România Liberă, decembrie 1947 (Anul 5, nr. 1012-1018)
1947-12-02 / nr. 1012
4. románia liberX informaţii- camerstarii , începusem să ne bucurăm în ultima vreme de un serviciu prompt al distribuirii pâinii. Dar probabil domnii brutari socotesc că au făcut prea multe sacrificii pentru populaţia Capitalei,câci ni se semnalează iarăşi uneledeficienţe. Astfel, la centrul nr. 14 din str.Agricultori, aprovizionat de fabrica „Sănătatea“, pâinea nu mai este adusă în cursul dimineţii, aşa reum s-ar cuveni, ci după amiază şichiar seara târziu. Pentru populaţia nevoiaşă pentru care pânea este alimentul de bază, faptul acesta creiază serioase prejudicii, împotriva acestor fabricanţi, care nu ţin seamă de interesele populaţiei trebuesc luate măsuri Urgente şi severe. * Ne-am mai ocupat de câteva ori în Coloanele noastre de o doleanţă străveche a studentimri noastre. Este vorba de aşa numita Editură pentru cursuri universitare, discutată acum trei ani proectată acum doi ani fi propusă anul trecut forurilor in drept. Aflăm, in legătură cu această problemă care a fost preluată intre timp spre rezolvare de către conducerea UNSR că pării astăzi forurile un drept au reuşit să achiziţioneze o litografie şi ceva accesorii . In lipsă de credite şi hârtie, maşina zaefi pe undeva prin subsolurile Universităţii, anul universitar a început, prelegerile sunt numeroase şi desigur inedite, sesiunea de examene din Februarie se apropie cu paşi vertiginos!, iar situaţiunea se întreabă vom avea sau nu vom avea cursuri? Iatăt o chestiune pe care o supunem Ministerului Educaţiei Naţionale, subliniind cu tărie că înfiinţarea editurei de cursuri universitare este un deziderat al studenţimei, care trebue să fie realizat. Federaţia naţională a tineretului democrat din România a adresat următoarea telegramă către tineretul popular Iugoslavi „Cu prilejul aniversării proclamării Republicei Federative Populare , Iugoslave, şi a promulgării Constituţiei, primiţi cele mai bun urări de progres şi expresia admiraţiei prieteniei fraterne şi indestructibile a tineretului român pentru eroicul tineret a lui Tito, care alături de celelalte forţe ale Frontului Popular, păleşte pa calea fidificării socialismului”. D. Porfiroghonos, fost ministru al EAM-ului în guvernul de eliberare a Greciei a ţinut. In calitatea d-sale de jurist, să viziteze primul barou al ţării noastre. D-sa a fost primit de întreg consiliul de disciplnă, in frunte cu d. recan C. Patraschivescu-Balaceanu, cu care ocazie a fbrut o frumoasă alocuţiune în limba franceză. * ijfc în sala 14,raudia — str. biserica Enel 16, s-a deschis cu prilejul sărbătorirei iugosave, o expoziţie de tablouri de maeştri vechi şi contimporani cu priveliştii din Iugoslavia. Sunt expuse opere de C. Pol Satmari bătrânul, Rozental, precum şi ştefan Popescu, Lucian Grigorescu, Eugen Ispir, Enea, Verona, Ligia Macovei — odată cu un vechi tablou reprezentând asediul Belgradului, dl V. Breda alt cărţi Optra sunt expuse in muzeul din Viana. Străzile Capital sunt pline d® tot felul de câini vagabonzi, bolnavi, flămânzi şi agresivi. Cunoaştem greutăţile pe care le «re d® îmiUnpiitiiat serviciul de ecarisaj, din pricina tips0 d« vethknie-dube Dar totuşi credem că situaţia actuală, dacă nu poat.a fi total remediată, ar putea fi cel puţin »me iorată. Lucrurile Insă, tn orice caz, nu mai pot fi lăsate In situaţia actuală * Nc-am ocupat în reportajul nostru trecut de muzeul municipal, căzut victima culturofobului fost ministru Burcă. Nu ţinem să insistam prea mult asupra personalităţii acestei excelenţe deblocate, mai ales cu 3. Burcă nu mai este el însuşi, astăzi decât o piesă fără valoare, in giuzeul de antichităţi politice a neamului. Ceea ce ne interesează este