Revista Economică, 1936 (Anul 38, nr. 1-52)
1936-01-04 / nr. 1
1936. Numărul 12 Lei. Anul XXXVIII Sibiiu, 4 Ianuarie 1936. REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC Ofilii Ulii il tettipii Iilidlii liniari române ai din Ardeal. Oul, Crpal Maramură, „SOLIDAINIAHA“ Sil. Apare odată pe săptămână. Redacţia fl administraţia: Sibiiu, Strada Visarion Roman Nr. 1—3. Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500—; pentru particulari Lei 400'—; pentru cooperative, funcţionari publici, de bancă şi comerciali Lei 300*—; In străinătate Lei 800'—. Taxa pentru inserţiuni: de fiecare □ cm. Lei 6 — Fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Director: Constantin Popp. ..ooQ0000 Redactor: Dr. Mihai Veliciu. hú. M] gititdieg» Oiniversitafii laţi j ~~29 OCT 1938 I .................... Nr. I Sumarul: 1936. — Scurtă privire retrospectivă. — Amortismentul investiţiunilor mobiliare şi imobiliare. — Dispoziţiile legii bancare pentru refacerea creditului de cari trebue să se ţină seamă la încheerea bilanţului pe anul 1935. — Bursa în luna Decemvrie. — Cronica. Necrolog: Gheorghe Avrigeanu. Banca „Victoria“ Arad. Înregistrările pentru banci sunt a se face numai la registrul Bancar de la Camerile de comerţ. Băncile săseşti şi refacerea creditului, dotarea la bursă a titlurilor împrumutului de înzestrare 1934. Amnestierea delictelor la legea devizelor. —Bibliografie: „Economia Românească“. Ultimii patru ani au fost extrem de grei pentru băncile româneşti de dincoace de Carpaţi. Năpasta, ce a dat peste capul lor, le a desorientat atât de mult conducătorii, încât aceştia nici nu au putut acţiona prompt, cu destulă vigoare şi demnitate, pentru desarmarea adversarilor poliţiei ai băncilor. Bazate pe trecutul lor glorios, băncile noastre, neştiindu-se vinovate de nimic, ce ar fi fost în conflict cu interesele noastre naţionale, nu le venia a crede, că este din punct de vedere moral posibil, să fie tratate în felul, cum de fapt au fost. Situaţia lor morală nu era compromisă, ele nu se simţeau vinovate de acuzele, ce li s’au ridicat din cercurile politice. Abia după ce au şi sângerat cumplit prin aplicarea Legii lichidării datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, BLIOTECA \xmr (care are însă dispoziții mai îndulcite decât legile premergătoare din 19 Aprilie 1932, 26 Octomvrie 1932 și 14 Aprilie 1933, cunoscute sub numirea de legi ale conversiunii datoriilor) s’au trezit la trista realitate. Anul 1935 întreg a fost primul an plin de aplicare a legii conversiunii, după care băncile românești, barbar anemiate, își pot face socoteala situaţiei actuale, ori testamentul cerut de Legea bancară. A ne tângui azi, şi a mai critica faptele consumate, nu mai are nici un rost. Totuşi nu putem tăcea şi să nu amintim, ca şi o acuză îndreptăţită făcută cercurilor politice, că efectele distrugerii creditului în general, provocate de aplicarea Legii lichidării datoriilor, se resimt aşa după cum am prevestit noi. Viaţa economică îngheţată cu avânturile naturale tăiate, în multe privinţe are înfăţişarea unei lichidări nu a datoriilor, ci a ei înseşi. Spiritul de economisire a dispărut; cele mai vrednice elemente, cari au practicat agonisirea şi gospodărirea chibzuită au rămas crunt louite şi păgubite, în folosul acelora, cari niciodată nu pot deveni factori producători în viaţa economică a ţării; o demoralizare generală s’a înstăpânit peste plaiurile, înviorate în trecut de creditul pus la dispoziţie de băncile româneşti de dincoace de Garpafi. Mai mult decât pagubele materiale enorme, pe cari au avut de a le suporta băncile româneşti, a constituit o primejdie UNIVERSITÂŢII