România Liberă, noiembrie 1945 (Anul 3, Nr. 382-407)

1945-11-01 / nr. 382

Pag. 2-a CRONICA TEATRALA I de FLORICA SELMA8UI • Au trecut aproape două săptămâni de la prima reprezentare a piesei „Ih leb!“ de către ansamblul de artă idiș IKUF, aproape o săptămână de la premi­era ,,Negustorilor de glorie“, la Teatrul Comedia, întârzierea cu care înregistrăm ace­ste manifestări teatrale, întârziere. Pen­tru care ținem să ne exprimăm părerea de rău, se datorește lipsei de hârtie care mai multe zile la rând, ne-a constrâns sa ne reducem formatul. Vom căuta să recuperăm timpul pierdut, incluzând în cronica noastră de astăzi aprecierile asupra ambelor specta­cole și asupra celui ce i-a ur­mat. ..Hedda Gabler”, reprezentat la Studioul Tea­ru­lui Național. Teattrul Comedia! «Neg­ustor« de glorie», 4 acte și «n prolog de Marcel Pegnol și Paul Nivoljt, traducere de Sică Al­exandrescu . Dar după care război se petrece ac­țiunea? Confuzia e cu atât mai regretabilă, cu cât ea riscă să arunce o lumină de scep­ticism și neîncredere asupra eforturilor ce se depun azi — după al doilea răz­boiu mondial — în întreaga lume pentru a da oamenilor o vieață publică și par­ticulară deopotrivă, cinstită, sănătoasă și demnă. Și e păcat, pentru că suntem siguri că nu asta a urmărit priceputul director de scenă care e d. Sică Alexandrescu. Interpretarea d- lui Maximilian, (tatăl ..eroului") și a d-nei Leontina Ioanid (mama) nuanțate, vii, bogate în humor, excelente, într’un cuvânt, devine insă de o piesă și o cauză mai bune. Deasemeni, eforturile d-lor Vasile L­a­­zarescu, St. Ciubotărașu și, mai cu sea­mă, Ion Manu, care au realizat un su­gestiv trio de politieastri ambițioși și venali. _. * _ ____ ... ,«nahitHle d»lor Miree d-lor Pagnol și Ni­voi­x a cunos­­cut in Franța dintre cele două războaie mondiale un apreciabil succes. De ce? pentru a­ satiriza moravurile po­litice ale celei de a treia republici, în epoca ei de declin, oferind spectatorului imaginea caricaturală a acelei vieți pu­blice la care el însuși — alegător, ales sau ministru — participa. Povestea tatălui care-și croește o stră­lucită carieră politică pe prestigiul fiu­lui „căzut eroic", nu e o anecdotă luată la întâmplare pentru a servi drept pre­text dramatic. Este ilustrarea unei con­cepții a vieții politice, care — eveni­mentele au dovedit­e cu tragică preci­zie — dădea primă de încurajare medio­crității, cu condiția să fie animată de dorința de a parveni, și lipsei de scrupu­le, cu condiția să fie totală­ (întoarce­rea celui crezut mort va pune in luminai toată meschinăria odioasă a acestor „combinații“). Succesul piesei, și piesa însăși, au trăit atunci prin actualitatea ei. Prima­ reprezentare la noi a „Negustorilor de glorie", întâmplată cu ani în urmă, a fost primită de publicul bucureștean cat­aplauze asemănătoare celor care o W­­tâmpinaseră la Paris, pentru că moravu­rile politice românești,, învestmântate în altă culoare locală, erau­­ și ele asemă­nătoare, in ceea ce privește fondul de­­corupție, celor din Franți­. Reluarea piesei (încă o reluare!) ne-a surprins.