restaurarea cât mai urgent posibil a locaşului de artă care este muzeul municipal. Să fie adunate piesă cu piesă, din Raznic, din Victor Emanuel şi — mai ştii — poate şi din unele case particulare suspuse, cu morile nepreţuite, până acum câţiva ani deţinute de muzeul municipiului Bucureşti. Să fie imediat repusă în posesia localului conducerea muzeului indiferent cine locuieşte şi cine a ocupat până In prezent acest local. Dealtfel suntem informaţi că de ajutor de primar Dancea se ocupă personal de nefericitul caz al muzeului municipal. Pe câte ştiinţi. Doncea nu e omul care să glumească atunci când e vorba de gospodărit această năpăstuită urbe, unde a domnit civilizaţia lul Burcă şi a altor excelenţe mâncate de mobiile reacţionare. Aşadar, aşteptăm pe curând vestea inaugurării noului vechi local al muzeului. Şi poate şi aceia a personalului său de specialitate care după câte ştim funcţionează actualmente la... garajele comunale! •* PRINCIPIUL ALEGERII VA FI EXTINS LA ÎNTREAGA MAGISTRATURA Importante precizări asupra reformei justiţiei făcută de d. ministru prof. L. Pătrăşcanu în faţa Camerei Deputaţilor, d. Lucreţiu Pătrăşcanu, ministrul Justiţiei, a făcut era un am nou expozeu asupra Reformei Justiţiei, reformă a cărei iniţiativă şî realizare aparţine Partidului Comunist Român şi care consttue unul din elementele esenţiale in considerarea şi desvoltarea democraţiei noastre populare. După ce d-sa a făcut o documentată incursiune in trecut, a arătat că aparatul justiţiei, moştenit după 23August 1944 şi 6 Martie 1945 a fost crtiit în spirit de clasă, să slujească îneresul de clasă al claselor posedări ta. Un exemplu frapant a fost acela in legătură cu reforma agrară In până reformă s’au găsit judeicători neînţelegători al timpului, brbl, mânaţi insă de Interese de clasă care să aducă in faţa tribunalelor ţăranii, pe care guvernul, urmând voinţa masselor, îl împroprietărea.S’au găsit judecători rari să se pună deacurmezişul reformei agrare. Sate întregi au început să fie purtate la judecăţi, sperăndu-sa astfel că marii proprietari îşi vor recupera pământul. Nu era întâmplătoare p-Îhvdînett aceasta vechiului aparat (BJ hiriîtiej. Guvernul sprijinit flg elementeleconştiente, sprijinit de masse, a pornit opera de reconstrucţie. Guvernul s’a lovit însă de un sabotaj organizat. S’a schimbat caracterul social al massei infras- T fort'îor Care este explicaţiumiea acestei permanente nepotriviri Intre activitatea Unei mari părţi din magistratură, a unei bune părţi din aparatul judecătoresc, si tendinţele constructive ale guvernului’ Ce s’a întâmplat? S’a spus: corupţia. Eu n’am să pun accentul pe corupţie. S’a schimbat Intr’adevăr ceva. Ce anume? S’a schimbat caracterul social al massei infractorilor. Judecătorii erau foarte aspru, atunci când trebuiau să judece şi să condamne Un muncitor, un ţăran, un om nevoiaş. Aceştia erau oameni nu din categoria socială din care făceau ei parte saudin care cei mai mulţi se simţeau iuproape, nu din categoria socială în spiritul căreia au fost creiaţi şi crescuţi Puteau, între omul împricinat şi judecător să ridice un zid. Dar massa infractorilor de astăzi — moşieri, speculanţi, sabotori —- aceasta este massa cu care foarte mulţi magistraţi sunt legaţi organic. Este categoria socială din care foarte mulţi dintre ei fac parte, de care se sânt apropiaţi prin mentalitate şi stare socială, ai cărei interese — conştienţi sau inconştienţi încă Ie servesc, lată adevărata explicaţie a bîândeţei, altfel greu de explicat, a blândeţe! multora dintre magistrii noştri, , Schiwr-foarea sistemssl&s! ! In această situaţie, pentru a asigura drumuî democraţiei noastre populare, pentru a consolida câştigurile massei populare, şi mai