România Liberă, august 1947 (Anul 5, nr. 908-930)
1947-08-03 / nr. 908
iiiii!iiii!!ii!i!(!ini(fin!iifiif!niiiiiiiiimi!!iiiiirEiimí!T!i!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii!iiimtiiiitiiiif iliiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiinuiniiiiiinuiiiiuiHiiiHiiiiiiiiiHiiiiiuiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiEiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniHiiiiiiiiiinjiniiiiiníniiuinmmmriinnnniiintnuiiiiNHiuiiiinuiii N NOI FEMEILE eee da ELSA TRIOLET ICIODATÅ nu făcusem parte din vreo asociaţie de femei. Nici ca să mănânc fursecuri, nici ca să recit poezii, nici pentrurevendicări politice, tiu. părea pe atunci că femeile se reuneau din motive de inferioritate şi cu toate că unele din ele luptau tocmai împotriva acestei inferiorităţi, împotriva inegalităţii dintre bărbaţi şi femei, nu isbuteam să înţeleg pentru ce trebuia tratată această chestiune doar între noi, de vreme ca interesa pe toţi laolaltă şi putea tot atât de bine să preocupe pe bărbaţi ca şi pe femei. Nu aveam vreun motiv să mă asociez cu femeile cu atât mai mult, cu cât nu aveam de gând să devin membră a vreunei ligi de sclave sau de odalisce. Aceasta nu era treaba mea — îmi spuneam. Şi pentrucă viaţa n’a fost prea darnică pentru mine şi niciodată nu m’a tratat ca pe-o femeie, grijile mele erau grijile lumii întregi şi n’aveau nici o legătură cu situaţia mea de femeie. Dar, iată că vine războiul. El imobeilizează bărbaţii în apa stătătoare a gropilor şi a lagărelor, in Nacht und Nebel, în noapte şi în ceaţă. Femeile au rămas singure, cu lupii, începe măcelul. Inima lor e în altă parte, capul lori, corpul lor, sunt însă aici. Şi după ce ţi s’a luat aproape tot, atunci, în loc să tremuri de grijă pentru ce ţi-a rămas, te apuci să rişti ultima carte. Cu cât pierzi mai mulţi dintre ai tăi, cu atât familia ţi se măreşte, deoarece cuprinde tot mai mulţi bărbaţi şi femei — pe fiecare dintre aproapele tău. Femeile au intrat în această mare familie, cu acela? titlu ca bărbaţii, pentru că ele îşi luaseră dreptul, — fără să ceară nimănui nimic în schimb, — de a fi emerite la egalitate cu bărbaţii. Fusesem invitată la o serbare feminină la Arenele Luteţiei. Un loc nostim, rotund, verde de iarbă, cu pământ cenuşiu. Pintr’un efect curios al neprevăzutului, rochiile în culori deschise ale femeilor, ale poporului de femei care umpleau arenele şi pista, se grupau în albastru-alb-roşu, cu ajutorul drapelelor şi al pancartelor. Estrada cea mare, care se sprijină pe cerul exterior al Arenelor are un ecran în fund, făcut din case adevărate, înalte, înguste şi cenuşii. Soare, căldură, muzică... O femeie citeşte o lungă listă fie nume de femei ..Moartă pentru Franţa!" reia corul. „Moartă pentru Franţa!” — la resfârşire: „Moartă pentru Franţa!” Şi totuşi, a doua zi, lucrul de la Asistenţă trebue să continue. Aici, e numai reîntâlnirea după încercare, când ştii de ce eşti în stare şi că vorbele nu mai sunt discursuri în vânt. Aici sunt insignele închisoarei Montluc, numerile tatuate de pe braţele femeilor din Auschwitz, decoraţiile partizanelor iugoslav© ale scriitoarei sovietice uniforma aviatoarei rochiile negre ale celor din Oradour, oraşul martir... O femeie mă apucă de mână. Nu ştiu cine e fata asta brună, cu părul srâns şi privirea întunecată pe chipul limpede şi duios. Vrea atât: să-mi vorbească despre nişte poeme scrise de cineva în lagăr (ah, deci şi ea vine dintruim lagăr)... „Aş dori să vi le arăt: acolo, nouă ni s’au părut bune eram trei sute cincizeci la număr”. Pe neaşteptete, îşi lipeşte obrazul ei tras de al meu: „înţelegi, aveam o prietenă, am fost arestate împreună, amândouă