­­Si un fel de ciudată ironie a­ datelor a subliniat desuetudinea piesei, făcând ca „premiera" să aibe loc a doua­ zi după ce alegerile din Franța înmor­mântaseră definitiv cea de a treia repu­blică). Ar fi existat — e drept — o posibili­tate de a da „Negustorilor de glorie",­­*n lipsa valorii de actualitate, una de d­ocument. Posibilitatea apeasta aparți­nea regiei: era cea de a marca foarte putin "bio epoca in care se desfășoară ac­­tiun­e­ (Dacă nu ne înșelăm, la prima reprezi­ntare a piesei la București, la fiecare ridicare de cortină se proceta, pe un e­ran anul în care se petrece ac­țiunea ad­udul respectiv). Regia însă n’a­ făcut o. Ba­­nii multi cu excepția pro­logului, haipeta interpreților sunt cele­ ale timpului «optin. De unde, deruta spectatorului și întrebări de felul celei auzite de noi, în sală. Deasemeni, aparițiile d-lor Mircea Constantinescu, în rolul plin de demni­tate al omului cinstit și modest, și G. Mărutză, intr’o compoziție de bună ca­litate. Deasemeni, bunăvoință a d-rei Rod­ica Brăescu, corectă, în ciuda stângăciei d -sale. D-na Beate Fredanov (soția celui dis­părut) a avut sarcina ingrată de a in­terpreta un rol cu care stilul d-sale nu prea are afinități. D. Toma Dimitriu (dispărutul) așișderea. Nu e de mirare că și unul și celălalt au păcătuit dese­ori, fie prin rigiditate, fie prin exage­rări (cu excepția, pentru d. Dimitriu, a ultimului act. Când și-a regăsit firescul). O mențiune specială pentru cele două decoruri ale pictorului W. Siegfried­­s, cu deosebire pentru primul, de autenti­că atmosferă). Concluzia: multă muncă, pentru puți» StushUen! Teatrului Nif­tana li: «Hedda Gabler» 4 acte de Hem fu Ibsen Scriam, nu de mult, cu prilejul pre­mierei „Stanelor de piastră”, că greoaie și totuși superficialei aga­ze a lui Su­­dermaim, i-am fi prefibrat reprezenta­rea unei piese din repar­toriul ibsenian. Mărturisim că nu ne gândeam alunei lat „Hedda Gabler“, cum nu ne-am fi gân­dit la „Rosmersholm". Și una și cealaltă sunt piese construite­ în jurul unor „cazuri" iar interesul pe care-l suscite poate­ fi mai degrabă cli­nic decât artistic. (Nu se poate spune acelaș lucru despre „Nora” de pildă, nnde, dacă dimensiunile dramei și Inten­sitatea ei sunt excepționale, problema rămâne generală și, vai­ încă de actua­litate). Regia d-lui Massini n’a izbutit să de­plaseze centrul de interes al piesei din domeniul ’psih­ologiei in cel al artei. D­­*a> a imprimat spectacolului — probabil pen­tru a croia o atm­osferă întunecată și a­­păsătoare — un ritm lent, greoiu, acto­rilor un debit monocord, care obosesc fără să convingă. In rolul Heddei, «rământată de o ne­voie de viață și de frumos cărora nu iz­butește să-i dea conținut viu, d-na Dada Callimachi a adus o frumoasă ținută sce­nică, știința d-sale dramatică, o mare siguranța actoricească. Singură dintre interpreți, a izbutit să rupă, din când in când, lenta melopee a dialogurilor. D. Mircea Balaban, n’a reușit să depă­șească limitele convenționalului, in rolul incolorului soț al Heddei. D. Dan Botta a „romanticizat” excesiv personagiul de boem genial al lui Eilert. Reținem insă unele momente bune din primul act. D-na Nelly Dorften, in robii, bătrânei înăbuși, a știut să-și stăpânească Înclina­țiile spre caricatură, dar nu ți să dea personagiului tonalitățile acelea cenușiî, care-i sunt caracteristice. IJ­neie Jenny Argeșeanu și Margareta Dumitrescu, ~s corecte. Dintr’un rol de cinic rafinat, d- N. Di­­mitri­u a făcut un alt personagiu, vulgar cu oarecare ostentație." Corect, nu lipsit, de oarecare atmosferă, decorat d-lui Traian Comnescu. Ansamblu de artă idiș IKUF (Teatrul Barașeum): «Ih leb» (Trăesc) 3 acte de M. PimcerosS. Au rămas vii. In amintirea tuturor rele și lumile in conflict, din situațiile celor ce le-au