România Liberă, decembrie 1947 (Anul 5, nr. 1012-1018)
1947-12-02 / nr. 1012
Bucureşti 1 Ramul Mărăcine 55 Tel 46421 — Bucureşti — Tel. 46421 IUGOSLAVIA ŢARA TINEREŢI! Tânăra republică iugoslavă îşi cântă astăzi bucuria eliberării, bucuria vieţii, în fiecare oraş, în fiecare sat, în fiecare cătun. Sărbătoarea aceasta ia proporţii de entuziasm, cu atât mai mult cu cât ea este din plin sărbătoarea tinerilor şi tinerelor din Iugoslavia. Intr’adevăr, cuvintele sunt puţine şi neputincioase pentru a flcăia întreaga epopee a eroicului tineret iugoslav. Pe hainele de sărbătoare ale finerilor din această ţară strălucesc elocvente mărturiile eroismului lor. Ei au fost aceia care s’au ridicat toţi ca unul împotriva cotropirii naziste şi muscuiriene. Cu cât se înăsprea teroarea împotriva lor cu atât detaşamentele de luptă se înmulţeau pentru apărarea patriei cotropite. Prin pârjolul satelor, prin molozul gospodăriilor, băeţi şi fete au ridicat puntea sus, au strâns pumnul pe urmă şi au dat teribilul răspuns duşmanilor, teribilul răspuns al poporului iugoslav: rezistenţa. Alături de tineretul sovietic, tineretul iugoslav a dat pildele cele mai strălucite în lupta de eliberare a popoarelor. Mi de tineri au pierit în lagăre şi închisori. Suferinţa şi moartea acestora, a fost răsbunată crunt de cei care se aflau în rândurile artizanilor. Acţiunile lor se făceau mereu simţite la Belgrad, Zagreb, Ljubljana şi Sarajevo. Din numărul celor căzuţi în lupta cu cotropitorii, 60 la sută sunt tineri. Cu adâncă veneraţie se rostesc numele tinerilor eroi Junka Dimid, Zorica Bojovici, Bajo Prasificar Marjana Stofcl, Lola Ribar M. Apostolescu (Centimnara în pag. 5-a) ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Ira vederea încasării impozitelor ASTĂZI Administraţiile Financiare şj Percepţiile Fiscale Ghişeele CLE.C. sunt deschise până la Ol A 13 % TRENUL DIN ESSEN SOSEŞTE LA ORA 0 ŞI 12 MINUTE... Când Franţa este sal tutelă americană,-un ghiarele crizei economice Nu putem înţelege sensul frământărilor sociale şi politice din Franţa, dacă nu avem o idee justă asupra ansamblului economiei franceze aşa cum se prezintă în clipa de faţă. Pentru ca fabricile franceze să poată lucra în plin Franţa era 51 este nevoită să importe mari cantităţi de cărbuni. (In 1938 importa aproape două milioane de tone cărbuni lunar). In ultimele luni importul de cărbuni a scăzut considerabil, iar importul din bazinul Ruhrului a devenit aproape neînsemnat. (In Mai 1947 Franţa a importat în total 1.353.000 tone cărbuni, din care numai 140.000 tone din Ruhr). Faptul prezintă mare importanţă deoarece are tM substrat politic. Este limpede a® enunţând la o atitudine fet-ca. Heportai de LENIŢESCU mă în problema reparaţiilor germane, — pentru a fi pe placul noilor stăpâni, — conducătorii politicii franceze au lipsit ţara de o sursă vitală de energie pentru Franţa: cărbunii din Ruhr. Este interesantă, în această privinţă o scenă povestită de un ziarist francez. La o mare oţelărie din Roubaix, producţia a fost paralizată din cauza lipsei cărbunelui. Muncitorii şi tehnicienii au început să se agite, să facă intervenţii, să ceară... In sfârşit promisiunea a fost smulsă. 