România Liberă, august 1948 (Anul 6, Nr. 1210-1235)

1948-08-01 / nr. 1210

4~ y v i I BÖQUOTEXA ■ ;• CITIT! .... ' ■ —■ ea V __ ...................^ J < BIBLIOTECA__________ ~~ l MARXISTĂ.LENINISTĂ j STALIN despre bazele leninismului I r. m \ . W' eoiTURA PABTlQutt» MUNCITORESC AOmAw I UNIVBRSil ATU i ANUL IV Nr. 1210 C. f * - J 10 PAGINI 4 LEI Taxa de francare plătită in n­um­erar co fiî.‘'ap­r615ării Direcțiunii Generale P. X. T. Nr. 108.828. 16 Septembrie 1944* CEL MAI MARE ZIAR DE INFORMAȚIE ȘI REPORTAJ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Str. Const. Mille 5­7-9 Cent. tel. 6.34.93, 6.34,94­6,34,95 Cont­rec poștal Nr. 7790 încep la 1 și 15 ale lunii ABONAMENTE: 0 S­te' ofi 4n ° SALARIAȚI ȘI STUDENȚI: Firme individuale lei 2000 1 an 1.400 1 ,ună lei 100 Autorități, instituții. Loc. „ 3000 Duminică 1 August 1948 REDACTOR RESPONSABIL: NICULAE BELLIS ------------------------­B­IB­LI­OTECA __________ MARXIST­Ă - LENINI­S­TA j . • -- .­ STALIN marxismul CHESTIUNEA­­ NAȚIONALĂ l ^­­­­ . EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN I . 1. CITIȚI CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ A TINERETULUI MUNCITORESC I­ntre 8—18 August, se va desfă­­­șura la Varșovia prima Confe­rință Internațională­­ de după­ război a Tineretului Muncito­resc, organizată de Federația Mon­dială a Tineretului Democrat. Zeci de milioane de tineri munci­tori, din întreaga lume, se pregătesc intens în vederea acestui Congres, își alcătuesc delegații, planuri de muncă, bilanțuri de activitate. Din toate țările se anunță „Con­ferințe Naționale" pregătitoare, ale Tineretului­ Muncitoresc. Privită prin lumina ascuțirii luptei dintre cele două lagăre ale lumii — lagărul democratic, antiimperialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, pe de o parte și lagărul imperialist, anti-D. Durai itrescu (Continuare în pag. 8} SĂRBĂTOAREA CĂILOR FERATE SOVIETICE Astăzi are loc în Uniunea Sovi­etică sărbătoarea feroviarilor. In fiecare an, muncitorii căilor ferate iau parte împreună cu tot poporul sovietic, la această săr­bătoare, ce reprezintă pentru ei un popas in care privesc asupra rea­lzărilor din trecut și-și iau noi an­gajamente de viitor. Sunt treizeci de ani de când toa­te căile ferate din Rusia au trecu în propietatea Statului sovietic , au început să­ fie utilizate în inte­resul desvoltării economiei națio­nale și nu pentru îmbogățirea ca­pitaliștilor. In acești treizeci de M. Breer (Continuare în pag. 8) 1 UN NOU SUCCES AL POLITICII NOASTRE ECONOMIC! R­AȚIILE DE PÂINE SE VOR DISTRIBUI ZILNIC NOUL REGIM AL PÂINII PENTRU SALARIAȚI ȘI FAMILIILE LOR INTRĂ IN VIGOARE DE ASTĂZI PE LUNA AUGUST SE VA DISTRIBUI O COTĂ SUPLIMENTARĂ DE ZAHĂR.­EFTINIREA CO­STULUI GAZULUI METAN CONSILIUL DE MINIȘTRI DE ESI A MAI APROBAT LEGEA PENTRU REFORMA DE TOATE GRADELE, LEGEA PENTRU REGIMUL GENERAL AL CULTELOR Și organizarea minis­terului cultelor P­olitica economică inițiată de Partidul Muncitoresc Român și însușită și a­­plicată de către Guvernul Republicii noastre populare a înregistrat un nou­­ și important succes. Creșterea simțitoare a producției industriale care a antrenat îmbunătățirea schimburilor dintre sat și oraș și deci o­ mai bună aprovizionare a plugărimei muncitoare cu mărfuri și unelte ca și reușita organizare a campaniei agricole și acum a campaniei de colectări reprezin­tă condiții care au permis obținerea ace­stui succes: aprovizionarea zilnică și în cantități