văzut, spectacolele, admir precedente, labilei „trupe din Vilna" Fără a fi realizat desăvârșita armonie a trupei lui Burow și a lui Stein, an­samblul de artă idiș a pornit s-o caute. Cu acea bogată, adâncă, pasionată, ex­clusivă preocupare de teatru, care este chezășia reușitei. De aceea, chiar dacă amănuntul spectacolului e uneori defi­cient, stilul în care e conceput, atmos­fera pătrunzătoare pe care o creează, îl așează dintr’un început pe un înalt plan de artă. Piesa aparține repertoriului jucat de teatrul idiș din Moscova. Ea povestește un episod din anii lagărelor și ghettou­­rilor naziste, din anii luptelor de parti­zani. Se împletesc în cele trei acte firul epopeei contemporane trăite de popoa­rele care și-au recucerit libertatea și fi­rul străvechilor tradiții eroice șie po­porului evreu. Lucrarea aceasta, a cărei valoare stă poate în primul rând in autenticita­tea ei omenească, în poezia ei adâncă, mai are și calitatea, de a fi bine construită. Momentele melodramatice, element tra­dițional în teatrul idiș, se nasc firesc din evoluția acțiunii, din temperamea-Regia a servit cu Inteligență scenică și cu o sensibilitate de o extremă ascuți­me textul, exaltându-i calitățile, folosind toate posibilitățile de expresie drama­tică. Jocul indivizilor și al grupurilor, cântecul, elemente de euritmie, acom­paniamentul orchestrei, decorul, luminile, au contribuit la realizarea unui specta­col aparținând celei mai autentice și mai bogate tradiții teatrale. In acelaș timp cu răspunderea direc­ției de scenă, d. Jacob Mansdorf a asas­­at o pe cea a rolului central, pe care l-a interpretat cu autoritate și prestanță, într-un stil care ne-a amintit de cel al marilor tragedieni germani (de pe vre­mea când Germania mai avea mari tra­gedieni). D-sa a știut să redea complexa personalitate a înțeleptului rabin "pale Safir, bătrân cărturar, căruia dragostea de oameni și un profund sentiment al demnității umane, ii pun arma în mână- Alt actor, d. Boreh Bind­er, a realizat ceea ce se numește o mare creație, in rolul lui Herșale Klezmer, trubadur, măscăriciu și poet, tip caracteristic al „uliței evreești". D-sa a reușit să redea, cu un joc de inepuizabilă variație și de mare expresivitate, toată poezia — une­ori shakespeariană — a personagiului. Spațiul nu ne îngădue să insistăm cât și cum s’ar cuveni asupra excelentelor realizări ale d-lui Ithac Schapira, care a știut să exprime cu mijloace de o so­bră elocvență adânca degradare ome­nească a șefului poliției secrete germa­ne, și d-rei Sylvia Tylbor, mobilă, spon­tană, convingătoare, în rolul unei tinere ucrainiene. Ținem dealtfel să menționăm in mod deosebit eforturile a încă doi actori: d. Ițhac Lasclover, care a conturat su­gestiv alt tip de ofițer neamț, obsedat de fatalitatea unei Încercuiri, și Ura Edith Horowitz (fiica rabinului Șaîir), a căreia rară, imprerionantă, frumusețe scenică, pare să fie Întovărășită de reale calități dramatice. Decorurile d-lui Perashim, rari cu seamă primul și al treilea, de o excep­țională entitate, ca și armonia luminilor care se dau vieață-I­n ciuda câtorva lungimi, musici de scenă a d-lui Schwartzmann e sugesti­vă, colorată, uneori impresionantă, tot­deauna corespunzătoare atmosferei ,n care se desfășoară piesa­ In concluzie, un spectacol care, dinco­lo de imperfecțiunile pe care le am no­tat mai sus, e teatru. Ceea ce nu e puțin. PENTRU REALIZAREA FIL­­MULUI „LENIN IN 1918", atât regizorul