idealul ecologiștilor. Sunt cu totul alături de ei cînd se bat pentru salvarea arborilor, a balenelor și a tot ce este ființă animală sau vegetală pe pămînt. Șarpele îndoielii mă mușcă însă, atunci, cînd animalele sub masca ecologiei, fac politică. Este foarte bine să existe adevărați ecologiști - de altfel, cred, că orice om de bun simț este ecologist — și este foarte bine să ne preocupe salvarea na­turii, dar mă întreb de ce nimeni nu se preocupă de salvarea tineretului, viața pămîntului de mîine! Ce fac oamenii politici în țara noas­tră ca să protejeze tineretul, să-l ajute să crească drept și falnic ca stejarii pro­­de ecologiști? Tineretul, viața țării de mîine, care este - prin forța firii - generos, ușor influențabil, este ușor de recuperat de mișcările negurii și a extremismului. în România, “puterea” a recurs la o abilă­ naivă manevră propunîndu-l pe Michael Jackson, pentru premiul Nobel. Oamenii cu capul pe umeri au socotit manevra puerilă, dar tineretul -fanii lui M. Jackson - au fost cîștigați. Acesta fiind doar un exemplu minor, în opoziție nimeni nu a întreprins nici o acțiune, pentru atragerea ti­neretului, pe calea reeducării morale, a cunoașterii adevăratelor valori ale nea­mului românesc, a adevăratei noastre istorii. Este foarte frumos să admiri florile, iepurașii și să asculți cîntecele lui M. Jackson - propus pentru premiul Nobel -, dar unde este FAMILIA, PATRIA, CULTURA ??? Oamenii politici, indiferent de sensibilitate, ar trebui să nu uite că: “cine seamănă astăzi vînt, mîine va culege furtună”. După 45 de ani de spălare a cre­ierului, oare nu mai avem memorie? Să fi spălat ploaia lacrimile lor, memoria unui întreg popor? Să fie blestemați Cei ce pescuiesc în apele tulburi și ispitesc sufletele tineretului nostru. Să fie blestemați cei ce îi astupă cărarea spre adevăr cu buruieni! Cu ochii mari deschiși, să vedem primejdia! Păcatele noastre de azi, copiii noștri, nu ni le vor ierta mîine! După 45 de ani, am dărîmat statuile de gelatină. Ce punem în loc?? Să clădim tineri, înveșmântați în armuri de dragoste și credinței GEORGE PÂRJOL Paris Ceea ce vă scriu mai jos, nu se vrea a fi un articol, nu reflexii, nu o nouă ana­liză a lucrurilor din țară, ci niște gînduri care mi-au venit, citind articolul d-lui Adrian Marino partea a II-a. Nu citesc de prea mult timp revista “22” dar am constatat efortul pe care-l faceți pentru a vă ține pe centru, pentru a nu folosi un limbaj de scandal, ci unul al omului de pe stradă cu mult bun-simț, cu răbdare și cu nădejdea că în timp se vor găsi oameni cu soluții care să ne scoată din impasul în care ne găsim. Toate articolele de analiză a in­fluențelor care se mai resimt în sufletul nostru, venite din perioada ‘45-’89, sunt bune. Analizele situațiilor existente economice, financiare, politice, sociale (studenți, mineri, muncitori - cu un cuvînt sindicate­­) sunt bune. Dar! Apare un dar! Dar toate se opresc aici... Și acum iată ce vreau să vă spun. Care a fost baza miracolului german după al doilea război mondial? A fost planul Marschal. Care a fost baza miracolului ja­ponez? Ajutorul american. Care a fost baza miracolului sud-co­­reean? Ajutorul american. De ce aveau interese deosebite! Noi românii putem astăzi aștepta să mai vină americanii? Cred că nu! N-au interese majore de nici un fel! Ce ar fi de făcut? Ce ar trebui să facă Opoziția în situația aceasta? Să aștepte ca electoratul să le dea puterea pe tavă? Nu! V-aș sugera să