Revista Minelor, 1953 (Anul 4, nr. 1-12)

1953-01-01 / nr. 1

înainte pentru realizarea Planului Cincinal în palm an. La 3 Decembrie 1952, Consiliul d­e Miniștri al Republicii Populare Române a aprobat pla­nul de desvoltare a economiei naționale pe anul 1953. La întocmirea acestui plan, care pre­vede o grăbire a ritmului de desvoltare a econo­miei noastre, s’a avut în vedere sarcinile pre­văzute în Planul Cincinal și în planul de elec­trificare, minunatele succese in muncă ale oame­nilor muncii in cei doi ani ai cincinalului și condițiile favorabile create de aceste succese. Realizările obținute în opera de industriali­zare socialistă a țării, sporirea continuă a pro­ducției industriale, desvoltarea lucrărilor de prospecțiuni și explorări geologice, mecaniza­rea și introducerea tehnicei moderne în produc­ție, pentru a economisi și a ușura efortul fizic al muncitorilor, se datoresc în măsură hotă­­ritoare colaborării reciproce între țările lagă­rului socialist, și in special ajutorului uriaș pe care ni-l acordă Uniunea Sovietică. Despre aceste relații economice, de un tip nou, tovarășul Stalin spune în remarcabila sa lucrare „Problemele economice ale socialismu­lui in U.R.S.S.“ că „Experiența acestei colabo­rări arată că nicio țară capitalistă n’ar fi putut să acorde țărilor de democrație populară un ajutor atât de efectiv și tehnicește calificat, ca acela pe care li-l acordă Uniunea Sovietică. Important este că nu numai faptul că ajutorul acesta este cât se poate de ieftin și este de prim rang din punct de vedere tehnic important este, înainte de toate, faptul că la baza acestei co­laborări stă dorința sinceră de a se ajuta reci­proc și de a obține un avânt economic general. Drept urmare, avem ritmul rapid de desvol­tare a industriei în aceste țări" Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat încă în 1945 că industrializarea țării este po­sibilă, deoarece avem materiile prime de bază, mâna de lucru și rezervele necesare, trasând-o de aceea ca sarcină a viitorului apropiat. Când această sarcină a devenit actuală, datorită suc­­ceselor clasei muncitoare, cea mai mare parte a tehnicienilor și­ inginerilor noștri, elemente cinstite și devotate regimului popular, nu au precupețit niciun efort pentru ca, — învățând din experiența celui mai desvoltat Stat indus­trial din lume, — Uniunea Sovietică,—să con­­tribue cu munca și știința lor la punerea baze­lor materiale ale socialismului. Un rol de seamă în obținerea minunatelor succese ale regimului nostru l-au avut inginerii și tehnicienii din industria extractivă, industrie căreia astăzi i se deschid cele mai frumoase perspective. In trecut. Industria metalelor neferoase și a cărbunelui era gâtuită, datorită dependenței Ro­mâniei de trusturile străine, deoarece exponenții oligarhiei noastre industriale, de teapa lui Bu­­joiu, Pop, nu vedeau și nici nu voiau să vadă posibilitatea desvoltării industriei carbonifere, care existau, chiar in condițiile tehnico-econo­­mice de atunci. Cucerind puterea politică și economică, clasa muncitoare, condusă de Partid, a demonstrat posibilitatea creerii unei industrii proprii, care să ne asigure independența economică și po­litică față de țările capitaliste. Politica clarvă­zătoare a Partidului și Guvernului, bazată pe învățătura marilor dascăli ai proletariatului, Lenin și Stalin,­ și pe experiența istorică în acest domeniu a primului Stat Socialist, a deschis in­dustriei extractive, posibilități de desvoltare nebănuite. Astăzi in uzinele noastre siderurgice și meta­lurgice, în locul minereurilor sau metalelor im­portate, se folosesc în cea mai mare parte mi­nereuri și metale extrase și produse în țara noastră. Un accent deosebit s’a pus pe modernizarea minelor, pe înlocuirea utilajului vechi și demo­dat, cu utilaj nou și modern, in cea mai mare parte adus din U.R.S.S., pe schimbarea me­todelor de exploatare vechi și retrograde cu me­tode noi inaintate, pe îmbunătățirea condiții­lor de muncă, etc. Datorită ajutorului economic și tehnic dat de marea țară a socialismului, sprijinului frățesc al tehnicienilor și inginerilor sovietici și cola­borării dintre tehnicieni, ingineri și muncitorii mineri, în țara noastră fața minelor s’a schim­bat radical. Uzinele noastre fabrică astăzi utilaj carbo­­nifer perfecționat, iar in centrul celui mai im­portant basin carbonifer funcționează o uzină de acest fel de utilaj. învățând din experiența stahanoviștilor sovie­tici, minerii din țara noastră își însușesc me­todele lor înaintate de lucru. De pildă, metoda graficului ciclic, metoda Randin, metoda Jurav­­liov-Pokrovschi, sunt aplicate cu succes și sunt însușite de tot mai multe grupe de mineri. Munca entuziastă a poporului nostru a făcut posibilă ca trăsătura caracteristică a planului pe 1953 să fie depășirea sarcinilor prevăzute în Planul Cincinal pe acest an, apropiindu­se

Next