mult, pentru a deschide drum larg în viitor, regimului de astăzi, reforma justiţiei se impunea în mod absolut. Şi reforma — din iniţiativa Partidiui Comunist Român — a venit. Reforma justiţiei nu înseamnă numai schimbarea oamenilor, ci schimbarea sistemulu. Prezenţa asesorlor populari schimbă sistemul, iar nu numai oamenii. Intr’adevăr, asesorii populari aduc pescaunul judecătoresc conştiinţa lor de clasă, lumina minţii lor, dar mai aducceva: interesele oamenilor muncitori, ale oamenilor truditori, aie celor care luptă şi muncesc pentru îmbunătăţirea Vieţii lor, dar şi pentru apărarea şi con 'soli'darea drepturilor şi libertăţilor democrate. Asesorii populari aduc în justiţie sprijinul masseior cari i-au trimis acolo. Ei reprezintă într’adevăr massele populare, reprezintă imensa majoritate a poporului român. Prin prezenţa asesorilor populari, am introdus In adevăr elementul democrat în justiţia noastră. Despre inamovibilitate ’ Inamovibilitatea a fost o formulă ipo- îl pţită şi falsă, dar cultivată iu scot bine delimitate. S’a spus: Judecătorul este inamovibil, pentru că vrem să fie independenţi de puterea executivă. Este un neadevăr sfruntat. In regimul de clasă pe care l-a cunoscut poporul român înainte şi după 1865, puterea judecătorească a fost permanent la dispoziţia puterii executive, adică la dispoziţia oamenilor din guvern reprezentând pătimite posedante. N’a existat Independenţa magistraturii sub nici o formă. Şi care este corectivul pe care l-am adus noi? Nu făcând pe judecător să depindă de puterea executivă, dar l-am făcut efectiv, am făcut pe asesorul popular, pe judecătorul popular să fie reprezentantul ales al masselor populare. El va avea răspunderea şi în faţa legilor ţării desigur, dar şi în faţa muncitorilor şi ţăranilor care l-au ales şi l-au trimes să fie judecător. Noi aducem un principiu Incitor într-adevăr, dar pe o bază largă democratică, făcând din judecător reprezentantul ales al muncitorilor şi ţărănimii muncitoare. Un alt aspect al problemei este cel constituţional. Aşa cum este formulat articolul din actul constituţional din 30 August 1044, problema a asigura inamovibilitatea sau a suspenda această Inamovibilitate, devine un atribut al puterii legiuitoare și obiectul unei legi ordinare. De aceia cred că cei care vor să invoace textul constituțional, sau prevederile constituționale în sprijinul inamovibilității, nu au temei juridic. Numai un început Legea da reformă judecătorească într'adevăr schimbă fundamental justiția noastră. Aceasta reformă este însă numai un început, pentru că noi vom tinde, trebue să tindem la stabilirea principiului alegerii pentru întreaga magistratură. Este un început această reformă, dar un început care ne dă dreptul să vorbim chiar de astăzi, de o nouă justiție în țara românească. O justiție pusă la îndemâna masselor populare nu numai prin faptul că am ramificat în mod masiv aparatul judecătoresc, în mediul rural, nu numai pentru că am lărgit competența instanțelor de la sate, nu numai pentru că am introdus elemental popular, dar pentru ca spiritul acestei reforme, spiritul acestei justiţii, este un spirit nou, inspirat din democraţia noastră populară. Vor fi desigur greutăţi în aplicarea reformei. Aceste greutăţi însă vor fi învinse cu concursul masselor populare care văd in această reformă realizarea unei năzuinţe de mult simţite, acela de a da poporului român o justiţie aşa cum o cer vremurile noul şi cum o cer interesele democraţiei noastre populare. UDA PROPUNERII HISUUUlI 11T0 GUVERNUL IUGOSLAV A DECODAT BRIGADIERII ROSSI PARI AO MUHî IN JUGOSW Conviețul Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, a primit următoarea notă din partea Ambasadei Republice Populare Federative