încercați o masă rotundă la dvs. la GDS cu toți cei ce declară că vor binele poporului (o să spuneți că v-ar trebui Sala Polivalentă). Dar aceia care au putere financiară. Au nevoie de televiziune? Să-și facă. Să pună mînă de la mînă și să demon­streze poporului că-i vor binele punînd umărul la relansarea economică. Domnii politicieni ar trebui să știe că cine are puterea economică în mînă­­ are de fapt puterea. Cîți oameni cu putere financiară nu se găsesc în țară și peste hotare dintre români, care ar putea să ajute?? De ce nu se uită la statul Israel? Toți evreii din lume îi susțin și la început zeci de mii, apoi sute de mii, acum cîteva milioane țin piept sutelor de milioane de mahomedani și nu le este frică. N-am fost prea coerent în cele scrise, dar cred că ideea mea poate fi înțeleasă. Dacă veți crede că merită o analiză a colectivului dvs. (și nu aruncată la coș) aș vrea să știu și eu opinia “filosofică” a dumnealor. Vă rog să-mi iertați scrisul, greșelile ortografice și de exprimare. Vă doresc tot binele de care aveți nevoie. I. LASCĂR Iași Am reluat articolele despre cazul L. Pintilie și m-am gîndit să vă scriu cîteva reflexii, cred eu, de ordin moral și spiritual, pe marginea lui. Nu știu de ce dl. Pintilie este atît de afectat referitor la afirmațiile lui P. Goma, din moment ce domnia sa ne dezvăluie momente din viață în care a fost nevoit să accepte “curtea” pe care i-a făcut-o securitatea. Eu personal știu că dacă ai fost om integru “jocul” lor s-a sfărîmat ca de un perete. Cinste lui. Dar mi se pare lipsită de morală afirmația că nu le-a acceptat avansurile din principii morale, ci doar din orgoliu. Că dumneavoastră i-ați zgîndărit puțin acel orgoliu prin niște afirmații cam ambigue, este altă mîncare de pește. Probabil că admirîndu-l (eu de asemenea și mulți alții) pe dl. Pintilie și, mai probabil, respectîndu-l mai mult pe Paul Goma, ați încercat să împăcați și pe unul și pe celălalt. Atunci nu văd de ce dl. Pintilie se simte atît de ofensat!? Putea să meargă la Paris să-l ia de gît pe dl. P. Goma sau să-i ceară satisfacție în orice alt mod, nu să facă atîta zarvă în presă, de nu mai știu bieții flămînzi de democrație ce să creadă, sau de-a cui parte să se situeze. Sau mai trîntește și dl. Paler un articol, în care el însuși revoltat, nu spune nimic, ca de altfel în aproape toate lungile lui prelegeri. (...) Dl. Goma nu a acceptat starea de lucruri actuală de la noi și a afirmat sus și tare că pe el nu-i împiedică nimic să-i înjure în continuare și, să fim drepți, prea puțin din extraordinara lui suferinză morală și fizică din disidență a răzbit pînă în conștiințele demo­craților de azi. Cu ce inimă asist eu (și mulți alții) la o astfel de polemică (răbufnire de orgoliu) dacă știu că suferința și dreptatea e mereu îngropată, iar fără­delegea și minciuna (actuală) este la loc de frunte? FLORIN TURCU Blaj­ tejati ! Tui Numai 450 lei pe trimestru costă abonamentele cu jumătate de preț oferite de revista“22” pentru PENSIONARI, CADRE DIDACTICE, ELEVI, STUDENȚI, FOȘTI DEȚINUȚI POLITICI, VETERANI DE RĂZBOI. sa:Cei interesați sînt rugați să expedieze prin mandat poștal suma de 450 lei pe adre­Revista “22” cont 45103532. BCR Filiala sector 1. Str. Londra nr. 10. București. Totodată, cei interesați sînt rugați să trimită adeverințele corespunzătoare (talon de pensie, adeverințe de la școală etc.) pe adresa: Revista “22” Calea Victoriei 120. sector 1. București, cu specificarea pentru