aveam copii mici. I-au dat să sugă la al ei, în închisoare... Îiu am sfătuit-o să-l ia cu dânsa, in lagăr, îmi lipsea prevederea, nu ştiam ce înseamnă naziştii: credeam că avea s’o apere copilul”.. Ii simt obrazul ud lângă al meu nu pot s’o mângâi, căci ştiu dinainte ce o să-mi spună. „Naziştii i-au trecut prin camera de gaze pe amândoi, pe ca şi nemicuţ. Avea 21 de ani. N’am fost prevăzătoare şi ea se încredea nespus de mult în mine, a făcut ce am spus eu să facă. E vina mea! Plânge cu hohote şi se strânge lângă mine. Oricare dintre miile de femei din jurul nostru ar fi luat-o în braţ® şi ar fi plâns împreună şi i-ar fi spus că nimeni n’ar fi putut să prevadă barbaria asta. Şi nu din compătimire, ci pentru că fiecare ESTE femeia asta care plânge ca şi cea trecută prin gaze cu copilul, ca şi celelalte toate, la un loc... Am povestit despre lacrimi, şi n’am făcut bine pentru că au fost singurele pe care le-am văzut în sala aceea unde totul era speranţă, lucru pentru zilele ce aveau să vie. (Continuare în pag. IlI-a) ELSA TraiOLET SE VA INTRODUCE LEGEA MARţIALĂ 1 PALESTINA? IERUSALIM, 31 (Rader) Puternice unităţi militere concentrate între Tel Awav şi Nathania, au început percheziţiile. Intre timp, exodul din Kathania contimaă, de teama contra măsurilor naifitare. In diferite alta centre evreeşti din Palestina, ŁosisäSS,fieSe fre cîsngsSrâturi masive, așteptându-se la introducerea legii marțiale. REDACȚIA Şl ADMINISTRAŢIA București, Str. Sărindar 5*7-9 Centrala telefonică: 6.34.93; 6.34.94 16.34.95. Cont Cec poștalNr.7796 M / v.v ABONAMENTEl CAPITALA ȘI PROVINCIA: ti lună 125.000 lei i luni 300.000 lei UM« MMOtei 4 PAGSN1 5000 LEI plătits In numerar conf. apr. Dir. gen. P T T M. .108. încep la 1 și 15 ale luni) fi se fac sub rezerva urcării prețului MUNCITORI SI STUDENTI INDIVIDUALE: 1.500.000 MUNCITORI Sl STUPcNfh AU|0R,j § ;N$j## S0C 2.500.000 I lună 1.00.000 lei vs. 12 luni ■ara '«m ■n ului ) lei 0 tei INUL V Nr. 908 , ,t.P.R DtmrSEtică 3 August 1947 1 REDACTORI RESPONSABIL: GRIGORE PREOTEASA NICULAE BELLII Citiţi la Viaţa Politică PERSPECTIVE PENTRU REALIZAREA ECHILIBRULUI BUGETAR e spun • nercuriie econo nee 44 MORAVURILE POLIŢIEI TURCEŞTI ANKARA 21 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS transmite Zarul VATAN citează fapte din care se vede bine caracterul ■arbl trar a acţiunii poliţiei. Astfel, zilele trecute a fost bătut sălbatec la Istambul violoncelistul Edurad Gongianul, pentru că a refuzat să se supună somaţiei poliţiei de a renunţa la procesul pe care fl intentase unui individ. Când violoncelistul s’a prezentat cu reclamaţia la şeful poliţiei, a fost bătut cu bastonul, iar comisarul care îl batea i-a spus: ,,Trebue să saluţi pe fiecare ofiţer dela distanţa de 30 m. iar pe comisari dela 50 de m.”. După bătaie, i s’a ordonat lui Gongiagul să se prezinte la poliţistul pe care o reclamase, să-î cadă in genunchi şi să-i sărute cişmele. Povestind acest fapte in redacţia ziarului VATAN, violoncelistul, a adăugat că auzea gemete şi ţipete în beciurile poliţiei, unde poliţiştii îşi torturează victimile cu cea mai mare sălbăticie. 