Iugoslave. — Ambasada Republicei Federative Populare Iugoslave din Bucureşti, are onoarea de a aduce la cunoştinţa Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, că pentru succesul obţinut la munca de construcţie a liniei ferate a tineretului Samaţ—Sarajevo, linie dată circulaţiei pe ziua de 15 Noembrie 1947. — Prezidianul Adunării Populare a Republicei Federative Populare Iugoslave a hotărât conform art. 2 din Legea decorărilor şi medaliilor, la propunerea Mareşalului Tito: — „Pentru meritele excepţionale, obţinute în munca pentru refacerea şi construirea ţării” să decoreze cu: ORDINUL MUNCII CLASA l-a Brigada I-a română udarnă „Ştefan Plavăț”; Brigada 11-a română udarnă „Zarko-Despotovici-Jakobinsky“ Brigada lll-a română „Nicolae Bălcescu”; Brigada IV-a şi a V-a udarnă „Horia, Cloşca şi Crişan”. ORDINUL MUNCII CLASA Il-a Trofin Virgil comandantul brigăzii române ,„Ştefan Plavăţ”; Tancevici Boja comandantul brigăzii române „Zarko-Despotovici-Jakobinsky”; Ion Ştefan comandantul brigăzii a IV-a şi a 5-a „Horia, Cloşca şi Crişan”; Jura Griţaneco, ajutor de comandant al brigăzii Ilia „Nicolae Bălcescu”, ORDINUL MUNCII CLASA III-a Virgil Ioanid — brigadier în brigada III-a română; Lazăr Nicolin — brigadier în brigada V-a română; Iancovici Jiva — brigadier în brigada V-a română; Kraus Robert — brigadier în brigada 111-a română (decedat) Viris Sora — brigadier în brigada V-a română; Protopopul Milan Nikolic membru în Comandamentul brigădi li-a română; Oprea Nicolae — brigadier în brigada IV-a română; Bora Petrov — brigadier în brigada V-a română; Silagy Elmer — brigadier în brigada III-a română. — Felicitând tineretul român pentru decoraţiile primite, Ambasada Republicei Federative Populare iugoslave din București, salulă tineretul român și îi dorește succes deplin în muncă. | 4¥ENTURfLE FERICITULUI AUGUSTIN (784 s \J VfL) TELEGRAMĂ D-LUI DR. PETRU GROZA CĂTRE MAREŞALUL TITO D. Dr. Petru Groza, preşedintele Constiuui de Miniştri, a trimis următoarea telegramă: Excelenţei Sale Mareşalului IOSIF BROZ TITO preşedintele Consitului de Miniştri al Republicei Federativ© Populare Iugoslava BELGRAD Cu ocazia aniversării promulgării Republcii, Federative Populare Iugoslave rog pe Excelenţa "Voastră să primească cele mai cade urări atât din pariea guvernului român cât şi a mea personal, poporul român trimite cele mai sincere urări de prosperitate şi progres eroicelor popoare prietene din Blagosavia hotărît să colaboreze cu el frăţeşte pentru cauza democraţiei şi a păcii. Dr. PETRU GROZA, Preşedintele Consiliului de if miniştri ȘANTIERUL ROMÂNIEI CARE SE RIDICĂ Ziarele s’au ocupat adesea, in ultimul timp, de „minunea dela Agnita“. De „minunea“ acelei conducte de gaz care nu putuse fi instalata ani de-a rândul. Pentru că n ar fi fost bani, pentrucă n’am fi avut tuburile necesare și pentru o mie și una de alte motive — la capătul cărora rămânea in picioare, valabilă, doar constatarea că industria Capitalei nu era aprovizionată cu combustibil suficient. Toate acestea până ce, intr’o zi, tineretul muncitor al ţării şi-a format brigăzile de voluntari care au plecat pe şantierul Agnita-Botorca. In faţa entuziasmului năvalnic al tinereţii biruitoare, toate argumentele frumos ticluite pe hârtie în birouri rupte de vuetul vieţii, s’au risipit în cele patru vânturi. Iar ceea ce de ani de zile se resemnaseră unii să accepte ca irealizabil — cel puţin „deocamdată“... — brigăzile „Gheorghiu-Dej“ au Înfăptuit in câteva săptămâni. „Minunea“ dela Agnita s’a dovedit a nu fi decât triumful vieţii, al tinereţii creatoare, al spiritului nou care călăuzeşte poporul nostru pe drumul aspru al luminilor viitoare. S’a scris şi se scrie — pe bună dreptate — despre tineretul