40 vagoane cu cărbuni din Ruhr fuseseră aprobaţi pentru oţelăriile din Roubaix. La rampa gării, în noapte, se strânsese întreg personalul uzinelor. Trenul din Essen încărcat cu prețiosul combustibil trebuia să so- L. Nâfes©»* (Continuare în pag. 5-a) REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Bucureşti, Str. Sărindar 5-7-9 Cent. tel.: 6.34.93; 6.34.94; 6.34.95 Cont Geo poştal Nr. 7796 ABONAMENT EE CAPITALA ŞI PROVINCIA 1 lună lei 135 3 luni lei 400 INFORMATIE ŞI REPORTAJ încep la 1 şi 15 ale lunii 12 luni SALARIAŢI ŞI STUDENŢI. FIRME INDIVIDUALE: 2000 Iei 1 lună Iei 135 AUTORIT., INST., SOC. 5000 Iei REDACTOR RESPONSABIL: NICULAE BELLU Iugoslavia lui Tito an avantpost al democraţiilor formulare CUVÂNTAREA DLUI MINISTRU GH. GHIORGHIU-DEJ CU PRILEJUL SĂRBĂTORII ZILEI NAŢIONALE A JUGOSLAV® eri după amiază, la Athéneul Român, a avut loc — sub egida Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor de Prietenie cu Republica Federativă Populară Iugoslavă — aniversarea zilei de 29 Noembrie, data proclamării Republicii Federative Iugoslave. Sala Atheneului Român era tixită de public: muncitori, intelectuali şi — îndeosebi — mult tineret, studenţi, tineri muncitori din brigăzile de reconstrucţie, care au lucrat cot la cot cu tineretul eroic al Mareşalului Tito. In sala care este departe de a fi încăpătoare pentru toţi ce care au ţinut să asiste la manifestaţia prieteniei româno-iugoslave, domneşte o atmosferă de cald entuziasm. Se scandează: — „Jivi Tito! Jivi Tito!" La orele 5.30 îşi fac apariţia, în loja oficială, d-nii dr. Petru Groza, preşedintele consiliului de miniştri, Mihail Sadoveanu preşedintele adunării deputaţilor, Gh. Gheorghiu Dej, ministrul Industriei şi Comerţului, Teohari Georgescu, ministru de Interne, Dr. Florica Bagdasar ministrul Sănătăţii, Octav Livezeanu, ministrul informaţiilor şi Gh. Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii. Asistenţa aplaudă îndelung. Din sală se aud strigăte: —■ Trăiască miniştrii poporului! — Trăiască guvernul dr. Petru Groza! Entuziasmul din sală ajunge la paroxism atunci când în loja oficială îşi fac apariţia d-na Ana Pauker, ministru de externe împreună , ministru GHEORGHUJDEJ rostindu-şi cuvântarea cu d. Radomir Golubovic, ambasadorul Republicei Federative Populare Iugoslave la Bucureşti. Publicul aclamă: — Trăiască prietenia veşnică între poporul român şi popoarele iugoslave.Caa,wâsîifsaaea cSS&sf minîstou Gh’eorgiiÎMrEtejj secr etas* sseiîieinal al Parlîiluluî CoJffauMBst ftostaass Aniversarea proclamării. Republicii Federative l’opulara Iugoslave constitue pentru poporul român un prilej fericit de reafirmare a prieteniei şi simpatiei cu care urmărim ceea ce se înfăptueşte sub privirea admiratoare a lumii dornice de pace, reconstrucţie şi progres in Iugoslavia MareşaluluiPito. Un drum extrem de frigat în înfăptuiri a parcurs Republica Federativă Populară Iugoslavă în cei patru ani ce au trecut de la istorica adunare de la Jajce, ţinută la 23 Noembrie 1943, când s au consacrat drepturile şi libertăţile democrafice ale popoarelor din Iugoslavia. La acea dată poporele Iugoslaviei se găseau încleştate în lupta pe viaţă şi la moarte împotriva năvălitorilorgiarmani. Steagul rezistenţei populare a fost ridicat de eroicul Partid Comunist Iugoslav încă în 1941, când cu complicitatea guvernanţilor corupţi şi reacţionari ţara a fost cotropită. Speculanţii, bisurierii, fabricanţii şi toţi acei ce constituiau pătura conducătoare parazitară s’au pus în slujba cotropitorilor — servindu-i în mod deschis ori camuflat. Muncitorii, ţăranii, intelectualii devotaţi cauzei libertăţii popoarelor din Iugoslavia au răspuns în massă la apelul Partidului Comunist Iugoslav. , • începând cu boicotarea măsurilor, ordonata de ocupant, cu rezistența (Containars in pag. 6-a) row USB* Ser.