Mihail Romm, cât și interpreți, au studiat în amă­nunțime vreme îndelungată viața ș­i obiceiurile eroilor pe care a­­veau să­-i încarneze. Numai așa a reușit Boris Șciukin să creeze rolul lui Lenin ținând seama de absolut toate obiceiurile pe care acesta le-a avut. Acelaș lucru se poate spune, și despre ceilalți de­ținători ai rolurilor. și „HERS COMIS MR. JORDAN” ese numele unui film cu un bo­­xeur mort care nu e mort. De fapt, totul este o­ poveste extra­să în care imaginația, regi­­zorului și-a­ dat frâu liber. Rolurile principale, sunt deți­nute de Robert Meritgom­ery, E­­verett Horton, Claude Rains fi­ Evelyn­ Keys. După acest film, Jean Boyer va turna „Femeia fatală” cu Gaby Sylvia, Pierre Brasseur, Jacque­line Gauthier, Louvigny și Ro­bert Arvioux. CLARK GABLE A FOST DEMO­­BILIZAT. — Se odihnise deocam­dată la Los Angeles în tovărășia­­soției și fiului său în vârstă de 7 ani. Vizitatorii pot vedea afișat pe poarta casei următoarele cuvinte: „Deocamdată nu iau parte la pro­du­cție nici ca regizor, nici ca actor. Nici un ziarist nu poate afla mai mult, așa­ că ar fi păcat să mai in­­tra‘­ «­­.V CAPITALA NO­ASTEA sa în­tâmplat un lucru destul de ciudat. Cunoscutul regizor sovietic Kosty a întâlnit-o pe dansatoarea maghiară Eva Kalman. După o probă trecută cu succes, Eva Kalman a fost an­gajată să turneze un film la Mosco­­va, unde va pleca peste scurtă vre­me. ■& ULTIMUL FILM AL LUI AM$ CLAIR. ..It Moravei te werrous’, cu Dick Powell, Linda Darnell 'si Jackie Oockie a fost primit cu age­ lat interes pe ‘toronell am­eric­a­ne va fi pt­etic CARY GRANT și JOHN GAR-UN GRUP DE OPERATORI DE CINEMATOGRAF aI­ casei Mosfilm se află in momentul de față la Bel­grad sub conducerea regizorului Mihail Roman, spre a turna filmul „Jugoslavia­" după scenariul scris de Morivani. Acest film va reprezen­­ta lupta poporului iugoslav pentru eliberare. Rolul mareșalului Tito va fi in­terpretat de artistul Bereseev, & PAUL MANI IL VA INTERPRETA PE CHOPIN în filmul Sluți amin­tești de­ un cântec“ cu Merle Oberon. •>Ü „CALEA AURULUI“ marea­ crea­ție a îtM Charlie Chaplin a fost re­­­luată pe unele «crone europene in­­tr’o copie nouă ca un succes áepara­te la a fi epuizat. L#». FIELD surnt interpreții principali ai filmului „Destinația Tokio” îcmrhTihm Unul din hoții ascunși la „spits­ul Central*8 Insinuează că este a­­lienat mintal Pretinde că-i alienat. Insă atuncea când îl vezi, Iți dai părerea imediat. Nebun să fii și tot nu-1 crezi. Wa frc ® ra £. Grin * EL.—In fiecare dimineață, pri­mul mai gând e pentru dumnea­ta. EA: — Și fratele d-tale mi-a spus acelaș luau... EL: — Poate... dar eu mă scot cu un ceas mai devreme decât frate-meu. GIUVAERGIU:— Să punem un solitar frumos? , ÎMBOGĂȚITA: — Uliul sin­gur? Pune cel puțin trei. ” La școală. ELEVUL: — E adevărat că pă­mântul se învârtește în jurul soarelui? PROFESORUL: — Și aur că da! ELEVUL: — Dar < *>d nu e soare? * La cârciumă. —• De ce bel?... — Am o neplăcere care mă face să sufăr. — Ce neplăcere?... — Aceia că­ trebuie să­ plătesc ce am băut. * Sergentul major, către recruți: — E formidabil! Ori decâte ori deschid, gura, e un idiot care vor­bește. — Iți vorbesc dinar pe român­ește: aici nu e CASB1, cii OFAUXi. ■ -m­­. -7­. -r. - ultimile partide de football se constată­,, alături de, pu­­blicul sportiv de la noi că ma­joritatea echipierilor­ noștri nu cunosc suficient de bine che­stiunile elementare ale regu­lamentului de