sovietic, despretineretul iugoslav care deschid astăzi prin muncă pârtiile vieţii noul, pentru care el s’au jertfit atâţia din rândurile lor. Este cazul să constatăm cu bucurie că pe căile acestea ale unui viitor mai bun — care rad’ază, d'n acest colţ de lume, nădejdi şi îndemnuri noui la luptă oamenilor din întreaga lume — a pornit şi tineretul ţării noastre. Cu pilda tineretului din ţările vecine, cu experienţa muncii frăţeşti pe şantierele Iugoslaviei, Bulgariei şi Albaniei, cu imaginea vieţiirtfel Românii de care să fie mândri, in toate colţurile ţării au apărut şantierele tineretului muncitor. Grăbind terminarea liniei ferate Bucureşti-Craiova, terminând viaductul de la Brebu — necesar uzinelor Reşiţa — punând in mişcare două furnale la Hunedoara, terminând cu 25 zile înainte de data fixată o cale ferata la Bacău, reparând voluntar depourile de cale ferată la Buzău, muncind suplimentar în Valea Jiului, ş. a. m. d. tineretul ţării a adus nu numai contribuţia lui creatoare la refacerea României, dar şi-a mărit propria lui experienţă, s’a întărit la isvoarele nesecate ale propriei lui forţe. Şantierul Agnita-Botorca i-a verificat, din nou, capacitatea creatoare, i-a dat odată mai mult conştiinţa posibilităţilor nelimitate pe care ie are. Dar nu numai atât: povesteau unii colegi, care au fost pe acest şantier, de năzuinţele care se înfiripă in sufletele tinerilor voluntari. De serile în care, întorşi deja munca dură, în lapoviţi şi ploaie, în noroaie şi prin pădure, brigadierii aveau un singur gând: o lucrare mai mare. La care să nu fie numai ei, câteva sute, ci la care să aibe alături miile şi zecile de mi de tineri care privesc astăzi către „brigadierii lui Gheorghiu- Dej“ cu dorul mărturisit de a fi şi ei „ACOLO”, pe şantier. Pe marele şantier naţional pe care Uniunea Tineretului Muncitoresc l-a cerut. ...Se ţes seara, în clipele de odihnă, în cantonamentele de la Agnita — ca în atâtea colţuri de ţară — planuri, se avântă argumente pe aripile entuziasmului. Un muncitor metalurgist explică de ce marele şantier trebue să fie o fabrică de cox care să deschidă noul orizonturi industriei grele. Un alt tânăr, venit în fabrică, dintr'un sat depărtat de câmpia dunăreană, poartă vie în suflet durerea oamenilor din satul primei copilării: eî visează diguri care să oprească revărsarea apelor șî sa deschidă plin gărilor câmpuri nou'; vede și simte de pe acum, duduitul tractoare- lor care-ar putea pătrunde pe ogoare noui, ascunse acum tocmai in vremea muncilor, sub apele ca* re le inundă. Un al treilea, işi anunteşte de opaiţul de acasă, de o carte de curând cetită, in care sej vorbea despre rezultatele electr!« ficării in Uniunea Sovietică, si stă« rufe îndârjit împotriva primilor doi la gândul său: electrificarea. Alei arbitru, un al patrulea ezită și cân« tărește parcă fiecare argument* Dar, hotărârea întârzie. . „ }] Fiecare are dreptate, pare ai:{ spune chipul său, în timp ce gin« dul continuă: It — Şi-atâtea alte lucrări care-aif, putea fi făcute... Alulte sunt de fă«cut la noi în ţară. Totul trebuej făcut, făcut dela început, ca’n pri« ma zi... _ jo jiis o o e o ® ® 1 6 SS. ’ Frământarea aceasta a tineriîoij I noştri nu poate rămâne fără ur« mări. Zilele acestea se vor întoar«ce victorioşi, brigadierii dela Agenita; ei au arătat — în numele turor tinerilor ţării — cât pot. AU arătat că merită încrederea mare« j Iui şantier naţional pe care voii să-l deschidă în primăvară. j Dar întrebarea pe care şi-o puiŢi rămâne actuală: Ce facem mai în«. tâi? De ce are ţara nevoe mai re« ! pede? fi Pentrucă pregătirile trebuesd începute acum, în timpul îernH.