“»/ ^ EXCEPTIONAL DE GRAVE EVENIMENTE IN FRANŢA — «GUVERNUL PilRUESTE PENTRU RSTA NOAPTE 0 LOVITRRI RE STAT, EPURE L'HRMAHITE — ZIARELE IDE STÂNGA SUNT CONFISCATE PARIS, 29 (Rador). — Agenţia France Presse transmite:1 Prefectura Politiei a confiscat astăzi după amiază dela chioşcuri şi de la vânzătorii de ziare, ediţia ziarului „Ce Soir11, purtând titluri marii „Uf «St sa gfg* Legile banditeşti ale lui Schuman şi Moch suspendă constituţia şi pregătesc o lovitură de stat reacţionară ce va fi încercată la miezul nopţii. r*. * PARIS, 29 (Rador). Simţită stata şi aib etrapsii al ffiari adunări populare de protest în întreg Parisul, împotriva proectului de lege pe care primul ministru Robert Schuman vrea să-l facă să fie aprobat de Adunarea Naţională, pentru a sugruma dreptul constituţional al ffiaref, terțiar îs a asslata grevă. După cum se declară pe culoarele Adunării Naţionale, primul ministru vrea să combată autoritar greva celor peste 2 milioane de muncitori, cerând să se voteze de urgenţă o lege prin care să ,se cheme 80.000 de rezervişti pentru a combate greva. De asa-meni, primul ministru, care este, după cum se știe, membru marcant al partidului de dreapta francez MRP, vrea să mai fie votată o lege, prin care să se prevadă închisoare pe termen lung și amenzi până la 500.000. srnrmnnnrnmnm^mmm mmmmmmmmmmmtu jlh hijpii rn rwn—nni—Tu .----------------------------------------------- (Controaftre tm pag. TOisp-Sttxti (Creptkmara tei pag. Ultime știri) TELEGRAMA COMITETULUI CENTRAL AL P. C. R. SĂTRI MAREŞALUL TITO Mareşalului Iugoslaviei IOSIF BROZ TITO In ziua de aniversare a proclamării republice, Iugoslavia, Comitetul Central al Partidului Comunist Român trimite caide felicitări eroicelor popoare ale Iugoslaviei, slăvitului Partid Comunist din Iugoslavia şi personaj D-voastră al cărui nume este pronunţat cu dragoste de cei ce luptă pentru democraţie în întreaga lume. Poporul român este însufleţit de dorinţa de a strânge şi mai mult relaţiile de frăţească prietenie ce există între noua Iugoslavie şi noua Românie. Vă urăm noui succese în opera de reconstruire socialistă a Iugoslaviei în lupta noastră comună împotriva imperiaismului şi reacţiunii, pentru măreaţa cauză a păcii trainice, a democraţiei populare şi a socialismului COMITETUL CENTRAL PARTIDUL COMUNIST ROMAN Secretar General Gheorghe Gheorghiu-Dej Belgrad Mlnîsis**«!' industriei șî coinsert«hai a dat o decizie ps'-sn care cu începere dela I Décefisfes’ie 1947, v©p fi permise tăerile desovine de rasă, caracul și marines bătrâne, cum și arviaieSoa* de altă rasă, fără limită de vârstă, pereme cu excepția irsnca* specii de rasă pură. Sacrificarea bovinelor* şi cabalinelor este interzisă, excepţie «făcând tăce rile autorizate în mod spseial de m’aiisterul In dustrie! şî comerţului, cum şî tăierea bovinelor şi cabalineior pentru cauză de accidente şî boli «ncurabate. Colectarea porcinelor şi ovinelor se va face numai de colectorii autorizaţi de minister sau autorităţile care au dreptul dat de minister să elibereze asemenea autorizaţii. Crescătoriile şi îngrăşămintele sunt obligate să vândă acestora porci de la 120 kg. în sus. Deasemenea, por vinde direct consumatorilor, fără autorizaţie, cel mult 10% din numărul de porcine Şi ovine ce poseda. II Hotărâre, potrivit căreia oricine poate cumpăra un porc viu neutru gospodine proprie, rămâne în vigoare, până la 15 Ianuarie 1948. In aceleaşi conditii este permisă Si cumpărarea iSi transportarea unui porc tăiat. Deasemeni sunt permis« cumpărarea iti transportul colectiv, pentru muncitorii Si funcţionarii din întreprinderi Si