joc și provoacă incidente tocmai din pricina acestei situații. Convingerile noastre, au fost întărite și de afirmațiile unor conducători de­ grupări și ofi­ciali, cari erau de acord că se impun măsuri urgente și e­­nergice pentru a se remedia un rău, care provoacă situații neplăcute sportului cu balo­nul rotund. Intr’o convorbire avuta cu d. Penis Xifando, președintele comisiei centrale de arbitri, am aflat despre un profet pe care l-am preconizat și noi altă dată. Anume, să se orga­­nizeze conferințe de informare și comentare a regulamentului de football cu toți jucătorii fie împărțiți pe sectoare și să de la­ noi. Aceștia ar urma să asiste la o serie de ședințe, la care să vorbească în primul rând câțiva arbitrii proemi­nenți ai corpului de speciali­tate, arătând cum trebuiesc interpretate anumite articole și cum trebuie să fie atitudi­nea celor de pe teren. Găsim că ideia este foarte bună și binevenită. Numai că asemenea conferințe ar trebui organizate pe un plan mai mare de către federația de specialitate și, dacă se poate, in toate centrele sportive din . .. in felul acesta, nu nu­mai jucătorii, dar și o parte din spectatori ar putea afla lucruri pe cari nu iau au știut și din care cauză adesea au interpretat greșit o decizie a arbitrului sau au reclamat o sancțiune care nu-și avea rostul. Credem că propunerea d-lui Xifando, mult lărgită, ar da roade admirabile. SÂMBĂTA ȘI DUMI­NECĂ ETAPA IM­PORTANTĂ LA FOOTBALL La sfârșitul acestei săptă­mâni se continuă campionatul de football la categoria Onoare prin etapa patra. Este vorba de mai multe matchuri, care pot aduce sur­prize și unele schimbări de locuri în clasamentul general. Sâmbătă la ora 15,30 Venue va lupta cu Universitatea pe arena din Splai. Foștii com­­pion­i vor să se reabiliteze Și credem că vor avea ocazia, in dauna Universității, care va face imposibilul pentru a se prezenta în condițiuni cât mai bune. Duminică pe arena din I­u­­dești, Ciocanul va juca cu Un­ Tricolor într’un match în care sunt angajate mari ambiții- Va învinge Ciocanul? Greu de răspuns. Cert este că Unirea Tricolor — cu o echipă artmi­­mele șanse, ratu­l pusă la punct — are ori­ Pe terenul din Splai sunt programate matchunie Car­ridache (Juventus) men, Sparta (ora 13,30) și Ju­ventus—C.F.R. (ora 15,30). Fruntașii clasamentului au o sarcină ușoară. Totuș contează numărul de puncte pentru consolidarea situației.. Juventus—C.F.R. va const­­rui matchul cel mai tare al etapei. MIMA GALĂ IH SALA ÎNCHISA, LA PAJ­ ADIUM Toate cercurile noastre spot live vorbesc cu mult iprol­el despre marea gală profesie tristă de box de la 4 Noembrie, care se va desfășura în arena Paladium, special transfor­mată în vederea manifestații­lor pugilistice de mare ca­libru, începutul este promițător și programul anunțat de către Federație vorbește de la sine. Partida Ion Popa—Costel Sta­­nescu va însemna o luptă dârză, în care dublul campion își va apăra prestigiul, iar aspirantul va face toate efor­turile pentru o figură excep­ționala. In fața tehnicianului Ion Mihail, nie Ursu va căuta să demonstreze că se găsește în cea mai bună formă. in­­sfârșit, Constantin David și Alexandru Palus vor ocaziona o partidă extrem de spectacu­loasă. 