îndestulătoare cu pâine a popu­lației muncitoare. Eforturile susținute și conștiente ale muncitorimii și țărănimii au condus la această îmbunătățire simțitoare a aprovizionării. Și tot acelorași eforturi li se da­­torește și celelalte măsuri anunțate de comunicatul Consiliului de miniștri: cota suplimentară de zahăr și reducerea prețului la gaz metan. Aceste succese trebue să fie un în­demn în plus pentru toți oamenii mun­cii de a lupta consecvent pe linia trasată de Partidul Muncitoresc Român înze­­cindu-și eforturile pentru pregătirea tem­einică a planificării pentru sporirea conti­nuă a producției de bunuri. Este singurul drum sigur pentru obținerea de noi suc­cese în domeniul ridicării nivelului de trai al ma­selor muncitoare. Președinția Consiliului de Miniș­tri comunică: Ieri, 31 iulie 1948, Consiliul de Miniștri s’a întrunit la orele 12, sub președinția domnului Prim Ministru Dr. Petru Groza. S’au examinat și aprobat urmă­toarele proecte: I. — Decizia Consiliului de Miniștri prin care sa în sporit cu începere dela 1 August 1948, rafiile ZIL­NICE de pâine pentru populația muncitoare, fi­­xându-se următoarele : — IOOO gr. pâine pentru muncitorii minieri, efec­tuând munci subterane și muncitorii asimilați a­­cestora; — 700 gr. pâine pentru militarii sub arme, lumi­nători și pentru turnă­tori; — 500 gr. pâine pentru muncitorii ce efectuează munci grele; 350 gr. pâine pentru ceilalți muncitori și func­ționari de toate catego­riile; — 250 gr. pâine pentru membrii de familie ai salariaților prevăzuți mai sus. Muncitorii forestieri vor putea primi mălai în loc de pâine. Deasemenea s’a apro­bat ca pentru luna August 1948, să se acorde o cotă suplimentară de zahăr. II. — Decizia Consiliului de Mi­niștri prin care s’a scăzut, cu în­cepere dela 1 August 1948 costul gazului metan pentru consumul industrial cât și pentru cel casnic, fixându-se după cum urmează: a — Pentru consumul industrial: La București, Ploești și Câm­­pina 2 lei, metrul cub; In celelalte localități 1 leu me­trul cub; Pentru rafinăriile de petrol 1 leu metrul cub. b — Pentru consum casnic (in­clusiv iluminatul): La București, Ploești și Câmpi­­na 2 lei metru­­ cub. In celelalte localități 0,84 lei de metrul cub. c . Pentru încălzit magazine comerciale: In Ploești 3 lei metrul cub. Pentru categoriile de consuma­tori care beneficiau de reduceri (Continnuate în pag. 5 a învățământului LEGEA PENTRU P­OVESTEA UNEI PICĂTURI D­E SÂNGE SAU CUM A DECURS CAMPANIA SANITARĂ DIN JUD. ARGEȘ ȘI CUM ESTE VERIFICATĂ SĂNĂTATE­A OAMENILOR LA INSTITUTUL CANTACUZINO L­a ora când ciobanul de pe dealurile Argeșului își duce oițele la medina de amiază, el nu bănuește că la București cere câteva picături de sânge ce i s’au luat zilele trecute, sunt trecute prin alambicuri și locuri pentru ca la urmă rezultatul să fie con­semnat într’un registru mare cu scoarțe negre. Un fel de catalog în care însă notele sunt înlocuite fie cu cruci, fie cu una din cele două litere. N­ori P. Un uriaș examen medical, unic în istoria țării, se desfășoară în momentul de față și ciobanul de pe dealurile înverzite ale Arge­șului este numai un exemplu­­ din sutele de mii. Campania sanitară care a început cu județul Argeș și continuă acum cu județul Dâm­bo­­vița a fost pusă la punct cu minu­țiozitate, devotament și rapiditate. Republica noastră populară vrea să știe câți bolnavi are, — și mai ales să-i depisteze pe cei mari. Reportaj de A. DUMBRĂVEANU poate