Serviciul de Difuzare. Adeverințele pentru abonamentele cu jumătate de preț sînt valabile pentru un an de zile. Abonamentele la jumătate de preț pentru aceste categorii de cititori sînt sponsorizate de INSTITUTUL PENTRU DEMOCRAȚIE ÎN ESTUL EUROPEI. Cei ce nu fac parte din categoriile amintite pot beneficia de reducere dacă contractează abona­­mente lrin intermediul redacției, după cum urmează: • reducere cu 24% (costul abonamentului este de 600 lei pe trimestru) pentru abonamentele cu ridi­care de la sediu (Calea Victoriei 120), ci posibilitatea păstrării exemplarelor; • reducere cu 10% (costul abonamentului este de 700 lei pe trimestru) pentru abonamentele cu expediere prin poștă. CITITORII DIN STRĂINĂTATE se pot abona la revista “22” depunînd costul abonamentului în 4020253231, pentru franci francezi în contur 402025323$ (cu specificația: PENTRU REVISTA “22”) sau trimițînd un cec (reonly order) pe adresa: Revista “22“, Calea Victoriei 120, cod 70170, sector 1, București, România. Costul unui abonament pentru zona europeană este de 72 delri pe an (36 dolari pe 6 luni, 18 dolari pe trimestru) sau echivalentul în orice monedă convertibilă (120 DM anual, 60 DM pentru 6 luni, 30 DM trimestrial, 400 franci francezi anual, 200 franci pentru 6 luni, 100 franci trimestrial). Pentru ceMalte continente, prețul unui abonament este de 90 dolari anual, 40 dolari pe 6 luni, 20 dolari trimestrial. PREȚUL ABONAMENTELOR DEJA CONTRACTATE NU SE MODIFICĂ, INDIFERENT DE SCHIMBĂRILE ULTERIOARE ALE PREȚULUI REVISTEI. [""Abonament 1—I Abonament cu i----1 Abonament cu i----1 ■ cu jumătate 1_1 reducere 24% 1___1 reducere 10% 1___1 de preț (ridicat de la (expediat I redacție) prin poștă­ IEÉI CUPON DE ABONAMENT I Numele .. ........................................ 1 Prenumele ....................................................................... I Ocupația........................................................................... . Adresa: Str..............................................................Nr. . B1.............Șc............E...........Ap............Cod poștal Numere, după cum urmează: din anul 1990 numerele 15, 16, 18, 22, 23, 24, 25, 28, 29, 32, 33, 38, 41, 44, iar din anii 1991 și 1992 - orice număr. Exemplarele vechi vor fi comercializate la prețul de 50 lei/ex. De asemenea, redacția “22’ ține la dispoziția doritorilor “Raportul asupra evenimentelor din 13-15 iunie’ (120 lei) precum și Edițiile speciale: ‘22’ - ’Suspiciune de fraudă’ (50 lei), “Oslobodenie" (30 lei), ui...............sc..............beit............Ap.............upa poștal.................I ■«■/> ^»|UUUUB"ie­w» "«o. Drac (cot r=r»mnn £») .T.i­. “Alianța Civică" " “Forumul Demo­uraș (sat, comuna) ........................................duaeț................. cra.j­ar pentru ieșirea din criză­(40 lei). Ne cerem scuze celor cărora, din lipsă de spațiu, nu li s-au pu­blicat textele trimise la redacție, in limita posibilităților, vom încerca să răspundem personal. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. Țara Durata solicitată Decupați cuponul și trimiteți-l pe adresa redacției: București, Calea­­ Victoriei 120, însoțit de adeverințele sau taloanele corespunzătoare. Veți­­ primi revista în momentul cînd banii expediați prin mandat poștal ajung " în contul nr. 45103532,BCR Filiala sector 1, Str. Londra nr. 10, București. LA SEDIUL­ REDACȚIEI PUTEȚI CUMPĂRĂ DIN STOC: Nr. 25 ________________________1993 1­7 iulie

Next