( Planurile trebuesc puse la punct, cadrele de tehnicieni alese şi pregătite. La primăvară începe munca pUţ| şantier. ţj Salutând aceste „zori care cântă“, încrezătoare într’un însorit mâine al României muncitoare, gazeta noastră socoteşte că-şi face o datorie punând în discuţii cetitorilor ei problema şantierului, naional al tineretului român. Technicieni şi specialişti, tineri şi bătrâni, muncitori în uzine sau studenţi pe băncile facultăţii, voii găsi în coloanele noastre ospitaliiitate părerilor şi propunerilor lor. Şantierul național al tineretului este şantierul României viitoare, pentru care luptăm cu toţii. Ccsîîws Msargesea* } Pregătirile pentru realizarea partidului unic muncitoresc au fost intensificate. In urma hotărîrii comitetelor centrale reunite ale partidelor comunist român şi social democrat, comitetul central al Frontului Unic Muncitoresc a instituit comisiuni comune judeţene, locale şi de sectoare în vederea pregătirii partidului unic muncitoresc conform directivelor date de comisia organizatorică. Comisiile sunt alcătuite din câte doi delegaţi ai partidului comunist şi doi ai partidului social-democrat. Lucrările vor începe deîndată pentru ca să poată fi încheiate la timp în vederea congresului general care va înfăptui unificarea celor două partide. Intre timp are Ioc marea acţiune de lămurire ideologică, astăzi Duminecă ţinându-se numeroase adunări în ţară la care participă şi delegaţi din Bucureşti. Prin votarea proectului de modificare a unor articole din legea de organizare a ministerului de externe, sunt ratificate toate numirile făcute în cadrul acestui departament de la 10 Noembrie 1947. In „Monitorul Oficial“ de ori au apărut numirile d-lor Petre Năvodaru, în calitate de consilier de legaţie cata la legaţia României din Oslo, Avram Gh. Valeriu, consilier de legaţie clasa ÎI şi Charap Eugen secretar de legaţie în cadrele ministerului Afacerilor Străine. Deasemenea Monitorul Oficial publică şi primirea demisiilor d-lor Sergiu Dimitriu din postul de ministru plenpotenţiar la Buenos, Aires şi Const. Zănescu, ministru plenipotenţiar cl. I. din funcţia de secretar general din departamentul afacerilor străine. în curând se vor face şi alte numiri pentru complectarea misiunilor noastre diplomatice din străinătate. O delegaţie economică în fromnşte cu d. Bucur Schiopu, subsecretar de stat la ministerul de industrie şi comerţ a plecat la Berna îr vederea aplicărei acordului închegiat între România şi Elveţia. O altă delegaţie economică va pleca săptămâna viitoare la Moscova în vederea pregătirii noului acord economic cu Uniunea Sovieitică pe anul 1948. * ^ în corpul diplomaţiei din Bucu« reşti vor avea loc unele schimbări/ D. Jean Paul Boncour, ministru! Franţei în România va părăsi zi-lele acestea Capitala, fiind reche« mat. f Până la numirea unui titular re«, gaţia Franţei va fi condusă de dl Aubovneau cu titlul de însărcinat, de afaceri. D. prîirministru dr. Petru Grewza a plecat aseară la Sibiu spre a lua parte azi îa serbările soc. „As« tra‘\ -... -d ■«- * \ Solemnitatea instalării tipTiîu! mitropolit al Moldovei Justiniani Marina va avea loc la Iași Dumîn ^neca viitoare în prezenta mai multor membri ai guvernului. POLITICĂ! NUMIREA COMISIILOR PENTRU PREGĂTIREA PARTIDULUI MG MUNCITORESC — SCHIMBĂRI IN CORPUS. . DIPLOMATIC — PAG. 3-* INSTALAREA DE CENTRALE TELEGRAFICE IN IARĂ în perioada dela 7.XX. — 30. XI a.S„, Direcţiunea Generală PTT din Ministerul Comunicaţiilor a Instalat central® telegrafice in oraşele mari din tară, după cum urmează: la Braşov,centrala cu 30 numere la Sibiu centrala cu 15 numere la Timişoara centrala cu 15 numere și este în curs de instalare una cu 30 numere, la Cluj centrala; * cu 15 numere, la Craiova centrala, cu 15 numere, la Bacău centrala cu 1 numere, la Iași centrala es® M i curs A» montare.