instituţiuni, p« bază de tabele nominale întocmit«! Si vizate de Sindicatele respectiv«. In acelaș fel pot fi jfăcute cumpă* rari si transporturi de ovine, 3* către cumpărătorii ar.:4tati în acest alineat, dar nurntri plină la îl 6«* cembrie. ■ ' ■Au" v"$ UELA 1 DECEMBRIE imu* I ywEfffluniK TĂIEREA $1 CONSUMUL OVINELOR SI PORCINELOR SUNT PERMISE RECORDURI VINE IARI ŞOŞONI - GALOŞI FERMOARE REPARA IREPROŞABIL VECHIUL SPECIALIST GLEA MOŞILOR 31 VOPSEŞTE ŞI REPARA HAINE-MOBILA-POŞETE SERVIETE DE PIELE [RUGAM NU CONFUNDAŢI CU ALTE FIRME RECITIND PE GOGOL de JOACHIM BOTIz După im sfert de veac, ba aproape două, m’am apucat să recitesc pe Nicolae Gogol căruia cum credeţi că-i spuneau părinţii săi, colo la moşioara din ţinutul Poltavei, cu livadă în lumini trandafirii de roada vişinilor ori fumurii de cea a prunelor brumate?... Nicoşa. Are, în privinţa numelor limba rusească mângâieri şăgalnice şi inflexiuni nemaintâlnite în alt efraiu. Ce păcat însă, că mai toţi cei care am luat încă din tinereţe contact cu clasicii ruşi, nu i-am cunoscut decât în tălmăciri sau răstălmăciri din franţuzeşte şi mai rareori nemţeşte!... Abia acum, după atâta amar de vreme, după un veac de la apariţie, ne-am învrednicit a avea o bună traducere a „Sufletelor moarte” în editura Fundaţiilor regale. Am cetit, pe vremuri, această tristă şi amară epopee a Serbiei cfacerii ţărăneşti din împărăţia pravoslinică a ţarilor, în două volume la Flammarion. Mai apoi, am „Montana” şi alte nuvele, în acideftină editură nemţească de 90 de pfenigi, care se chema „Deutsches, Haus". Dar cum putem afla, noi Romanii, în acele tălmăciri, atâtea şi atâtea lucruri şi nuanţe de siminţire ce ne leagă deadreptul de no* roadele slave?.. Cum puteau să ne tălmăcească franţuzii ori germanii, altfel decât prin perifraze, cuvinte, ca piroşcă, alivenci, papanaşi, coşlac, borş de curechiu cu smântână, şi câte şi câte?... Ba şi cuvinte «* nătărău, nătăfleaţă, zdrafion, met* Horcă, maladeţ, haidamac. Ordi* minutive ca măiculiţă, tăiculiţă, sufletele, de care se slujesc ca şi noi marii noştri megieşi din răsărit, cum i-ar fi putut transpune în Iran. (Cozititulare im peg. 5-a) TRATATUL DE AMICIŢIE Si ASISTENŢĂ MUTUALĂ BULGARO-IUGOSLAV de FLORICA ŞIELMARU urotive şi 8 articole. Textul trata-« tului defineşte modalităţile unei co-« laborări care include toate aspsa* tele unei vieţi de stat purtată pa’ ritmuri paralele. Colaborarea pu-* ntică, economică, culturală, militară la nevoe, este prevăzută în a-' semenea fel încât, departe de a îngrădi libertatea de acţiune a fia-» căruia dintre semnatari, îi conferă o eficienţă sporită departe de a a-' duîce vreo atingere suveranităţii celor două ţări, o confirmă şi o a-' pară. ■ -1 -Iste de altminteri una din trasaturile care deosebesc fundamental aceste angajamente internaţionale de cele, în aparenţă aseănătoare, din anii anteriori cel de al doilea război mondial, de pildă, de Mica înţelegere. O altă deosebire esenţială este poziţia statelor astfel angajate faţă de Uniunea Sovietică, faţă de realitatea pe care aceasta o reprezintă. In timp ce Mica înţelegere era «destinată de guvernele imperialiste ,- care au patronat-o — şi de cele subordonate imperialismului Tratatul încheiat la Euxinograd în ziua de 27 Noembrie este cel dintâiu din seria înţelegerilor de acest fel menite să facă din ţările nouii democraţii o forţă unitară pusă în slujba păcii pe care fiecare dintre parteneri o doreşte ca pe o chezăşie a propriei sale desvoltări. Foarte concis , documentul conţine o scurtă expunere de V