că nici nu știu încă ce-i boa­la ce mocnește încă ascunsă — ...Să-i depisteze și să-i tămăduias­­că. Sate în care de când e lu­mea nu s’a văzut medic, co­mune în care domnea doar moașa empirică și agentul ce era, când veterinar, când sanitar, au fost cercetate cu de amănuntul de echi­pe de medici. Sute de mii de oa­­­meni au trecut prin fața lor și li s’a luat sânge... N’a fost o operație ușoară. Oa­menii trebuiau lămuriți că e vorba de sănătatea lor. Mulți, mai aveau prejudecăți despre doftori și dof­torii. Alții căzuseră victime unei propagande, inițiată mai ales de chiaburimea satelor. Chiaburimea lansase cele mai fanteziste svonuri în legătură cu „luarea sângelui”. Ei mergeau până acolo încât spuneau că... se adună sânge din țară pentru ex­port! Mă rog, se exportă sânge omenesc cu vagonul!. Explicabil deci că atunci când echipele sant­(Continuare în pag. 8) à . Jh. ■IBBBK VINUM BONUM­.. ----------------- de JOACHIM BOTEZ ---------------­ V­inul, cu însușirile lui aducă­toare de veselie ori dureri de cap, a fost subiect de scris sau de taifas încă din cele mai de­părtate vremuri. I se mai spune de către unii cheflii sămânță de vor­bă”. Homer care credea în Diony­sos starostele ceresc al băuturii, spune undeva că cu nimic vinul nu merge mai bine ca cu ceapă. Noi însă am pomenit un podgorean speculant a cărui conștiință era ca agurida, sau ca cocleala otrăvită cu care-și stropea viile, el zicea că po­rumbul copt drege cel mai bine gustul vinului, chiar dacă e poșir­­că. Așa cu știuleți pârjoliți la jar și muiați în strachina cu saramură, desfăcea el toamna boloboacele cu vin prost. Și Xenofon vorbește despre vin în Banchetul său zicând că cel care umple cupele trebue să fie ager ca un vizitiu ăibaciu. Și Aristot...Dar cine, mă rog,,n’a scris n’a vorbit despre vin de când s’a sădit pe pământ butucul blagoslo­vit al podgoriilor?... ..Vinum bonum et suave’”... Și iată că acum, chiar zilele a­­cestea, gazetele au scris și despre butoaiele cu vin ale reverenzilor părinți dela Episcopia­ catolică din Iași, în reverendi­ssima pivniță de acolo s’a aflat câteva mii de ocale de vin nedeclarat, fără factură, fără catastif, ca un prunc abia născut. Dar vinul era bătrân. Mai-mai să se prefacă în coniac. Poliția, scobo­­rând pe gârliciul beciului care ci­că era camuflat nu a dat crezare, întocmai ca Tomna din scripturi, că vinul era păstrat acolo numai pen­tru sfânta împărtășanie a credin­­cioșilor, ci a pus degetul pe doage, a destupat vranele, a mirosit, a­ trântit peceți de ceară roșie cum e gamoaia de viță țărănească, și a­ făcut proces de dare în judecată. A pățit-o deocamdată intendentul general al sfintei Episcopii, sau cum se spune pe la mănăstirile noa­stre, chelarul. Dar s’ar putea s’o pară și alți reverendissimi, căci vi­nul e ceva be clucaș, se urcă la cap... Pe vremuri, ar fi de-atunci două­­zeci-treizeci de ani, a fost și în Franța o pricină la fel: doi episcopi prinși­ de organele fiscului... Ajunge o măciucă la un car de oaie! Destulă rușinare pentru niște obraze bisericești. Fratele Jean însă, cel care bea șî mânca cu Gargantua, cu Grandgousier, cu Ponocrat și alți mari fugaci nu fă­cea așa. Rabelais povestește că era un călugăr nehabotnic, cinstit, ve­sel, cu doxă, care striga: „Beau la tocite vadurile ca un cal de reviz­­tor!... Nu pui gura pe dulciuri! Toarnă, băete! Adu fripturi pipă­rate!