5 € AL­TE NOTE SPORTIVE ^ Pentru difuzarea­ Jocului de handbal d­in rândurile mun­citorilor, Federația de specia­litate, în colaborare cu Comi­sia Sportivă a Confederației Generale a Muncii, a luat ini­țiativa organizării unui turneu de propagandă la care să par­ticipe numai echipele sindica­liste. ^ Secția de Motociclism din C. S P. organizează Duminică 4 Noembrie, după amiază, pe terenul accidentat din­ stânga Școalei Superioare de Război (Cotroceni), primul motoc­ross al sezonului <$. Pentru a se da posibili­tate tuturor tinerilor munci­tori să se afirme pe tărâmul ciclist, secția de specialitate din C. S. P., în colaborare cu secția sportivă din Confedera­ția Generală a Muncii, a luat inițiativa de a organiza pri­mul campionat ciclist sindica­list. Acesta va avea loc Duminică 4 Noembrie pe distanța Bucu­rești -Săfti­ca—București. Pielii Cu problema din numărul de ani,­­pri­mul nostru concurs enigmatic la sfârșit. Premiile pe «sari se acordăm deșlegă­­to­rilor sunt următoarele: Premiul I: 50.000 de lei în nu­merar. Premiul II: 30.000 de lei în nu­merar. Premiul III: 20.000 de lei în numerar. La tragerea acestor premii vor parti­cipa numai cititorii cari vor fi trimis dezlegările a cel puțin zece porbl­eme, neadmițându-se mai mult de­­ cuvinte greșite la aceeaș problemă. Toți ceilalți deslegători, indi­ferent de numărul problemelor deslegate, își vor vedea și dânșii numele publicat în ,,România Liberă” și vor bucura alături de Deslegătorii din prima categorie la tragerea la sorți a altor nume­­roase și valoroase premii de con­­solare Deslegările se vor primi la redacția ziarului nostru CEL MAI TÂRZIU până IN SEARA ZILEI DE 14 NOEM­BRIE și vor fi însoțite de toate cele 20 de cupoane apărute pâ­nă­ acum. Citi­torii cărora le lipsesc uneia cupoane, se pot în­ocui prin oricare altele; princi­­pialui e deci să ni se trimită in total 29 de cupoane, indiferent de numărul ce-1 poartă fiecare. Cu­ prilejul acesta, rugăm stăruitor pe toți concurenții să ne noteze cele trei jocuri cari le-au plăcut mai mult din cele publicate în cadrul acestui concurs, arătându-ne în acelaș timp cum ar dori să­ se prezinte rubrica noastră pe viitor, spre a-i mulțumi cât mai pe deplin. Noi vom cău­tă să ținem seama de toate sugestiunile ce ni se vor fa­ce. p Gc/cfc'fbf 'ftft Victor adunațt Sfârșitul con­cursului pe luna Octombrie CoRîiamiî pe 1 itnu TJ* CUPON Nr. 20 Numele *..................................... Localitatea *................ Strada ........................................... REBUS EPENTEZA ANAORAMA stjspdsf flud «si Am,0oa^i iî* topor tn- Dpcopnted, «. ..Bietal BantoB’’ într'o MÉi vivA ftonț SI veți au* râstmâmA spă mzrgAiemreC' mom­­ub dhia* a ® mm Itiskgwr­ pmAJT tommcp de IOAN LUCA Loco lifiilÂTIiii isonom­­fji­ Toți responsabilii cu munca la țară din fabricile aparținând Sin­dicatului Metalo Chimic, sunt invi­tați la ședința ce se va ține Miercuri 81 crt. ora 5.30 la sediul sindicatu­lui din str. Izvor nr. 4. REZULTATUL TRAGERII „LOT © SAPTAM­Ătati*“ DELA 29 OCTOMBRIE 1945 Au eșit din urnă următoarele numere: S 87 9 17 88 37 S3 Suma de Lei 2,128.920 a fost împăr­țiții la 9 ■ buletine, și anume : F. 68.351 F. 73.660 F. 57.493 F 73.697 A. 399.098 F. 75.822, F. 65.146 F 74.486 F. 87.979 JUCAȚI CU TOȚII LA LOTO SAFTAMBANAL" 1î8 Sindicatul Metalo Chimic, resort casierie, convoacă pe toți casierii și delegații însărcinați cu încasarea co­tizațiilor la ședința ce va avea loc Miercuri 31 Octombrie 1945 ora 18 la sediul sindicatului din str. Izvor nr. 4. Teatre In ziua de Miercuri 31 Octombrie: a. o. la Teatrul Național se joacă­ la Tsa­­­tu­l Sfântul Sava se reprezintă „Mada­me sans