Revista Economică, iulie-decembrie 1985 (nr. 27-52)
1985-07-05 / nr. 27
У ANUL Tiaxxill} Realizări de in demiterea ESTE un adevăr incontestabil, mărturisit de succesele fără precedent obținute de poporul nostru în toate sferele activității economice, sociale, culturale, faptul că socialismul, schimbînd din temelii sistemul relațiilor sociale și politice, a determinat prefaceri calitative de anvergură istorică nu numai în raport cu vechea orînduire, ci și față de fiecare etapă a dezvoltării și maturizării sale. Parcurgerea, în acest răstimp de istorie nouă, a mai multor etape de evoluție social-economică, afirmarea viguroasă a unor elemente specifice de ordin teoretic și practic, continuitatea procesului revoluționar pe coordonatele perene ale materialismului dialectic și istoric, dar împrospătat permanent în conținut de la un cincinal la altul cu elementele noi survenite în planul practicii sociale demonstrează dinamismul și spiritul deschis spre înnoire al celei mai avansate orînduiri sociale din istoria umanității. Din această perspectivă se reliefează cu pregnanță perioada inaugurată de cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, eveniment de amplitudine istorică ce a deschis României socialiste, prin alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în funcții, supremă de secretar general al partidului, noi și luminoase orizonturi de progres și prosperitate. De numele celui mai iubit fiu al poporului, de gîndirea lucidă, clarvăzătoare, de ardentul spirit revoluționar și exemplara putere de muncă și capacitate de mobilizare a energiilor creatoare ale întregii noastre națiuni se leagă perioada cea mai bogată în împliniri din istoria milenară a patriei , o perioadă de două decenii care prin intensitatea, amplitudinea și efectele prefacerilor economico-sociale a dobîndit dimensiunile unei epoci, fiind asimilată în conștiința națiunii române drept „Epoca Nicolae Ceaușescu“. „Acum cind se împlinesc 20 de ani putem spune că, intr-adevăr, cele stabilite de Congresul al IX-lea al partidului s-au realizat în bune condiții, atît în dezvoltarea economică, cit și în perfecționarea conducerii activității de stat și în partid“ — sublinia secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită la Plenara comună a Consiliului Național al Oamenilor Muncii și a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale. Materializarea unei strălucite concepții privind progresul multilateral al țării DEZVOLTAREA puternică a economiei naționale, progresele de substanță consemnate în toate planurile vieții economicosociale în ultimii douăzeci de ani au fost înrîurite profund de personalitatea marcantă a secretarului general al partidului, care a inspirat deopotrivă concepția, strategia de ansamblu a edificării societății socialiste multilateral dezvoltate și modalitățile organizatorice și de conducere a transpunerii în practică a obiectivelor prevăzute. A fost astfel închegată o concepție avansată de conducere a societății socialiste românești care îmbină, într-un ansamblu unitar, legile general valabile ale construcției socialiste cu particularitățile ce izvorăsc, din nivelul de dezvoltare a forțelor de producție, cu resursele de care dispune economia națională, cu cerințele dezvoltării echilibrate a tuturor zonelor și localităților patriei. S-a ținut seama, totodată,de mutațiile ce survin, în plan mondial — sub aspect economic, social, politic, cultural —, precum și de cerința de a integra eficient țara noastră în diviziunea internațională a muncii. Au fost situate pe un plan superior, din inițiativa secretarului general al partidului, preocupările privind asigurarea echilibrului dinamic al dezvoltării prin proiectarea și realizarea unor structuri macroeconomice și de ramură moderne și eficiente, edificate în consens cu cele mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii contemporane, concomitent cu perfecționarea neîntreruptă a mecanismului economico-financiar. Toate aceste orientări de importanță covîrșitoare pentru progresul economic și social al țării — cărora li se adaugă programele naționale în domeniul calității și al ridicării competitivității produselor, al sistematizării teritoruilui, al cercetării științifice naționale, al pregătirii forței de muncă și creșterii productivității muncii etc. —• au constituit esența opțiunilor strategice, afirmate cu deosebire după cel de-al IX-lea Congres, privind accentuarea laturilor calitative, intensive ale dezvoltării. Impulsul spre abordarea deschisă, lucidă, întemeiată pe o cunoaștere aprofundată a proceselor și fenomenelor caracteristice societății românești de astăzi, dar și spre o participare activă, angajantă, în spirit patriotic la realizarea obiectivelor de dezvoltare prevăzute în documentele programatice ale partidului și statului nostru — impuls al cărui izvor de emanație îl constituie exemplul de gîndire și activitate revoluționară al tovarășului Nicolae Ceaușescu —, a dobîndit semnificative împliniri în planul activității nemijlocite. Indicatorii sintetici ai dezvoltării economico-sociale ilustrează, pe deplin convingător, saltul calitativ pe care l-a înregistrat țara noastră în ultimii douăzeci de ani. Astfel, după cum se desprinde din tabel, venitul național este în anul 1985 de 4,5 ori mai mare decît în 1965, producția industrială de 6,3 ori, iar cea agricolă de 2,2—2,3 ori, în timp ce volumul comerțului exterior a crescut de 11 ori. Aceste progrese considerabile în planul activității macroeconomice s-au întemeiat, deopotrivă, pe consolidarea și lărgirea bazei tehnico-materiale, valoarea fondurilor fixe a crescut de 5,5 ori și pe creșterea eficienței utilizării potențialului productiv acumulat, eficiență exprimată sintetic prin creșterea productivității muncii, care numai în industrie a înregistrat aproape o cvadruplare în mod firesc, evidențiind cunoașterea temeinică a realităților și legităților economiei socialiste, justețea politicii de dezvoltare promovată de partid, progresele obținute în sfera producției materiale s-au răsfrînt pozitiv asupra nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii. în perioada 1965— 1985 retribuția medie netă a personalului muncitor a crescut de circa 3 ori, veniturile reale ale țărănimii (calculate pe o persoană activă) de peste 2,5 ori, volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul de 3,3 ori. Concomitent au sporit substanțial cheltuielile social-culturale finanțate de la bugetul de stat (de 4,3 ori) și veniturile obținute de populație din fondurile sociale de consum (de 3,7 ori), evoluții pregnant pozitive a căror expresie sintetică o reprezintă creșterea de 3,7 ori a venitului național pe locuitor. Industria și agricultura — ramuri de bază ale complexului economic național DEZVOLTAREA fără precedent a economiei românești în ultimele două decenii se întemeiază în mod hotărîtor pe o seamă de opțiuni de politică economică majoră și pe urmărirea transpunerii consecvente în practică a acestora, în concordanță cu schimbările calitative survenite în economia și societatea românească de la o etapă la alta. O astfel de deschidere cu largi implicații a reprezentat-o teza necesității industrializării accelerate și cu precădere calitative a economiei naționale, teză ce exprimă, pe de o parte, evaluarea judicioasă a nivelului modest de dezvoltare a industriei de la care a pornit România în opera de construcție socialistă, iar pe de altă parte evaluarea efectelor dinamizatoare ale acestei ramuri economice de bază care trebuia nu numai să suplinească o evidentă înapoiere, dar în mod precumpănitor să permită modernizarea întregii structuri economice, integrarea sa competitivă în diviziunea mondială a muncii în condițiile accentuării restricțiilor energetice și de materii prime, ale intensificării concurenței și a măsurilor protecționiste promovate de unele state dezvoltate, ale afirmării viguroase a revoluției științifice - tehnice contemporane: economico-sociala apatiei Numărul 27 • Vineri 5 iulie 1985 1