“... Fratele Jean a fost unul din cti­torii vestitei, mănăstiri de la Thé­­lémé unde oamenii nu umblau cu șahăr-mahăr. Știa și stăpânirea mireană ce aveau popii în beciuri, măcar că nu plăteau bir ca proștii, de țărani franțuși. Așa că, degeaba se vor fi supărat sfințiile lor de la Episcopia din Iași că le-a intrat poliția în beciu. Tot țăranii fran­țuși au o zicală cum că și un câine are drept să privească un episcop. DEMASC­ÂND SABOTORII DE L­A SATE TARANIMEA MUNCITOARE LUPTA PENTRU REUȘITA COLECTĂRILOR CUM SE DESFĂȘOARĂ CAMPANIA DE COLECTARE A CEREALELOR IN JUDEȚELE ARAD, TUTOVA ȘI BUZĂU C­ampania de colectare a ce­­rutate de organele de Partid și larg . O atenție deosebită se acordă realelor continuă în întrea­ sprijinite de țărănimea muncitoare lămuririi sătenilor asupra cotelor, ga țară în condițiuni satisfă- își fac, în general, datoria desfă- --------------------c­ătoare. Comisiile de colectare, u­­șurând o activitate intensă. f (Continuare în pag. 8) ,,r 1 FUZIONAREA SOCIETĂȚILOR «DISTRIBUȚIA «ARAGAZ» ȘI COM­PETROL» DEPOZITELE DE DESFACEREA PRODUSELOR PETROLIFERE CU AMĂNUNTUL ALE ÎNTREPRINDERILOR «PRAHOVA» ȘI «UNIREA» VOR FI EXPLOATATE DE «COMPETROL -O NOUĂ REPARTIZARE A STAȚIILOR DE DESFACERE In ședința din 28 Iulie 1948, în urma rapoartelor miniștrilor Fi­nanțelor, Minelor și Petrolului și Comerțului, Consiliul de Miniștri a dat o decizie în baza căreia în­­treprinderile naționalizate „Distri­buția”, „Ara­gaz” și „Compe­­trol” fuzionează. Fuzionarea se face prin absor­birea acestor întreprinderi de că­­t­re Societatea Comercială de Stat „Competrol” Deasemenea, depozitele de des­facere a produselor petrolifere cu amănuntul ale întreprinderilor na­­­ționalizate „Prahova“­ și „Unirea“ trec în administrația Ministerului (Continuare în pag. 8) » V­ineri s’a deschis Conferința Dunării D. VĂȘINSKI CERE RESPECTAREA PRINCIPIULUI EGALITĂȚII TUTUROR PARTICIPANȚILOR.-D-NA ANA PAUKER CONTESTĂ «DREPTURILE CÂȘTIGATE» IMPE­RIALISTE.-PROPUNERILE ȚĂRILOR DEMOCRATE AU OBȚINUT MAJORITATEA ALE PUTERILOR BELGRAD 31 transmite: (Rador).­­ TASS Conferința internațională pentru elaborarea convenției asupra navi­gației pe Dunăre (Conferința Du­nării) s'a deschis Vineri la Belgrad. Chestiunea regimului navigației pe Dunăre a fost ridicată de delegații Statelor Unite și Marii Britanii pe vremea când se lucra la elabora­rea tratatelor de pace cu România, Bulgaria și Ungaria. Statele Unite și Marea Britanie au stăruit pentru menținerea regimului inechitabil de navigație pe Dunăre, care exis­ta înainte de război, când această parterat fluvială, de o extremă impor­­­­tanță ffe pentru­ viața­­­ economică a Cehosi­aciei^Iugoslaviei, Unga­rei,^Bulgariei­* României,* Uniunii Sovietice și­ Austriei,­ era de fapt stăpânirea unor state situate­ la sute și mii de kilometri depărtare de Dunăre și nu în stăpânirea ță­­­rilor dunărene. Reprezentanții Statelor Unite și Marii Britanii cereau introducerea, în tratatele de pace cu România, Bulgaria și Ungaria, a unor clauze speciale prin care să se impună gu­vernelor acestor țări obligații in­compatibile cu suveranitatea lor. La aceste cereri nedrepte, delega­­­ția sovietică la consiliul miniștrilorj de externe s-a opus și a stăruit ca problema navigației pe Dunăre să fie soluționată cu participarea tu­­turor statelor dunărene. In conformitate cu hotărârea luată de sesiunea din K­ew York a consiliului miniștrilor de externe în­­­ Decembrie 1946, pregătirea unei r­oții convenții asupra regimului r • • incontinuare in pag. y?T

Next