44 IC F. R.A ACHIZIȚIONAT :70®© VAGOANE DIN U.R.S.S. VOM AVEA LEGĂTURA FEROVIARA DIRECTĂ CU MARAMUREŞUL - CONSTRUIREA UNUI POD PESTE PRUT - IMPORTANT ACORD FEROVIAR ROMÂNO - SOVIETIC Acordul feroviar încheiat de curând, la Moscova, de către delegaţia română condusă de d. subdirector general Zoltán Gyali, reprezintă pentru căile ferate române un serios ajutor în opera de refacere a acestui important sector. , Deosebit, de importantele cantităţi de materiale necesare cfr-ului importate până în prezent din URSS, noua convenţie feroviară aduce o serie de avantaje substanţiale. Cum va fi realizată legătura cu Maramureşul In prezent legătura cu Maramureşul se face foarte greoi, neexistând nicio cale ferată care să lege această regiune cu restul ţării. , Faţă de această situaţie URSS-ul înţelegând să vină în ajutorul ţării noastre a dat posibilitate prin noul acord feroviar că atât trenurile de marfă cât şi cele de călători să treacă prin teritoriul sovietic pe distanţa Halmei—Sighet, realizând astfel o legătură directă. Tot în cadrul acestei convenţii s’a căzut de acord, pentru construirea podului peste Prut în dreptul localităţii Reni, construcţia urmând să fie executată de către direcţiunea generală efr, iar cheltuelile necesare urmând să fie suportate de ambele ţări in proporţie egală. Vom cumpăra material rulant Intensificarea transporturilor feroviare din ultimul timp a ridicat în faţa C. F. R. o problemă de cea mai strictă urgenţă şi anume mărirea porcului de vagoane existente. De aceea unul din punctele pe care delegaţia română le-a discutat la Moscova, a fost şi acela al achiziţionării unui important număr de vagoane de marfă. Delegaţiv română a putut, graţie bunăvoinţei acordate de către ţara vectină, să contracteze cumpărarea a 7000 vagoane marfă, care vor fi livrate de îndată. Condiţiile cumpărării sunt din cele mai avantajoase, în schimbul acestor vagoane urmând să se efectueze în atelierele c. f. r., o serie de reparaţii şi lucrări până la concurenţa sumei stabilite. Am fost stabilite şi convenţii tarifare O latură deosebit de importantă a acordului îl instituie desigur şi încheerea unor convenţii tarifare care stabilesc regimul de plăţi al traficului în tranzit ce se efectuează prin țara noastră. SENTINŢA IN PROCESUL ORGANIZAŢILOR FASCISTE dul Adevăratei Democraţii” şi „Corpul Partizanilor Albi”: Serghie Aurel, condamnat la 15 ani temniţă grea; Th. Dumitrescu, condamnat la 12 ani temniţă grea şi 5 ani interdicţie civică; Ion Rizeanu, condamnat la 5 ani temniţă grea şi 5 ani interdicţie civică; Zoe Serghie, 1 an închisoare corecţională şi 1 an interdicţie civică; Dumitrescu Simion, 2 ani închisoare corecţională şi 2ani interdicţie civică; Argenti Ana, 2 luni închisoare corecţională. Deasemeni acuzaţii Drăguşin Ion, Stanciu Ion, Ene Ion, Moldoveanu Georgeta au fost găsiţi vinovaţi de „nedenunţare de complot întru distrugerea unităţii statului” şi condamnaţi la câte 6 luni închisoare corecţională. Pentru acelaş delict, Săulescu Laura şi Ghika Mândiţa au fost condamante la 2 luni închisoare corecţională. Azi după amiază, completul de judecată al secţiei I, prezidat de d. col mag. Filip, va da sentinţa în procesul organizaţiei legionare „Frăţia de cruce”. Ori după amiază, la Tribunalul Militar C 2 A, completul de judecată al secţiei II, prezidat de d. col mag. Brătescu, a pronunţat sentinţa in procesul organizaţiilor fasciste: „Parti. TERMENUL DE DEPUNERE A LISTELOR CU SALARIAT! HSFONRU A FOST PRELUNGIT Comisia centrală ei® repartizare a feratelor de stuncă, un acord cu comisia interministerială a trasmis dispoziţiunii tuturor comisiilor regionale , pendinte de ea, prin care se prevede că termenul de activitate al acestor comisiuni se prelungește până la 6 August a. c. Măsura est© luată, întrucât majoritatea comisîîlor regionale de repartizare a forțelor de muncă nu și-au putut încheia lucrările până la 29 iulie cât se fixase inițial prin Jurnalul Consilului de miniștri» In interiorul noului termen stabilit pentru activitatea comisiilor, intreptinderile mai pot depune liste cu plr. O NOUA VEDETĂ A FILMULUI EUROPEAN Smirnova, principala interpretă a filmului „Se ’ntorc feciorii”, care va rula în curând pe ecranele