gene“ de Victorien Sardou și Em­il Mi­reau iar la Teatrul Studio „Ma­dona“ de t­. Tudor Mușatescu. Direcția de scenă a d-lui N. Gh. Kirilov. Diverse In cadrul acțiunii de popularizare a muzicei și ridicarea nivelului cul­tural prin manifestațiuni artistice. Vineri 26 Octombrie a. c., resortul cultural al sindicatului Sanitar, a organizat un concert cu concursul or­chestrei Operei Române, di­n sin­dicatul artiștilor instrumentiști, in sala de festivități a Spitalului Brân­­covenesc. LICEUL COMERCIAL Sml (Particular Mint) Primește Înscrieri zilnice intre orele 17—29, pentru clasele 5—6—7—8 STR. NICOLAE BALCESCU Nr. 87 Cursurile încep la 5 Noembrie ora 19 Toate comisiile­ de producție, con­trolorii economatelor și controlorii de,, materii prime sunt convocați la ședința ce se va ține Miercuri 31 ort. ora 18 în sala de festivități a Came­rei de Muncă din str. Calomfirescu nr. 8. ELEVII și ELEVELE Liceelor secundare și comerciale din Capitală și provincie găsesc toate căr­țile și rechizitele școlare la Librăria E3 Cartea ineacă CALEA VICTORIEI 36, (Colț Doamnei) Ședința plenară a grupului plastic U.P. va avea loc astăzi la orele 16.30 In str. Iulia Hașdeu nr. 11 bis, la școala de arte frumoase. CUM VORBIM PREJUDICIAT Ziarul „Timpul” ne arată că „Ar­ticolul 8 din Convenția de Armi­stițiu era prejudiciat prin defrau­­dările funcționarilor incorecți”. Se știe că­ prejudiciat înseamnă „pă­gubit”. Cum poate un articol al unei convenții să fie­­ păgubit? Ce interese are el, care pot fi, lezate? Da fapt redactorul a vrut să spună altceva, că prin hoțiile operate de funcționarii necinstiți și reacționari, era împiedicată executarea artico­lului 8, ceea ce aducea, evident, imense pagube întregii țări Așa se mai înțelege. AB. Graur Or. SAM WATTS Piața Rosetti 4, Etaj 11 Bloc Steaua României (Statuia Rosetti) Consult 12—2 și 4—8 d.­a Telefon 3.13.31 și 4.36.97 Cercul Medical al Practicienilor din București ,str. Gogu Cantacuzi­­no 1, reia ședințele de comunicări în ziua de Vineri, 2 Noembrie a. c., orele 20.30. MUTAT Sindicatul Higiena, aduce la cunoș­tința lucrătorilor frizeri, coafori și băi că ședința săptămânală care se ține în fiecare Miercuri seara la se­diul Sindicatului din str. Progresului nr. 10, se va ține cu începere din această săptămână în fiecare Vineri seară la ora 7.30 la Camera de Mun­că din str. Calomfirescu nr. 8 unde sunt rugați a lua parte toți lucrătorii din această branșă. Pentru lucrările administrative ,membrii sindicatului se vor adresa în str. Progresului nr. 10 ca și până acum. ­A. R. L. V. S. Joi 1 Noembrie 1945 ora 18, la se­diul ARCUS din Calea Victoriei 115, va vorbi de prof. univ. Traian Săvu­­lescu despre: Komarov,, omul și o­­pera sa. Conferința va fi urmată de un concert executat de d-nii Gabriel Magyar violoncel și Dagobert Bu­­cholz pian. DELEGATUL MUN­CITORiLOR BULGARI PRINTRE APĂTORII ȘI ARTELE GRAFICE Zilele trecute a avut loc la Monitorul Oficial obișnuita adunare săptămânală a comitetelor de fabrică din întreprin­derile de arte grafice din Capitală. La această ședință a participat și d. Zengheîăcot delegatul muncitorilor bulgari care este prezentat de d. Schwei­tzer, președintele Sindicatului. D. Zenghelk­of, luând cuvântul, vor­bește despre lupta pe care au dus-o și o duc muncitorii bulgari Împotriva fas­cismului și propune o apropiere cât mai mare intre muncitorii români și bulgari pentru binele celor nouă țări vecine.

Next