noastre. Cursuri serale gratuite pentru salariaţi Ministerul Educaţiei Naţionale prin Decizia Nr. 200.078/947, a aprobat ca Universitatea Populară să organizeze cursuri serale gratuite, liceu teoretic şi comercial, pe bază de gejm, unic. Aceste cursuri mixte destinate muncitorilor din fabrici şi micilor salariati se vor ţine la liceul Gh. Şincai şi Şc. Primară de Fete „Mihai Vodă” (Arhivele Statului). Absolvenţii cursurilor de Ucenici, supra primar, curs profesional pot da diferenţă de studii Adulţii 2 clase anual. Locurile fiind limitate, doritorii se vor adresa Universității Populare din B-dul Mărăşeşti Nr. 92 Etaj I între orele 17—19. VISUL LUI DE GAULLE Generalul de Gaule tinde să izoleze Franţa spre a o putea preda mai bine capitalismului international. (Ziarele) «CAPITALUL» LUI MARX IN ROMÂNEŞTE de H DONA P OATE UNORA li s’ar părea ciudat că din vălmăşagul deprobleme care reţin astăzi atenţia opiniei publice, să fie aleasă pentru discuţie apariţia unei traduceri. Ar putea părea ciudat, spuneam, pentrucă mai tot timpuli sub imperiul acutelor probleme ale cotidianului, mulţi dintre noi au ajuns să considere desbaterile ideologice ca un agrement pentru ore mai libere. Şi totuşi, nu aşa se prezintă lucrurile în fondul lor. Rapiditatea cu care istoria îşi desfăşoară temele, nevoia resimţită de majoritatea oamenilor de a se opera modificări cât mai structurale în condiţia lor de viaţă, năzuinţa tuturor spre limpezirea poziţiilor şi a drumurilor, toate nu sunt decât unităţi la o aprofundare teoretică a realităţilor, la un plus de luciditate, la o înţelegere mai complectă a perspectivelor , Un fruntaş politic român, vorbea acum câtva timp despre existenţa unui front ideologic; formula ni se pare fericită pentru că ea surprinde tocmai caracterul combativ, rupt din realitate şi făcut pentru realitate al setei de cunoaştere şi înţelegere a oamenilor de azi. Situându-se pe acest front de luptă ideologică, apariţia traducerii în româneşte a „Capitalului“ lui Karl Marx capătă o înseninătate pe care nu ezităm s’o numim epocală. Căci „Capitalul“ lui Marx nu este, aşa cum au vrut să-l vadă unii, un simplu tratat de economie politică; el este, prin adâncimea analizelor sale şi prin lărgimea şi unitatea viziunii sale de ansamblu, unul dintre cele mai minunate instrumente puse la dispoziţia omenirii, pentru a înţelege şi transforma istoria. Opera lui Marx dovedeşte că o comprehensiune ştiinţifică a raporturilor economice şi sociale dintre oameni este posibilă şi că odată această comprehensiune realizată, anumite premize de acţiune decurg în mod logic pentru acei care se instalează pe poziţia progresivă a Istoriei. Vom înţelege deci de ce, în momente în care democraţia românească îşi desţeleneşte cu atâtea eforturidrumul, în momentele în care adversarii progresului încearcă fie prin armele tăgăduirii adevărului, fie, mai ales, prin armele confuziei ideologice, să creeze o ceaţă artificială în faţa perspecti(Continuaro în pag. II-a) MEDICI LA SATE NU ESTE PREA MULTĂ vreme de când în Monitorul Oficial s’a publicat noua lege sanitară ce obligă pe tinerii absolvenţi aiacultăţilor de medicină să facă un tagiu de un an şi jumătate la ţară, dacă vor să obţină diploma de liberă practică la oraş. Aceşti medici practicanţi in lumea satelor vor avea un salariu egal cu al doctorului de circumscripţie. Vor primi diurne. Li se va acorda prime de încurajare. Anul trecut, Ministerul Sănătăţii a şi angajat 155 de studenţi din ultimul an ori absolvenţi ai Facultăţii de medicină, pentru nevoile doctoriceşti ale satelor. De acum încolo, începe stagiul obligator. Este o lege care trebue să bucure pe toată lumea şi îndeosebi pe săteni. Chiar dacă pe unii începătoriîn meşteşugul lui Esculap i-ar nemulţumi. Despre aceştia, juni medicaştri care ar dori să curarisească numai pacienţi cu boli subţiri şi pungă groasă, numai conţi şi marchize, o veche zicală, franţuzească spune că ei sunt cei cari fac cimitirele tot mai cocoşate... De la pasă acestora că până mai-acum câtva timp, subt oblăduirea a câtorva doctori prim-miniştri şi miniştri nu de sănătate, voi aveam în lumea necăjită a satelor peste o sută de mii de pelagroşi?... Ca şi acum, în Europa, noi deţinem. Io ţara ,recordul morţii infantile: 18 şi ceva la sută... Că ţăranii noştri încă mai cred in descântecele babelor care lecuesc de gâlci, de abubă, de deochiu, cu trei cărbuni stinşi în apă neîncepută... Că mai sunt încă pe la gate moaşe empirice care locuesc lăuza cu ţărână luată de sub pragul grajdului, îmbolnăvind pe mamă şi pe prunc de falariţă.... Şi câte şi câte de practici şi leacuri băbeşti, rămăşiţe ale întunericului când Molibre îşi scria comediile lui antiroftoriceşti, când bacteriile nu se ştia încă ce sunt şi că există, când doctorul Atotsius Draş îşi lecuia bolnavii bucureşteni numai prin sugestii!... Încă mai trebue o luptă aprigă pentru ga UxM suflarea satelor, mastre să creadă în medicină şi să se lecuiască numai cu ea, ca prin alte ţări ale Apusului Cică prin satele scandinave, pastorii chemaţi la căpătâiul bolnavilor, nu uită să ia cu ei, pe lângă cărţile sfinte şi trusa cu medicamente. La noi, lumea încă mai face haz de povestea cu astronomul şi doctorul care găzduind într’o noapte la un ţăran, au compromis ştiinţa. Iată o lectură ce ar trebui scoasă din toate cărţile de cetire. Şi iată de ce ne trebuesc cât mai mulţi medici tineri şi harnici la sate. Şi milostivi cu durerile celor care ne dau pâinea cea de toate zilele... Acum aproape cine, veacuri, Montaigne scria aşa despre clăcaşii de pe moşia lui din Périgord: "Să privim către ţărână, la bieţii oameni pe care-i vedem împrăştiaţi acolo, la munca lor, cu capetele plecate, care nu ştiu nici pe Aristol nici pe Caton... Cel care, sapă în grădină, şi-a îngropat azi dimineaţă pe tată-său ori feciorul. Chiar numele cu care ei botează bolile, le mai îndulcesc și le mai ad Ună asprimea. Oftica pentru ei e o tuse, ausenteria, o ordinare; pleurezia, o răceală trecătoare ------------------------de IOACHIM BOTEZ -------------------- CAMP!*! UEŞAH AL U.R.S.S. Prima înfrângere a lui Keres, se datoreşte lui Breunstein TALLINN 31 (Rador). — Corespondentul Agenţiei TASS trans-,mite: A zecea tură a campionatului de şah al Uniunii Sovietice a înregistrat prima îrfrângere a marelui maestru Keres. Campionul Uniunii Sovietice a făcut o greşală, care a permis lui Bronstein să ia iniţiativa. La a 35-a mişcare, Bronstein l-a constrâns pe Keres să se declare bătut. După a zecea tură, clasificaţia se prezintă astfel: Keres cu opt puncte, Bronstein şi Liliental cu 7 puncte, Kotov cu şase puncte şi jumătate Și o partidă neterminată. .. ■ : AZI ŞI MÂINE SE DISTRIBUIE PÂINE Prefectura Poliţiei Gapîtalei, Oficiu de control al pâinii, comunică: Azi, Vineri 1 August 1947 este valabil bonul No. 1 din cartela 1947 pentru o raţie de 259 gr. pâine. Mâine, Sâmbătă 2 August 1947, este valabil banul No. 2 pentru aceiaşi raţie. 9* imEPIHD se .auMimsA 3 august LIJBEEA“ APARE ZUMIC IN 6 PAGINI Vor semna articole, reportagii si cronici d-nii: Emil Isac, Zaharia Stancu, Ury Bemalor, F. Brunea-Fox, Ioachim Botez, M. Brgglaşu, Ionel Taranu, Mihnea Gheorghiu, Ion Pribeagu Eugen Schileru, ş. a. • O pegîh© de cioturS.. şi cinema ® O pagină veselă ® Rubrică filatelică permanenta Publicitatea primită până la ora 14, apare a doua zi.